O răbdăm sau o distrugem?

Autor: Bogdan ŢÎRDEA

În ultimele săptămîni, tot mai mulţi analişti, politologi sau jurişti au criticat vehement deciziile Curţii Constituţionale. În urma acestor critici devine evident faptul că această instituţie a devenit captivă Păpuşarului.

Despre problemele curţii 

1) PCRM a acuzat că 4 din 6 membri ai Curţii Constituţionale sunt cetăţenii altui stat. De fapt, acest moment deşi important, este mai puţin concludent în analiza activităţii acestei instituţii.

2) 2 din 6 judecători (Aurel Băeşu şi Igor Dolea) sunt masoni, fiind membri ai Marei Loje din Moldova, ceea ce ne permite să presupunem că sunt conectaţi cu anumite grupe de interese cu obiective incerte.

3) Curtea, în premieră, este formată din politicieni. 5 din cei 6 membri ai CC sunt politicieni, care adoptă decizii politice şi fac zilnic declaraţii politice.

Astfel, Alexandru Tănase a candidat la CMC, în 2007, pe listele PD. Apoi a fost deputat, ministru al Justiţiei, fondator şi prim-vicepreşedinte al PLDM. Ulterior, s-a certat cu Vlad Filat şi a părăsit formaţiunea.

Victor Popa a fost, pînă nu demult, deputat pe listele PL, preşedintele Comisiei juridice.

Aurel Băieşu a fost ambasadorul R. Moldova în Italia, iar anterior deputat pe listele PD. Tudor Panţîru a fost deputat în primul Parlament al R. Moldova şi deputat în Parlamentul României pe listele PSD.

Petru Răilean a fost de două ori preşedinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC), inclusiv în 2004-2005, fiind promovat în funcţie pe criterii politice de PCRM. Relativ apolitic pare doar Igor Dolea.

Faptul că majoritatea judecătorilor CC sunt foşti politicieni, în opinia ex-judecătorului CC Valeriei Şterbeţ, şi-a lăsat amprenta asupra deciziei din 22 Aprilie şi o va lăsa şi pe viitor. La fel o spune şi doctorul în drept N. Osmochescu: „E clar că dacă toţi sunt politicieni, în afara lui Răilean, decizia a fost influenţată politic. Toţi sunt simpatizanţi sau au fost membri activi. Aspectul politic e prezent, vrem noi sau nu vrem”.

4) 5 din 6 judecători sunt milionari şi multimilionari. 

Al. Tănase: Potrivit Jurnal TV, averea lui Tănase se ridică la peste 3 milioane de lei. Castelul, cu o suprafaţă de 250 de metri pătraţi, este amplasat într-o zonă rezidenţială din sectorul Centru al Capitalei, fiind estimat la 851 de mii de lei, dar preţul de piaţă fiind de 2,6 milioane de lei!

Pe numele soţiei acestuia figurează şi un teren de 400 de metri pătraţi, evaluat la aproape 400 de mii de lei. În 2012, magistratul şi-a vîndut automobilul de lux Toyota cu 400 de mii de lei (a.f. 2010) şi a achiziţionat un Lexus de 164 de mii de lei (a.f. 2009). De fapt, se pare că preţul Lexusului este micşorat de vreo două ori… Familia Tănase mai deţine 5 conturi bancare în care păstrează 434 de mii de lei şi 50 la sută din acţiunile unei întreprinderi imobiliare, APPS-Imobil SRL, valoarea căreia este de 418 200 lei.

Petru Răilean are în proprietate două loturi, o casă de locuit cu valoarea de 1 784 393 lei, un automobil de lux Audi şi un cont bancar de 20 mii lei. Soţia, Railean Ludmila, este şef de arhivă la BC „Energbank” SA.

Igor Dolea, deţine în proprietate o casă de locuit cu suprafaţa de 100 de m. p., evaluată la 1,5 milioane de lei, şi o casă de 80 de m.p. în s. Navîrneţ, raionul Făleşti. De asemenea, de cîţiva ani, Dolea îşi mai construieşte o casă în Capitală. Imobilul de 150 m.p. este estimat la 1,2 milioane de lei.

