Autor: Mihaela BĂEŞU - Menţiune

Prosperitatea economică, securitatea politică, pacea pe continent şi bunăstarea populaţiei reprezintă obiectivele majore ale oricărui stat.  Uniunea Europeană este furnizoare de toate acestea, de aceea, primul punct al strategiei a majorităţii statelor europene a fost, este şi va fi integrarea în acest bloc. Însă, pentru a adera la Uniunea Europeană, trebuie depus mult efort şi cheltuieli. Iată de ce studierea avantajelor şi dezavantajelor procesului de integrare, care constituie primul pas în această direcţie, are o importanţă semnificativă.

Contextul politic şi economic actual ne obligă să căutăm răspunsuri la următoarele întrebări: Este oportună apropierea şi apoi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Sînt justificate eforturile care ar urma să fie depuse în atingerea acestui scop? Care sînt avantajele unei aderări a Republicii Moldova la Uniunea Europeană? De ce intrarea în marea familie europeană constituie singura cale pentru o viaţă mai bună a locuitorilor statului dintre Prut şi Nistru, fie ei români, ruşi sau chiar cei ce se consideră, simplu, moldoveni?

Răspunsul este simplu de găsit şi nu trebuie căutat nici în declaraţiile politicienilor, nici în date statistice sau în documente obscure din arhive. El iese în evidenţă pentru orice cetăţean al Republicii Moldova care îşi vizitează fraţii de peste Prut. Chiar dacă standardele de viaţă din România sînt încă mult sub nivelul celor mai dezvoltate state ale Uniunii şi chiar sub media acesteia, în ultimul deceniu au fost recuperate multe din aceste decalaje. A fost deceniul apropierii treptate a României de Uniunea Europeană, parcurgerea etapelor necesare aderării şi, din 2007, obţinerea statutului de membru cu drepturi depline.           

Pentru statele cu nivel de trai scăzut din estul Europei, printre care se înscrie şi Republica Moldova, aderarea la Uniunea Europeană este atractivă, în primul rînd, din prisma intereselor economice. După ultima extindere, Uniunea se întinde pe o suprafaţă de 4.454.000 km2, cu o populaţie de 496 milioane locuitori în 2008 (estimat la 500 milioane în 2010). În prezent, ea are cel mai mare Produs Intern Brut din lume, cifrat la peste 16 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape un sfert din producţia mondială. În anul 2009, PIB-ul per capital mediu în Uniunea Europeană a fost de aproximativ 33.000 dolari. Comparativ, în România, acesta a fost de aproximativ 7.600 dolari, iar în Republica Moldova 1.420 dolari (2.700 dolari, după indicele puterii de cumpărare). Este adevărat că se înregistrează încă discrepanţe mari între locuitorii diverselor regiuni ale Uniunii şi între state pe ansamblu, variind între 7.000 şi 66.000 dolari per capital.

Aşadar, o eventuală aderare la Uniunea Europeană ar fi un important pas în rezolvarea celei mai stringente probleme a cetăţenilor Republicii Moldova – creşterea nivelului de trai. Aceasta se poate realiza pe mai multe căi. Libertatea de mişcare a persoanelor şi a capitalurilor şi compatibilizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană ar însemna încurajarea investiţiilor în domeniile economice cheie şi prin aceasta creşterea produsului intern şi înmulţirea locurilor de muncă. Accesul la fondurile provenite din bugetul central al Uniunii ar furniza şi resursele financiare pentru întreprinzătorii locali.

Republica Moldova are ocazia de a beneficia de libertatea de circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi a capitalurilor, ceea ce ar stimula considerabil viaţa economică. Ar putea beneficia şi de sume importante din bugetul central al Uniunii, pentru consolidarea unei infrastructuri atît de necesare şi pentru stimularea mediului de afaceri. Deja efectele pozitive ale sprijinului material şi financiar s-au făcut simţite prin implementarea Politicii de Vecinătate a Uniunii.         

De altfel, Republica Moldova dispune, la rîndul său, de resurse importante care, în condiţiile aderării, ar fi incomparabil mai bine valorificate, aşa cum ar fi potenţialul agricol şi turistic de excepţie, posibilitatea obţinerii unor produse ecologice, poziţia strategică şi statutul de zonă de tranzit pentru resursele energetice dintre Rusia spre statele din Uniunea Europeană. În primul caz, Politica Agricolă Comună este una dintre cele mai vechi politici comunitare. În prezent, aproximativ 35% din bugetul Uniunii este îndreptat spre programe care ţin de politica agricolă. Se insistă pe produse de calitate, ecologice, pentru care Republica Moldova dispune de resurse incontestabile. Făcînd o comparaţie cu Uniunea Vamală, pot spune că Aderarea la Uniunea Vamală poate avea un impact negativ dezastruos pentru economia moldovenească. Promisiunile beneficiilor economice sînt iluzorii, în schimb pierderile sînt palpabile şi vorbim nu doar despre pierderi economice, ci şi despre pierderea suveranităţii economice.

Totuşi, ţinînd seamă de abordările utilizate în studiile teoretice şi empirice privind evaluarea efectelor acordurilor preferenţiale de comerţ, în continuare se va încerca captarea impactului aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală, iar asta prin prisma influenţei asupra: creării unor fluxuri noi comerciale, posibilităţilor de deturnare ale comerţului şi asupra termenilor de schimb, dar şi a altor aspecte ce ar putea influenţa creşterea economică pe termen lung. Dat fiind faptul că Republica Moldova beneficiază de comerţ liber cu Federaţia Rusă, Belarus şi Kazahstan de mai mulţi ani, regim care prevede eliminarea practic integrală a barierelor tarifare de import în comerţul reciproc, este puţin probabil ca acesta să cunoască o modificare semnificativă faţă de tendinţele înregistrate pînă în prezent.

Dat fiind trecutul mai mult sau mai puţin comun, legăturile economice, politice ale Republicii Moldova cu ţările Uniunii Vamale sînt încă relativ strînse. Aceasta este piaţa de desfacere pentru o treime din produsele moldoveneşti. La fel, găzduieşte aproximativ o treime din emigranţi, care efectuează mai mult din jumătate din remiterile transferate anual în ţară. Tot această zonă, dar mai cu seamă Federaţia Rusă, reprezintă originea exclusivă a importurilor de gaze în Republica Moldova. Amintindu-ne de trecutul nostru sumbru legat de Rusia, URSS, ascultîndu-i pe bunicii, străbunicii noştri, tind să cred că Uniunea Europeană este familia care ne aşteaptă să venim acasă!