Opoziţia ucraineană vrea să continue lupta, în pofida concesiilor lui Ianukovici

Liderii opoziţiei ucrainene intenţionează să continue mişcarea de protest, în pofida concesiilor fără precedent făcute sîmbătă de către preşedintele Viktor Ianukovici, inclusiv oferirea postului de premier, într-o încercare de soluţionare a crizei care durează de două luni.

Un semn că situaţia rămînea tensionată este faptul că aproximativ 200 de manifestanţi au lansat, în noaptea de sîmbătă spre duminică, un asalt asupra unei clădiri din centrul Kievului, în apropiere de Piaţa Independenţei, simbolul mişcării de contestare, şi că au reuşit să-i disloce pe membrii forţelor de securitate din interior. Aproximativ 200 de membri ai forţelor de poliţie au fost nevoiţi, pînă la urmă, să evacueze, pe o intrare lăturalnică, centrul de expoziţii parţial gol, utilizat de forţele de ordine de la începutul crizei ca bază, a anunţat televiziunea duminică dimineaţa.

Ministerul de Interne a confirmat evacuarea "Casei Ucrainene", precizînd într-un comunicat că "a decis să retragă unitatea de rezervă (...) din clădire". "Forţele de securitate nu au cedat provocărilor, nu au oferit ocazia unei escaladări şi au dat dovadă de reţinere". Sute de contestatari se aflau în piaţă duminică dimineaţa, dar situaţia era calmă, potrivit unor imagini de televiziune.

Asaltul a avut loc la puţin timp după intervenţia liderilor opoziţiei în Piaţa Independenţei unde, fără să se pronunţe în mod explicit asupra propunerilor preşedintelui Ianukovici, liderii grupurilor parlamentare de opoziţie au dat asigurări că vor rămîne mobilizaţi pînă la satisfacerea tuturor cerinţelor, cea mai importantă fiind convocarea unor alegeri prezidenţiale în acest an şi nu anul viitor, aşa cum este prevăzut. "Lupta continuă", a declarat opozantul naţionalist Oleg Tiagnîbok în faţa a zeci de mii de persoane reunite în Piaţa Independenţei. "Sîntem hotărîţi şi nu vom da înapoi", a declarat Vitali Kliciko, căruia şeful statului i-a propus să devină vicepremier, recunoscînd totodată că "Ianukovici a dat curs multora dintre cerinţele noastre".

"Nu ne vom mişca"

Arseni Iaţeniuk, căruia preşedintele i-a propus să fie şef de Guvern, s-a declarat "pregătit să(-şi) asume responsabilităţile", dar a adăugat că "nu cred(e) un cuvînt" din ceea ce spune puterea. "Nu ne vom mişca", a subliniat liderul partidului Bacivşcina al opozantei încarcerate Iulia Timoşenko.

Cei trei opozanţi au repetat că cer abolirea legilor represive adoptate la 16 noiembrie, care prevăd pedepse cu închisoarea împotriva manifestanţilor şi care au antrenat o radicalizare a mişcării de protest.

După două luni de criză, această deschidere-surpriză din partea lui Ianukovici a avut loc în urma a şapte zile marcate de violenţe la Kiev şi de o extindere a mişcării de contestare în ţară.

Şeful statului a acceptat totodată crearea unui grup de lucru însărcinat să "modifice legislaţia privind referendumul şi, poate, prin acest mecanism, să propună amendamente la Constituţie", cu scopul ca Guvernului să-i fie acordate prerogative sporite.

Mişcarea de contestare se extinde

Opoziţia cere, în schimb, o revenire la Constituţia din 2004, adoptată după "revoluţia portocalie", care a oferit Uncrainei, o fostă republică sovietică, un regim parlamentar, deci un premier puternic. Constituţia a fost revizuită mai tîrziu, acordînd cele mai importante puteri preşedintelui. Opoziţia s-a mobilizat în urma refuzului lui Ianukovici, la sfîrşitul lui noiembrie, de a semna un acord cu UE, şi faptului că a preferat o apropiere de Moscova.

Un influent susţinător al puterii, Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina şi un apropiat al şefului statului, a pledat pentru o soluţie paşnică. "Orice utilizare a forţei, orice recurgere la arme este inacceptabilă", a avertizat miliardarul.

Ministrul de Interne Vitali Zaharcenko a catalogat ca "zadarnice" tentativele de a se ajunge la un acord politic, afirmînd că opoziţia a pierdut controlul asupra manifestanţilor "radicali".

Bilanţul oficial al confruntărilor de săptămîna trecută a ajuns sîmbătă la trei morţi, după decesul la spital al unui bărbat în vîrstă de 45 de ani. Opoziţia a anunţat un bilanţ de şase morţi.

În afară de Kiev, sedii ale administraţiilor din cele mai multe regiuni din vestul ţării, mai orientate spre UE, sînt ocupate de mii de manifestanţi care reclamă plecarea guvernatorilor numiţi de către preşedinte. Această mişcare s-a extins sîmbătă în anumite regiuni din nordul (Cernigov) şi estul (Poltava) ţării.

