În doar un an de la preluarea puterii în Germania, Olaf Scholz a rezistat şocului războiului din Ucraina, care a bulversat principala economie a Europei. Popularitatea lui este în scădere şi se luptă să se impună la nivel internaţional, scrie AFP, potrivit news.ro. 

Cancelarul social-democrat a fost ales de parlamentarii germani la 8 Decembrie 2021, încheind astfel cei 16 ani ai erei Angela Merkel.

Bilanţul, în opinia naţională, douăsprezece luni mai tîrziu, sună ca o sancţiune. 64% dintre germani se declară nemulţumiţi de Guvernul de coaliţie pe care îl conduce cu ecologiştii şi liberalii (faţă de 36% în urmă cu un an), 58% sunt nemulţumiţi de Olaf Scholz (faţă de 22%), potrivit unui sondaj Insa publicat Duminică de cotidianul Bild.

Dacă astăzi ar fi alegeri, coaliţia ar fi departe de a obţine o majoritate.

Cu toate acestea, „ţinînd cont de evenimentele dramatice care au avut loc anul acesta, se descurcă foarte bine”, estimează Nils Diederich, profesor la Universitatea Liberă din Berlin.

Abia ajuns în funcţie, programul său de guvernare care susţinea rigoarea bugetară şi o politică climatică ambiţioasă a fost dat peste cap de invazia rusă şi de consecinţele acesteia: sosirea refugiaţilor, penuria de energie, inflaţia.

Discursul său din Bundestag de la 27 Februarie, la trei zile după începerea ofensivei lui Putin, în care a anunţat o creştere bruscă a cheltuielilor militare germane, a făcut ca ţara să intre într-o nouă eră.

Mai mult, ”Guvernul lui Scholz este format din trei partide cu obiective foarte diferite. Asta nu-i face sarcina mai uşoară”, notează Ursula Münch, directorul Academiei pentru Educaţie Politică din Tutzing.

„Guvernarea a devenit cu atît mai dificilă cu cît sistemul politic este mai fragmentat decît în ​​timpul creştin-democratei Angela Merkel”, notează Münch.

Cu toate acestea, Guvernul Scholz a reuşit să pună în aplicare anumite puncte ale programului pe care şi-l propusese, precum majorarea salariului minim pe oră la 12 euro, faţă de 9,6 euro anterior, şi reforma indemnizaţiei – şomajului. Două teme dragi social-democraţilor.

Alte două dosare, legalizarea canabisului şi modernizarea legii cetăţeniei germane, sunt în prezent în lucru.

Pe de altă parte, politica climatică, principalul obiectiv al Verzilor, este deocamdată lăsată deoparte.

Într-un context de penurie energetică orchestrată de Rusia după invazia Ucrainei, Scholz a extins funcţionarea ultimelor trei centrale nucleare germane.

Iar dacă revenirea la rigoarea bugetară apărată de celălalt partener al coaliţiei, FDP, este planificată pentru anul viitor, se întîmplă în realitate datorită unui act de echilibrare, odată cu înmulţirea fondurilor speciale, necontatate în bugetul oficial.

Pe scena internaţională, fostul ministru de Finanţe al lui Merkel încă îşi pune amprenta.

„Este dificil să-i urmezi unui lider care a fost în funcţie 16 ani”, a spus Rachel Rizzo, expert la Centrul european al think tank-ului american Atlantic Council.

În plus, Scholz a făcut campanie în alegeri înscriindu-se în linia cancelarului Merkel. „Nu a vrut să apară ca un candidat al transformării, nu a fost Obama al Germaniei”, notează Rizzo.

La scară europeană, „nu poate fi înţeles din punct de vedere politic”, consideră Eric Maurice de la biroul de la Bruxelles al Fundaţiei Robert Schuman.

La sfîrşitul lunii August, Scholz pledase pentru o extindere a UE şi încetarea dreptului de veto care însemna paralizia instituţiilor, în timpul unui discurs la Praga, un fel de răspuns la cel al lui Emmanuel Macron dat cu cinci ani mai devreme, la Sorbona. Dar, potrivit lui Maurice, „nu vedem o viziune atotcuprinzătoare asupra viitorului Europei”.

În plus, planul naţional de 200 de miliarde de euro ajutor pentru a face faţă creşterii preţurilor la energie prezentat de Olaf Scholz, la sfîrşitul lunii Septembrie, nu a fost pe placul multor ţări din Uniune, care nu au aceleaşi mijloace ca Germania şi se tem că va fi afectată concurenţa.

De asemenea, neînţelegerile dintre Paris şi Berlin au ieşit la iveală recent. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a transmis cancelarului: ”Nu este bine, nici pentru Germania, nici pentru Europa ca ea să se izoleze”.