Pe 14 noiembrie s-au împlinit 130 de ani de la naşterea eminentului politician şi istoriograf Ştefan Ciobanu, originar din Basarabia.

Recunoscut ca promotor al intereselor naţionale ale românilor basarabeni şi ca un intelectual de valoare, prieten cu Alexei Mateevici, Ştefan Ciobanu a fost ales în Sfatul Ţării, apoi în comitetul director al acestui parlament al Basarabiei, unde, datorită pregătirii sale, a fost numit şef al resortului îmvăţămînt.

După unirea Basarabiei cu România, la 27 martie/9 aprilie 1918, Ştefan Ciobanu a îndeplinit funcţia de director general al învăţămîntului din Basarabia pînă în februarie 1921, apoi cea de director al Liceului "Alecu Donici", pînă în 1928.

Concomitent, conduce publicaţia "Şcoala Basarabiei. Revistă pentru educaţia naţională", editată de Directoratul Instrucţiunii Publice la Chişinău. Publică primul abecedar în limba română pentru şcolile din Basarabia şi alte manuale.

Între 1926-1938, Ştefan Ciobanu a ocupat postul de profesor titular la Catedra de istoria literaturii române vechi şi cel de profesor suplinitor la Catedra de literatură religioasă modernă de la Facultatea de Teologie din Chişinău. În toamna anului 1938, se stabileşte la Bucureşti ca profesor titular la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii, coleg cu iluştri oameni de cultură, precum Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Mihai Ralea, Constantin Rădulescu-Motru, Alexandru Rosetti. De aici se va pensiona în 1949, din motive de sănătate.

Activitatea sa ştiinţifică s-a desfăşurat în primul rînd în domeniul istoriei literaturii române. Primele sale lucrări au apărut încă din 1912 la Moscova, Petersburg, Varşovia şi Kiev, urmate de alte numeroase studii şi lucrări, precum "Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă", "Unirea Basarabiei", "Istoria literaturii române vechi".

Ştefan Ciobanu s-a născut la 14 noiembrie 1883 la Talmaz, Tighina, şi s-a stins din viaţă la 28 februarie 1950 la Bucureşti.

Sursa: Moldpres