Cum are de gînd să oprească jaful pîrdalnic noua conducere a fiscului?

Autor: Vlad LOGHIN

Potrivit experţilor, evaziunea fiscală în ţara noastră se ridică la 40-60 procente din bugetul ţării sau 20 procente din produsul intern al ţării. Cam la acelaşi nivel cu Rusia, dar de 2 ori mai mare decît în România. Din cauza neplăţii impozitelor de către cetăţeni şi agenţi economici din ţară, anul trecut, în bugetul public naţional nu s-au acumulat aproape 16 miliarde de lei. Cam atît valorează la momentul de faţă datoria externă a statului nostru.

Cum oprim jaful, ca să nu ne înglodăm în datorii?

Serviciul fiscal are un nou conducător. De abia s-au împlinit două luni de cînd acesta a fost numit în funcţie. Probabil, că este unul dintre cei mai competenţi, cei mai mari profesionişti pe care i-a avut vreo dată în istoria sa Inspectoratul Fiscal Principal de Stat(IFPS). Se numeşte Ion Prisăcaru, a cărui activitate profesională, carieră este indispensabil legată de domeniul financiar. De fapt, nici nu poate fi tratat drept om nou în serviciul fiscal. Or, mai bine de 8 ani a condus diferite structuri din acest sector, dintre care aproape 4 ani, 1995-1998, a fost chiar şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Chiar dacă uneori a venit vremea să renunţe la funcţiile publice din sfera administrării fiscale, a rămas unul dintre cei mai versaţi experţi din ţară. A fondat firme de consultanţă, a scos reviste de specialitate.

Aşa că a-i da acestei persoane sfaturi de-a îmbunătăţi acumularea veniturilor în bugetul ţării e ca şi cum l-ai face student, anul I, la facultatea de economie pe un laureat al premiului Nobel în economie. Doar două lucruri poate să-i lipsească lui Ion Prisăcaru pentru a opri scurgerea masivă de bani publici: propria-i cumsecădenie şi susţinerea din partea puterii.

M-a surprins faptul că deşi în bugetul ţării nu se varsă anual zeci de miliarde de lei, Ion Prisăcaru nu este pornit să facă harcea–parcea din cadrele serviciului fiscal, cum au procedat predecesorii săi, şi nici să recurgă la măsuri drastice pentru a-i determina pe contribuabili să-şi onoreze obligaţiunile faţă de bugetul ţării. În primul rînd, în viziunea şefului de două luni al fiscului, în ţară există multe domenii de activitate care nu sînt impozitate.

Bunăoară, susţine Ion Prisăcaru, anul trecut, bună parte a agenţilor economici din agricultură a lucrat exclusiv pentru export, din care cauză nu au plătit impozite, pentru că potrivit legii, toate veniturile obţinute de la comercializarea peste hotare a mărfurilor şi serviciilor nu sînt impozitate. Prin urmare, conchide actualul şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, bugetul statului „a primit aproape nimic” de la sectorul agricol, pe care îl apreciază un domeniu cu risc sporit.

Tocmai pentru a nu se repeta situaţia de anul trecut, cînd contribuţia sectorului agrar la formarea bugetului ţării s-a dovedit una de nimic, serviciul fiscal, potrivit lui Ion Prisăcaru, a recurs la nişte măsuri ca să-i determine pe producătorii agricoli din ţară să plătească impozite din veniturile lor. S-a pornit de la inventarierea suprafeţelor de terenuri agricole. S-a procedat la monitorizarea activităţii elevatoarelor unde este depozitată producţia agricolă. La aceste obiecte au fost instalate posturi fiscale care supraveghează operaţiunile de export. Or, anume din aceste încăperi pornesc peste hotare produsele agricole.

„Noi nu ne concentrăm pe măsuri de constrîngere, ci căutăm să le explicăm contribuabililor din sectorul agricol că ei sînt monitorizaţi, obligaţi să indice în evidenţa lor contabilă toată roada pe care o recoltează”, astfel descrie Ion Prisăcaru caracterul măsurilor molcome întreprinse de fisc pentru a majora volumul veniturilor la buget prin remedierea administrării impozitelor din domeniul agrar.

Or, precizează dumnealui, cunoscîndu-se preţul de piaţă şi cantitatea, să zicem de cereale, putem determina dimensiunea vînzărilor, în baza cărora se va face calcularea impozitelor, care urmează să ajungă în bugetul ţării. Avem înţelegere din partea agricultorilor, nimeni nu se revoltă. În felul acesta, operînd cu metode echilibrate, spune şeful fiscului din ţară, vom extinde fluxul veniturilor în buget. Pentru că, mai adaugă dumnealui, agenţii economici din ţară vor mai multă libertate, iar noi nu facem altceva decît să le asigurăm acest deziderat.

La fel, spune Ion Prisăcaru, alimentaţia publică era un domeniu ferit de administrarea fiscală a statului. Totuşi, „debarcarea” masivă din ultima vreme a inspectorilor fiscali la aceste instituţii, lămureşte dumnealui, nu a ţintit doar întocmirea proceselor verbale, ci acumularea informaţia necesare despre veniturile acestora, pentru a le obliga să achite suma adevărată de impozite în cazul în care ele nu se vor conforma benevol legislaţiei fiscale.

Nu e departe nici ziua în care carierile, adică întreprinderile ce exploatează resursele naturale ale ţării, care, de asemenea reprezintă un domeniu de risc sporit pentru fisc, va fi supus monitorizării, ce se va extinde treptat şi asupra altor verigi din industria materialelor de construcţii. Dar, insistă şeful IFPS, oriunde vor merge să-şi facă datoria inspectorii fiscali, nu va fi creat nici un fel de disconfort pentru contribuabili. Astfel încît, cel puţin aşa promite Ion Prisăcaru, cu puţină răbdare, „situaţia va fi alta”.

Deci, ar rezulta că „luatul cu binişorul” ar fi esenţa măsurilor concepute de noua conducere a Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pentru a stăvili sustragerile de miliarde din bugetul ţării. Nu este timpul potrivit să vorbim despre efectele acestor acţiuni, pentru că ele au fost pornite nu demult, dar cînd vedem ce ofensivă puternică se pregăteşte contra evazioniştilor din toată lumea sau cum forţele de ordine din ţări, precum Italia, arestează zeci de mii de persoane pentru că nu-şi plătesc impozitele, demersul şefului fiscului din ţara noastră seamănă mai degrabă cu metoda de reeducare a vlăjganului derbedeu folosită de şeful de şantier din renumita comedie a lui Gaidai.

Dar să avem răbdare, cum a spus Ion Prisăcaru. Rezultatele se vor vedea la toamnă. Eu cred în profesionalismul dumisale.