Cei mai mulţi savanţi au visat dintotdeauna să schimbe în bine lumea în care trăiau, iar pentru asta nu au ezitat, uneori, să folosească metode mai neortodoxe pentru a-şi îndeplini obiectivele.

Robert Cornish poate fi inclus în rîndul „ciudaţilor” care au reuşit să intre în istorie prin descoperirile şi experimentele lor. Născut pe 21 Decembrie 1903, americanul a fost considerat un adevărat geniu. A absolvit cursurile celebrei universităţi californiene Berkeley la numai 18 ani, iar trei ani mai tîrziu îşi lua doctoratul. Cornish spera să găsească o metodă prin care să învie morţii şi şi-a dedicat viaţa acestui scop. La început, a făcut cîteva experimente pe cîini, iar rezultatele au fost promiţătoare. Într-o primă fază, controversatul savant a ucis un cîine, pe care a reuşit să-l readucă la viaţă folosind un balansoar, adrenalină şi un coagulant special, heparină. Deşi experimentul său a fost unul reuşit, conducerea universităţii s-a arătat oripiliată de acest test şi a decis să-i suspende contractul.    Robert Cornish a încercat să repete experimentul şi pe oameni şi a reuşit să ajungă la o înţelegere cu Thomas McMonigle, un puşcăriaş condamnat la moarte, care şi-a dat acordul ca după execuţie corpul său să-i fie încredinţat savantului. Cornish n-a reuşit însă să ducă experimentul pînă la capăt şi nu din vina sa. Conform legii, corpul neînsufleţit al celor executaţi trebuia să mai rămînă în custodia închisorii mai multe ore după execuţie, iar Robert Cornish susţinea că pentru ca acest experiment să fie o reuşită, ar fi avut nevoie să primească trupul în cel mai scurt timp de la constatarea decesului, într-un interval de cîteva minute.   

Bogdanov şi secretul tinereţii veşnice. Un alt om de ştiinţă controversat, Alexander Bogdanov, credea că poate să descopere secretul tinereţii veşnice. Fost revoluţionar, şi un important lider bolşevic, Bogdanov a avut tot sprijinul sovieticilor pentru a-şi realiza experimentele. Alexander Bogdanov a obţinut fondurile necesare pentru a înfiinţa Institutul de Transfuzie a Sîngelui în 1926, după ce i-a convins pe superiorii săi că transfuziile pot preveni îmbătrînirea şi că ar putea descoperi secretul nemuririi.

Convins că nu are cum să dea greş, Bogdanov a decis să fie chiar el cobaiul propriilor experimente. Printre altele, savantul sovietic a notat în jurnalul său că transfuziile i-au oprit căderea părului şi i-au îmbunătăţit semnificativ vederea. Ironia sorţii a făcut ca sovieticul să moară din cauza unei infecţii, după ce şi-a injectat sîngele unui bolnav.   

Tesla credea că a fost contactat de o civilizaţie extraterestră. Chiar şi astăzi, la aproape 75 de ani de la moartea sa, Nikola Tesla rămîne unul dintre cei mai remarcabili oameni de ştiinţă pe care i-a avut omenirea. Deşi părerile continuă să rămînă împărţite şi mulţi îl consideră mai degrabă un savant extravagant, meritele sale nu pot fi puse la îndoială nici de către cei mai înverşunaţi contestatari.    

La finele secolului XIX, Tesla a devenit un adept al filosofiei hinduse şi a început să fie influenţat de marii mistici ai timpurilor. Mai tîrziu, sîrbul a declarat că a  luat contact cu o civilizaţie extraterestră în numele căreia a făcut apel la pace. El a susţinut şi că a găsit o modalitate ca omenirea să beneficieze de energie liberă, fără a mai fi necesari combustibilii care sunt utilizaţi şi în prezent. Adepţii teoriei conspiraţiei cred cu tărie că documentele sale care ar putea revoluţiona lumea au fost confiscate de serviciile secrete americane şi că au ajuns în posesia unor elite răuvoitoare.   

S-a mai scris că Tesla ar fi avut o premoniţie cu privire la moartea mamei sale. Savantul ar fi visat tristul eveniment şi le-ar fi povestit apoi detalii persoanelor apropiate. Se spune şi  că savantul ar fi fost ”creierul” şi în cazul controversatului experiment Philadelphia, care ar fi avut loc la începutul anilor 40.   

Johnson, un Mengele al Statelor Unite. Un alt celebru om de ştiinţă, Wendell Johnson, a provocat un adevărat scandal în 1939, cînd a făcut un experiment pe care mulţi l-au considerat scandalos. Împreună cu asistenta sa de la Universitatea din Iowa, Johnson a efectuat un studiu pe 22 de copii de la un orfelinat. Micuţii au fost împărţiţi în două grupe, care au fost tratate cu totul şi cu totul diferit în timpul experimentului. Astfel, copiii din primul grup erau lăudaţi în mod constant şi felicitaţi pentru progresele lor, în timp ce cei din cel de-al doilea grup erau trataţi mizerabil, fiind în permanenţă insultaţi şi supuşi unor şicane în mod constant.     Experimentul s-a întins pe o durată de şase luni, după care a fost oprit, în momentul în care s-a descoperit că mai mulţi dintre copiii care au făcut parte din cel de-al doilea grup au suferit adevărate traume emoţionale. Conducerea Universităţii Iowa a încercat să muşamalizeze cazul, însă totul a ieşit la iveală în 2001, cînd s-a declanşat un scandal imens. Atunci, şase dintre cei 11 copii abuzaţi au intentat un proces pe care l-au şi cîştigat, iar Universitatea a fost nevoită să le plătească daune de aproximativ un milion de dolari.  

„Savantul blestemat”. Joseph Konrad Dippel a fost un controversat alchimist al vremurilor sale, în secolul XVII, iar ideile şi experimentele sale au avut darul de a-l transforma într-un personaj întunecat. Dippel s-a născut chiar în celebrul castel Frankenstein, lîngă  Darmstadt (Germania) şi a studiat teologia, filozofia şi alchimia la Universitatea din Giessen. Cu toate acestea, el a ajuns să fie condamnat la închisoare, fiind acuzat de erezie. Dippel era convins că va descoperi un elixir al vieţii veşnice, iar pentru asta a folosit diverse reţete ciudate, utilizînd organe de animale, oase şi alte „ingrediente” mai mult sau mai puţin cunoscute alchimiştilor. S-a spus chiar că ar fi mers mai departe şi ar fi utilizat în „reţetele” sale secrete şi organe umane, acuzaţie care nu a putut fi dovedită.