Tudor Panţîru. În declaraţia de avere completată la 16 Ianuarie 2013, avînd şi calitatea de fost deputat al Parlamentului României, indică un teren în localitatea Ciofliceni, judeţul Ilfov, România, cu o suprafaţă de 3 000 de m.p., un apartament de 138 de m.p. în Bucureşti, dobîndit în 2007, şi un autoturism de marca „Golf”, anul fabricaţiei 2009. Suma depozitelor sale în România era de 160 de mii de dolari, 259 de mii de lei româneşti şi 35 de mii de euro. Într-o bancă din SUA, Tudor Panţîru mai deţinea 50 de mii de dolari, dar şi 240 de mii de euro în Franţa. Magistratul mai arată că a împrumutat unor persoane fizice 309 mii de dolari şi 100 de mii de euro.

Aurel Băeşu are o casă în Chişinău de 293,7 m.p. cu o valoare pe care o estimează doar la 895.460 lei. Deţine şi un teren aferent, lîngă casă, de 0,04 ha, pe care îl estimează la doar 179.314 lei. Garajul de 17 mp e apreciat doar la 25.000 de lei. Un cont bancar de 15.800 euro, deschis tot în 2012, dar denumirea băncii este ştearsă. Are o cota parte de 5% la o societate comercială, Servizzi i Sistemi SRL, cu un venit de 500 euro lunar, plus 2 automobile BMW şi Renault Megan. Venitul pe anul 2012 – peste 500.000 lei.

Membrii Curţii sunt aserviţi Păpuşarului

Al. Tănase. În 2007, candidează la CMC pe listele PDM. Soţia lui Al. Tănase prestează servicii la Moldtelecomul controlat de păpuşar, moment surprins chiar în declaraţia de venituri a acestuia. Tatăl său, Constantin Tănase, proprietarul ziarului Timpul, primeşte publicitate generoasă de la Victoria Bank, publicînd la pachet declaraţiile de presă ale PDM şi articolele oamenilor lui Plahotniuc. Totodată, materialele sale le preia regulat presa de partid PDM.

Janeta Hanganu, partenera lui Tănase la „Tănase şi Hanganu” a apărat în instanţă interesele „reclamanţilor” în primul val de atacuri raider, iar acum este la CEDO.

Prietenul lui Tănase, V. Nagacevschii, care anterior l-a trădat pe Filat, s-a degradat pînă într-atît încît a devenit avocatul care apără în instanţă interesele lui Plahotniuc, lucrînd sincronizat cu controversatul afacerist Gurvits.

Al doilea amic al lui Tănase, Godea, este, la fel, înregimentat în rîndul mercenarilor Păpuşarului. Oficiul lui Dorin Damir, finul şi mîna dreaptă a Păpuşarului, este amplasat în imediata apropiere de edificiul CC, pe str. Al. Lăpuşneanu, unde Tănase adesea vine „pentru consultaţii”.

De fapt, chiar cu o zi înainte de hotărîrea Curţii Constituţionale referitoare la respectarea votului secret la alegerile din 16 Decembrie, Tănase se întîlneşte cu M. Ghimpu, subalternul lui Plahotniuc, la o cafenea, pentru indicaţii preţioase, iar acesta, fiind surprins de PRO-TV, va declara, fără nici o jenă că este ceva obişnuit pentru el şi că sunt prieteni. De fapt, prieteni buni de-ai lui Tănase sunt Mihai Poalelungi, pe care Tănase personal l-a promovat la funcţia de preşedinte CSJ, Tudor Panţîru şi Igor Dolea. Astfel, încă de la 15 Aprilie 2011, Al. Tănase declara că cel mai bun preşedinte al CSJ ar fi Mihai Poalelungi, care este judecător din partea Republicii Moldova la CEDO, fiind considerat omul Păpuşarului.

Petru Răilean – socru lui Bogdan Zumbreanu de la CNA, care este şi finul lui Valentin Mejinschii, şef pe o firmă de securitate a lui Plahotniuc. Fratele lui Valentin Mejinschi, Andrei Mejinschi, era vice-ministrul MAI al Transnistriei şi una din persoanele foarte apropiate lui Alexandr Coroliov, aşa-numitul vicepreşedinte al Transnistriei şi secretarul Consiliului de Securitate din Transnistria, precum şi viitorul preşedinte al Transnistriei după planurile lui Smirnov. Anterior, Răilean era preşedinte al Curţii de Apel Economice, acuzată de conexiuni directe cu Păpuşarul, lichidată ulterior pe motive de corupţie. Preşedinţia Curţii Economice i-a permis acestuia apropierea de Păpuşar.

