”Eroarea din greșeală” a procurorilor

 Fără să intru în toate amănuntele lui, am citit, pe site-ul Procuraturii Generale, un comunicat care m-a dat cu susul în jos și cu josul în sus. Mai apoi, am revenit în starea inițială, amintindu-mi că, totuși e vorba despre ”Țara oamenilor buni”. În comunicatul cu pricină este vorba despre o cauză penală demarată, pe data de 28.X.2019, de către procurorul general interimar de atunci Dumitru Robu. Urmărirea penală în cauză era motivată de ”bănuieli rezonabile privind săvîrșirea infracțiunii de corupere activă, prevăzute în art. 325 alin. (3) lit. a) și lit. a1) din Codul Penal.

Mai apoi, acestei urmăriri penale i-au mai fost conexate alte 14 cauze penale demarate de către Procuratura Anticorupție, în care era vorba despre ”corupere pasivă” și ”corupere activă” în cazul celor 14 deputați comuniști pe care se spunea că Plahotniuc i-a cumpărat, ca de la iarmaroc, pentru PD-ul lui, iar asta cu sume cuprinse între 200 și 300 de mii de euro. După ce le-a fost adusă la cunoștință acuzarea de comitere a infracțiunilor amintite, toți învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția. Proba principală în acuzare au fost declarațiile ex-deputatei comuniste Elena Bondarenco, făcute publice încă în anul 2016, și care nu au fost confirmate prin alte probe.  În plus, martorul în cauză a decedat la data de 04.07.2022.

La data de 29.12.2022, în urma efectuării tuturor acțiunilor de urmărire penală și a epuizări căilor legale de administrare a probatoriului, persoanele puse sub învinuire au fost scoase de sub urmărire penală, iar procesul penal a fost clasat pe motiv că faptele infracționale imputate acestora nu întrunesc elementele componenței de infracțiune.

În concluzie, Dumitru Robu a pus la o muncă asiduă o armată de procurori care au lucrat la acest caz aproape trei ani ca să constate că au muncit degeaba, la ordinul șefului lor. Din toată această tevatură penală,  procurorii și-au păstrat un mărunțiș de caz în care să demonstreze, dacă vor putea, îmbogățirea ilicită a unora din cei incriminați, dar cu sume ridicol de mici față de cele cu care se presupune că au fost cumpărați. Nu-i așa că miroase a pute? Nu-i așa că Robu ar trebui pedepsit pentru că a pus procurorii să cerceteze un caz de pe piste greșite, odată ce cauza penală a fost clasată? Așadar, dacă acești procurori ”nu s-or fi ales și ei cu ceva din negustoria lui  Plahotniuc cu deputații comuniști”, înseamnă că Statul le-a plătit salarii frumușele ca să frece menta într-un caz aiuristic. Chiar nu există pedepse aspre pentru astfel de erori grave de urmărire penală?

S-au temut că Dodon o să ceară azil politic în România?

Un subiect care a făcut vîlvă în săptămîna care a trecut s-a referit la necesitatea deplasării lui Igor Dodon în România pentru a-și însoți fiul la un tratament, iar asta la recomandarea unor medici. Față de această necesitate, procurorii au sărit ca arși și i-au și luat la întrebări pe medicii care i-au prescris tratamentul fiului fostului Președinte. Procurorul Petru Iarmaliuc a fost categoric împotrivă, argumentînd că orice altă persoană împuternicită ar putea să meargă și nu neapărat Igor Dodon. Iarmaliuc a cerut verificarea circumstanțelor indicate în documente medicale, cu audierea medicilor care au eliberat aceste prescripții cît și respingerea cererii depuse de către apărători.

Potrivit lui Iarmaliuc, ”nu au fost stabilite și dovedite circumstanțele personale excepționale ale inculpatului Igor Dodon, care ar face posibilă încuviințarea părăsirii teritoriului R. Moldova, pentru perioada 28 Ianuarie 2023 – 5 Februarie 2023”. În plus, procurorii au susținut că nu a fost stabilită situația gravă a inculpatului și imposibilitatea ca instituțiile medicale din Republica Moldova, inclusiv cele private, să presteze servicii corespunzătoare.

Procuratura Anticorupție a comunicat că medicul al cărui nume era indicat în documentul medical a declarat Miercuri, 25 Ianuarie, oamenilor legii că nu-i este cunoscut pacientul și că ar fi aplicat ștampila pe Trimiterea-Extras la rugămintea unei colege. Prin urmare, Joi, 26 Ianuarie, procurorii au ridicat documente și dispozitive informatice, urmînd ca toate acțiunile să fi examinate într-un dosar penal, prin prisma săvîrșirii infracțiuni de confecționare, deținere, vînzare sau folosire a documentelor oficiale care acordă drepturi. În final, Dodon a renunțat singur la acest demers.

Zelul Procuraturii în acest caz mi se pare abuziv, caraghios și greu de admis. Păi Dodon dorea să-și însoțească fiul la tratament în România, nu în Rusia, Belarus ori Coreea de Nord. Ce, procurorii s-or fi temut că Dodon va cere azil politic în România? E clar că aici avem de-a face cu imbolduri politice foarte înțepătoare pe la fundurile procurorilor. E vorba de un mesaj clar că la tratament în România pot merge numai anumite persoane agreate de către moldovenii cu putere de decizie. Aici este vorba despre noii moldoveni pro-români care-și atribuie un pro-românism în exclusivitate. Sunt sigur că ”frații români” l-ar fi tratat pe fiul lui Dodon cu toată atenția și întreg profesionalismul, iar pe fostul Președinte nu l-ar fi făcut în nici un fel să se simtă inconfortabil. De asta s-au temut cei care nu i-au permis deplasarea în România, dar și din alte motive mai sensibile pe care nu-mi permit să le iau în discuție!

Îți este și rușine să spui că ești colonel la cîți generali are Moldova!

Săptămîna trecută, președinta Maia Sandu i-a oferit gradul special de general-maior lui Vasile Popa, director adjunct al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, dar și fost bodyguard al șefei Statului. În August 2022, Sandu îi oferise lui Popa gradul special de colonel. Avansări spectaculoase din șase în șase luni, ca în timp de război cînd un militar săvîrșește acte eroice demne de astfel de înaintări în grad. Am aflat, dintr-o actualizare din prima jumătate a anului 2020, că pînă atunci Țara avea un număr de 84 de generali. La ce Armată, Poliție, grăniceri sau servicii de pază are Republica Moldova, din perspective numerice de cadre și pe criterii meritorii, chiar și cinci generali sunt prea mulți.

Care cum vine la Putere, își înaintează în grad paznicul personal, aliatul  politic, cumătrul etc. Pe Tudor Balițchi, de exemplu, Filat l-a înaintat la gradul de general cînd avea vîrsta de 35 de ani, de parcă ar fi cîștigat pe front o mare bătălie în calitate de strateg genial. Au ajuns unii militari să se rușineze că sunt ”doar colonei” la cîți generali are Țara. Ajunși la Putere, unii politicieni confundă gradul de general cu o funcție privilegiată oarecare, pe care o oferă unora din considerente de loialitate politică. Cum habar nu au ce înseamnă o înaintare a unuia la gradul de general, la fel nu au habar nici să conducă Țara! 

Mihai Conțiu