Creștinii care se conduc de calendarul gregorian, de stil nou, și au sărbătorit Nașterea Domnului pe 25 decembrie participă astăzi la Liturghia oficiată de Botezul Domnului și la sfințirea Aghesmei Mari.

Creștinii care se conduc de calendarul bisericesc de stil nou sărbătoresc pe 6 ianuarie Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului de către Sfîntul Ioan Botezătorul.

În Republica Moldova, unde cei mai mulţi dintre creştini se conduc de calendarul bisericesc de stil vechi, respectat de Biserica Ortodoxă Rusă, la 6 ianuarie este Ajunul Crăciunului.

Boboteaza, sărbătorită la 6 ianuarie (19 ianuarie, pe stil vechi), cînd se consideră că a avut loc botezul lui Iisus Hristos, încheie, alături de sărbătoarea Sfîntului Ioan (7/20 ianuarie), perioada celebrării Naşterii Mîntuitorului.

Sărbătoarea marchează Botezul Domnului şi se mai numeşte Epifanie, adică Arătarea lui Dumnezeu şi Mîntuitorului în lume.

La Botezul Mîntuitorului, Dumnezeu S-a revelat lumii ca Sfînta Treime. Tatăl a vorbit din ceruri: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!”, Fiul era în apă şi se boteza, iar Duhul Sfînt a pogorît asupra Lui în chip de porumbel.

“În Iordan botezîndu-Te, Tu Doamne, închinarea Treimii s-a aratat, că glasul părintelui a marturisit Ţie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te şi Duhul, în chip de porumb, a adeverit întărirea Cuvîntului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ţie” – acesta este troparul cîntat în timpul sfințirii Aghesmei Mari.

Agheasma Mare se face atît în ajunul Bobotezei, cînd se sfinţeşte apa cu care preoţii „botează” apoi casele creştinilor, cît şi în ziua de 6/19 ianuarie ianuarie, după Liturghie, cînd se sfinţeşte apa pe care o iau creştinii la casele lor pentru tot anul.

Credincioşii şi preoţii spun că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfîntului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mîntuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Cuvîntul “agheasmă” vine din grecescul “aghios” şi înseamnă sfinţire. Prin „agheasmă” se are în vedere apa sfinţită, precum şi slujba pentru sfinţirea ei.

Se obişnuieşte ca oamenii să bea din Agheasma Mare timp de opt zile în şir, din ziua sărbătorii. După aceasta, ea se poate lua numai după spovedanie.

Sfinţirea cea mică a apei are loc în biserică la fiecare zi de 1 a lunii, iar în case – oricînd cer credincioşii.

Sursa: sputnik.md