Aurel Băeşu – reprezentant PDM, deputat, ambasador, mason, apropiat Păpuşarului. Vine pe filiera Candu-Plahotniuc-Corman. Candidatura sa la funcţia de judecător a fost înaintată şi promovată de Adrian Candu, finul lui Plahotniuc, şi Raisa Apolschi, avocatul şi nănaşa lui Plahotniuc.

Victor Popa, deputat PL, preşedinte de Comisie, promovat activ la funcţie de Mihai Ghimpu, partenerul de afaceri şi subordonatul politic al Păpuşarului.

Tudor Panţîru – deputat în primul Parlament al R. Moldova şi deputat în Parlamentul României pe listele PSD. În campania electorală din RM, din 2008, a fost ajutat de Alexandru Tănase, atunci prim-vicepreşedintele PLDM.

Se pare că fiul său este şef peste grefa moldovenească la CEDO, unde activa alături de Poalelungi. Tot la CEDO activează şi partenera de afaceri a lui Tănase – Janeta Hanganu.

Igor Dolea. Dolea şi Panţîru au fost înaintaţi la Curtea Constituţională la propunerea CSM, unde şef este Corochii, omul lui Plahotniuc, care a asigurat prin CSM protecţie maximă şi în cazul judecătorilor raider şi în cazul Pădurii Domneşti. Tot CSM, sfidînd preşedintele ţării, îl propune pe finul lui Poalelungi, Oleg Melniciuc, preşedinte la judecătoriei Rîşcani. La fel, Dolea este prieten bun cu Alexandru Tănase.

Nu mai puţin importante probe sunt deciziile adoptate de CC, care-l favorizau personal pe Păpuşar

CC s-a opus lichidării judecătoriilor economice; s-a opus modificărilor anti-raider cînd Guvernul şi-a asumat responsabilitatea; l-a eliminat pe Filat din funcţia de premier (22 Aprilie); i-a restabilit pe miniştrii liberali, reducînd prerogativele premierului interimar; l-a restabilit pe Procurorul General în funcţie; i-a limitat prerogativele spicherului interimar, în special, numirea şi demiterea procurorului. La fel, CC l-a făcut inamovibil pe Chetraru, şeful CNA, subordonat Păpuşarului, păstrînd formal centrul în subordinea executivului.

E prima curte din RM, în care cel puţin 4 judecători din 6 au probleme grave cu integritatea

Al. Tănase. Asupra sa planează suspiciuni privind promovarea intereselor personale în legătură cu adoptarea legilor cu privire la notariat, avocatură şi cultul islamic.

În declaraţia sa de avere din 2011, Tănase declara că nu are bunuri, iar soţia sa era şomeră. În 2012, se întîmplă minunea! După cum scrie Ziarul Naţional, fiind şomeră cu un an în urmă, în 2012, Angelina Tănase apare în declaraţia de avere a soţului său ca fiind salariată la cinci companii, mai fiind şi proprietară la o companie care prestează activităţi imobiliare şi în care deţine 50 la sută din acţiuni. Deci, care-i situaţia? Fie Tănase nu a declarat firma şi alte bunuri, fie s-a îmbogăţit în mod miraculos. Rămîne de văzut, cum s-a produs acest miracol.

Mai departe, conform unui document emis de SIS şi făcut public de deputatul Ion Butmalai, „la 7 Aprilie 2012, schema de legalizare a unor acţiuni de tip raider a fost determinată în cadrul unei intîlniri secrete, ce a avut loc la biroul lui Dorin Damir (omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc), din strada Al. Lăpuşneanu, la care au participat Alexandru Tănase, Mihai Poalelungi, Victor Berlinschi (reprezentantul acţionarilor minoritari ai Băncii de Economii) şi o judecătoare de la Curtea de Apel Chişinău. Beneficiari final ar fi fost Păpuşarul.

Numele lui Petru Răilean a figurat într-o hotărâre a Curţii de Conturi cu privire la auditul efectuat la Curtea de Apel Economică. Conform actului, în calitatea sa de preşedinte al instanţei, Răilean ar fi admis, în perioada 2006-2007, prejudicii aduse bugetului statului de peste 600.000 de lei, bani cheltuiţi nejustificat pentru reparaţia edificiului instituţiei pe care o conducea. Amintim, în context, că la fel ca şi alţi membri ai CC, în 2009, Răilean a primit în dar din partea lui Voronin un ceas.