Ianukovici este supus unor presiuni din partea UE, care a cerut sîmbătă "gesturi concrete" în vederea unei reveniri la calm. Lady Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene, este aşteptată la Kiev joi şi vineri.

Manifestanţii de la Kiev au ocupat o clădire aparţinînd Ministerului Justiţiei

Cîteva zeci de manifestanţi de la Kiev au reuşit să pătrundă, duminică seara, într-una din clădirile Ministerului Justiţiei, situată în apropiere de Piaţa Independenţei din centrul capitalei ucrainene, a anunţat Ministerul ucrainean de Interne, citat de agenţia UNIAN. "La ora 22.38 (22.38, ora Romîniei), serviciul de pază al Ministerului Justiţiei a apelat poliţia, la numărul 102, anunţînd că persoane necunoscute au încercat să ocupe o clădire a ministerului. Informaţia a fost confirmată. Momentan, clădirea, într-adevăr, este ocupată", informează miliţia de la Kiev. Potrivit agenţiei ruse Interfax, clădirea a fost ocupată de membri ai mişcării civice Spilna Sprava, fapt recunoscut de liderul mişcării, Alexandr Daniliuk. Membrii acestei mişcării susţin că în clădire s-ar afla sute de persoane.

Un corespondent al ziarului Segonya.ua a relatat că manifestanţii au spart geamuri la primul etaj al clădirii şi intenţionează să ridice baricade. Vineri, membri ai mişcării Spilna Sprava au ocupat sediul Ministerului ucrainean al Agriculturii.

Paisprezece din cele 25 de administraţii regionale au fost blocate de manifestanţi

Mişcarea de protest din Ucraina, începută la Kiev, s-a extins în ultimele zile, 14 din cele 25 de administraţii regionale fiind blocate de manifestanţi. Manifestanţii au blocat sedii ale instituţiilor publice în care se aflau guvernatori, în patru oraşe din Ucraina, şi au ocupat administraţiile regionale în alte zece localităţi, deseori reacţionînd cu violenţă la acţiunile forţelor de ordine, însărcinate cu protecţia acestor instituţii.

Deşi aceste acţiuni de protest au loc, în special, în vestul Ucrainei, unde naţionaliştii care susţin orientarea proeuropeană sînt foarte activi, blocarea principalelor instituţii publice a avut loc şi în alte regiuni ale ţării.

Mii de persoane au încercat să ocupe, duminică, administraţia regiunii Zaporojie, în estul Ucrainei, păzită de sute de poliţişti, potrivit unor imagini difuzate de posturi de televiziune ucrainene.

În regiunea Transcarpatia, în vestul Ucrainei, sute de protestatari au încercuit sediul administraţiei regionale şi au ridicat baricade pentru a-i împiedica pe oficiali să-şi desfăşoare activitatea.

De asemenea, sute de persoane ostile puterii s-au adunat la Dnepropetrovsk, în estul Ucrainei, pentru a încerca să pătrundă în clădirea administraţiei locale, în timp ce poliţiştii au ripostat folosind tunuri cu apă. Trei poliţişti au fost răniţi.

La Lvov, principalul oraş din vestul ţării, manifestanţii au ocupat sediului administraţiei, ridicînd în faţa acesteia baricade cu pneuri şi saci de nisip. Guvernatorul regiunii şi-a prezentat demisia, subliind totuşi că a fost constrîns să facă acest lucru.

Administraţiile au fost, de asemenea, ocupate în regiunile Vinniţa, Rovno, Ternopol, Hmelniţki, în vest, şi Cernighiv, Poltava, în estul Ucrainei. Mişcări de protest au loc la Jitomir, Cerkasî, Odesa, Nikolaiev, Lugansk, Harkov şi Kirovograd. Totodată, manifestanţii adunaţi la Doneţk au fost dispersaţi de forţele de ordine, iar administraţia regională de la Kiev continuă să funţioneze în regim normal.

UE îndeamnă puterea din Ucraina să-şi îndeplinească promisiunile făcute opoziţiei

Uniunea Europeană a îndemnat luni puterea ucraineană să-şi "îndeplinească promisiunile" făcute opoziţiei în weekend, iar opoziţia să se desolidarizeze de manifestanţi care recurg la violenţă. "Cerem Guvernului să-şi îndeplinească promisiunile şi anunţurile făcute la negocierile cu opoziţia", a declarat Delegaţia UE la Kiev, într-un comunicat. "Negocierile este necesar să continue", a continuat ea.

UE şi-a exprimat, în plus, "îngrijorarea faţă de deterirorarea situaţiei drepturilor omului", denunţînd "arestări ale unor persoane rănite în faţa unor clinici, mai multe cazuri de dispariţie şi tortură". "Încetarea acestor practici este o condiţie preliminară în vederea restabilirii încrederii între Guvern şi societate", a subliniat Delegaţia. UE s-a adresat şi opoziţiei, îndemnînd-o să "menţină caracterul paşnic al manifestaţiilor şi să se disocieze în mod clar de toţi cei care au recurs la violenţă". Bruxelles-ul îşi multiplică contactele în dosarul ucrainean. Comisarul european pentru Extindere Stefan Füle s-a întîlnit vineri cu preşedintele şi reprezentanţi ai opoziţiei.

Sursa: Mediafax