„11” CONSIDERENTE DESPRE ISTORICUL, ETNOGRAFUL SI GENEALOGISTUL ALEXANDRU FURTUNA

FOTO: Cercetătorul Alexandru Furtună la masa de lucru. Arhiva familiei Furtună

Motto: „Un popor care nu își cunoaște istoria este un copil care nu cunoaște părinții”.
Nicolae Iorga (1871–1940), istoric român

Istoricul, etnograful și genealogistul Alexandru Furtună este un nume consacrat în mediul științific din Republica Moldova și de peste hotare. De patru decenii activează în cadrul Academiei de Științe a Moldovei. În prezent este cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie. Biografia științifică a savantului însumează 20 de volume de studii și lucrări monografice (unele semnate în calitate de coautor) și circa 100 de articole științifice și de popularizare a științei. A participat la numeroase manifestări științifice naționale și internaționale. A fost nominalizat cu mai multe premii și diplome.

Merită înalt apreciat.

Alexandru Furtună consideră că orice istoric este dator să cerceteze și să scrie istoria localității de baștină. O demonstrează prin propriul exemplu. Are editate două lucrări consacrate satului Hiliuți, raionul Rîșcani, satul său de baștină. Mai mult, a scris și istoria bisericii din localitate.
A editat monografia Lipnicului din raionul Ocnița, satul de unde a venit la Hiliuți neamul Furtună în sec. XIX. Inițial neamul Furtuneștilor s-au așezat într-o mahala separată, apoi s-au înrudit cu alte neamuri băștinașe și s-au asimilat. Distanța dintre Lipnic și Hiliuți este de circa 100 km.
Cercetătorul Alexandru Furtună este descendent și continuator al unui neam de istorici consacrați. Unchiul său, Alexandru Gonța (mama lui, Maria Diaconu, fiind din Hiliuți) a fost unul dintre cei mai mari cunoscători ai istoriei medievale românești. Cu un alt unchi, Iacov Furtună, profesor și cercetător, au elaborat monografia satului de baștină. Fiica lui Al. Furtună, Olga, și cîțiva nepoți au studiat la Facultatea de Istorie.
În metoda de cercetare istorică pe care o aplică cu dăruire Al. Furtună, se pune accentul pe „religia documentului”, fiind unul din cei mai vizați cercetători ai fondurilor de arhivă.
În calitate de etnograf, a colindat sute de sate din Republica Moldova și a adunat informații de la mii de oameni. De specificat faptul că multe expediții le-a efectuat pe cont propriu.
Al. Furtună este un valoros genealogist, editînd studii științifice despre neamurile Șoimaru, Druță, Duca, Casapu ș.a.
A studiat șiragul de neamuri din care a coborît (neamul Furtună descendent din Lipnic) și neamul Diaconu (din Hiliuți) pe parcursul a opt generații, de la sfîrșitul sec. XVIII și pînă în prezent.
A studiat folclorul păstoresc la moldoveni de la sfîrșitul sec. XIX – începutul sec. XX. Acest subiect, de altfel, și a constituit teza sa de doctorat pe care a susținut-o cu brio la Leningrad în 1987.
Este autor (coautor) a mai multe monografii ale localităților din Republica Moldova (Todirești, Șaptebani, Opaci, Sîngerei, Telenești ș.a.).
Este printre puținii cercetători care a studiat proveniența și semnificația ritului decapitării la români, știe cum pregăteau strămoșii noștri cheagul, cunoaște în profunzime obiceiurile secerișului, știe cum se îmbrăcau păstorii în trecut, știe istoria domesticirii și creșterii porcinelor, este cunoscător al semnificațiilor zilelor săptămînii etc.
Alexandru Furtună s-a născut la 17 martie 1956. La Mulți Ani, Maestre!