Victor Popa, pe vremuri, instructor CC al PCM, slujea cu fidelitate sistemul totalitar, executînd umil ordinele boşilor de partid! În declaraţia sa de avere, nu-s indicate băncile la care are carduri şi de la care are împrumuturi de 11 mii 340 de dolari americani, luate, fiţi atenţi, în 2011 şi în 2012. La fel, nu arată valoarea cadastrală a unui teren intravilan de 7,2 ari, nici valoarea apartamentului de 70 m.p din Capitală. 

Tot în 2011, Popa îşi procură un SUV KIA Sorento, din 2009, estimat la 252.000 de lei. Popa a fost acuzat de D. Diacov, Ion Hadîrcă şi Ion Păduraru că ar fi unul din cei ce a inspirat sesizarea din 22 Aprilie, pe care tot el a judecat-o. La fel, Efrim, Păduraru şi alţii au cerut retragerea acestuia de la cîteva şedinţe, motivînd că Popa, anterior, şi-a expus în public opinia. Popa, spre consternarea tuturor, nu se retrage, judecînd interpelarea propriului şef de partid. La fel, Victor Popa, profitînd de statutul de judecător CC, îl cheamă în judecată pe subsemnatul, utlizînd baza de date a unor instituţii de stat (adresa, numele din buletin a pîrîtului, etc)

Tudor Panţîru nu-şi declară averile din Romania şi conturile bancare de peste hotare.

Băeşu şi Dolea nu şi-au declarat calitatea de membri şi fondatori ai Marei Loje Masonice la momentul numirii în funcţie. Băeşu mai este şi finul lui Iurie Sedleţki, marele magistru a Marei Loje.

4 judecători din 6 nu satisfac criteriile de membri ai Curţii, unii fiind numiţi în condiţii dubioase

A.Tănase, nu a lucrat nici o zi judecător, nu are nici o lucrare ştiinţifică în domeniul dreptului, fiind avocat. În plus, face permanent comentarii politice, menţinîndu-şi, spre deosebire de Dumitru Pulbere, funcţia de preşedinte. Or, aceasta este o probă elocventă că CC s-a transformat într-o gaşcă. Tudor Panţîru, la momentul numirii în funcţie, nici nu era domiciliat în RM, cum o cere legislaţia cu privire la Curtea Constituţională.

Popa şi Băeşu au fost numiţi de Parlament într-un mod total netransparent, sub covor, moment criticat de mai multe ONG-uri.

O Curte Constituţională „originală”

Este întîia Curte din istoria ţării, care doar prin decizia din 22 Aprilie 2013, ca să nu le numesc pe altele, a încălcat flagrant şi grav mai multe articole din Constituţia ţării(prezumţia nevinovăţiei, dreptul de a fi ales, dreptul Parlamentului şi a preşedintelui de numire a funcţionarilor, egalitatea în faţa legii, etc.).

Curtea încalcă procedura. Toate sesizările se examinează rapid şi, deja pentru a patra oară, prin consens, fără opinii separate, lucru remarcat chiar de doctorul în drept N. Osmochescu: Să fiţi atenţi! Spune mult şi faptul că a fost vot unanim. Sunt situaţii extrem de rare cînd, în hotărîrile CC, şase judecători au votat unanim, fără ca vreunul să aibă o opinie separată. 

Este pentru prima dată în istoria RM cînd CC obţine, la 18 Aprilie, prerogative anticonstituţionale, egale cu uzurparea puterii în stat, fapt consemnat chiar de Gheorghe Susarenco, ex-magistrat la CC. Astfel, Curtea obţine dreptul de a suspenda orice act normativ sesizat prin decizia preşedintelui Curţii sau a 3 judecători. În acest context, CC nu se mai pronunţă pe constituţionalitatea actelor, ci deja le suspendă, plasîndu-se mai presus de Parlament, Preşedinţie şi Guvern.

Concluzii 

Ţinînd cont de decizia Curţii din 22 Aprilie, care stipulează că funcţionarii asupra cărora planează suspiciuni de corupţie trebuie demişi, de poziţia ambasadorului SUA, William Moser, care a declarat că judecătorii corupţi trebuie lipsiţi de imunitate şi traşi la răspundere, de argumentele invocate, care demonstrează lipsa de integritate şi discernămînt a judecătorilor CC, consider că întreagă componenţă a Curţii trebuie demisă în regim de urgenţă, iar unii judecători deferiţi justiţiei!

Punctum.