VOLOCUL NOSTRU CEL DE TOATE ZILELE

Megalomania moldovenească

Autor: Mihai CONŢIU

Cunosc sau am văzut destui moldoveni al căror talent m-a impresionat pînă la lacrimi. Un ultim exemplu sînt formidabilii tinerii interpreţi ai trupei „Brio Sonores”, care, Vineri, 21 Martie, au provocat furori la emisiunea „Românii au Talent”. Apropo de această emisiune! Ştie cineva de ce Pro Tv Chişinău nu o mai retransmite? Au fost cumva mituiţi sau sînt alte „chestii”? Doar sînt destui moldoveni care participă la ea!

Pentru unii, „voloc” înseamnă plasă lungă de pescuit în apele mari, prevăzută la cele două capete cu cîte un băţ gros, ceea ce permite pescarului să o tragă prin apă şi mai ales pe fundul apei. Pentru domnul Alexandru Vakulovski, care din cîte am auzit este scriitor, „Voloc” înseamnă geniu. Ţineţi-vă tare! Este vorba despre Sergiu Voloc, cel căruia Publika TV îi găzduia o emisiune al cărei scenariu pare-se că era scris de acelaşi domn Vakulovski.

Îmi amintesc bine că, în acea vreme, am scris cîte ceva despre prestaţia acestuia. Scenariul emisiunii sale, în sine, era excelent, necesar telespectatorilor, dar deranjantă era exprimarea, dicţia grobiană a acestui... actor Voloc.

Din cîte se ştie, Sergiu Voloc se află sau s-a aflat, că nu-i urmăresc înfrigurat evoluţia, în arestul Poliţiei din ziua de 7 Martie, reţinut fiind atunci pentru 72 de ore. Motivul? Comportament violent, eu i-aş zice huliganic, în incinta Curţii Supreme de Justiţie. N-aş fi ştiut nimic despre acest subiect şi nici n-aş fi scris despre acest actor insipid dacă nu citeam întîmplător un articol semnat de domnul Alexandru Vakulovski şi intitulat „Sergiu Voloc – infractor”.

Am rămas mască atunci cînd am citit că domnul Vakulovski, deplîngîndu-l pe Voloc, printre altele, scrie: „Sergiu Voloc e unul dintre cei mai buni actori din Moldova. Chiar nu-mi place termenul de geniu, pentru că ţine de romantism, dar în cazul lui Voloc îl accept. Pentru că, uitaţi-vă la Voloc: un băiat simplu, sincer, enervant uneori, destul de tupeist. Îi vezi expresiile: te bine-dispune, te face să rîzi. Te face să hohoteşti, el rămînînd serios. Asta nu se poate învăţa, asta are Voloc în sînge, în ADN. Doar dacă îl cunoşti mai bine, îi vezi esenţa. Voloc, ca şi Iuri Nikulin, deşi te distrează – nu e prost. Voloc e un om moral, nu moralist, e un om credincios, cel puţin pentru mine asta contează mult.”

Spre deplina-mi lămurire, am căutat şi eu imaginile incriminante distribuite de Pro TV Chişinău. Nu m-au mirat de loc pentru că se asociau cu imaginea din „radiografia” pe care i-o făcusem cîndva. În aceste imagini, Voloc poate fi văzut cum dă cu pumnii ca un golan în uşile birourilor judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie şi înjură. Potrivit Pro TV Chişinău, Voloc s-a umflat în pene şi a devenit violent după ce a aflat că instanţa de judecată a lăsat în vigoare o decizie anterioară, care l-a condamnat penal pentru că ar fi condus în stare de ebrietate şi a refuzat să facă testul alcoolemiei. Culmea este că acest actoraş s-a manifestat ca un derbedeu în condiţiile în care a primit cea mai mică pedeapsă penală – o amendă de 11.000 de lei, plus privarea dreptului de a conduce mijloace de transport timp de trei ani, iar asta în condiţiile în care infracţiunea lui prevedea pedeapsă cu pînă la 5 ani de pîrnaie.

În tot acest context descris mai sus, mi se par de-a dreptul halucinante afirmaţiile domnului Vakulovski, despre care aud că-i scriitor, în apărarea lui Voloc. În această accepţiune, ar însemna că şi eu ar trebui să-mi arog dreptul de a merge la CSJ nu doar să dau cu pumnii în uşile judecătorilor, ci chiar să-i iau la bătaie pentru cîte nedreptăţi mi-au şi ne-au făcut. Faptul că apari de cîteva ori la televizor, că ai sucit capul unor telespectatori mai lipsiţi de gusturi estetice decît tine, nu înseamnă că trebuie să te transformi în justiţiar sau în om mai presus de lege. Eu îi salut cu respect şi acum pe judecătorii care au luat decizii injuste faţă de noi. De ce nu? Ne pregătim să intrăm în lumea civilizată a Europei?

În Toamna anului 1999, seraficul, pentru mine, cîntăreţ de muzică folk şi rock din România Vali Sterian a produs un accident auto în care a ucis două persoane. A fost arestat şi eliberat ulterior pentru a fi judecat în libertate pentru ucidere din culpă. Băuse înainte de a se urca la volan. Procesul nu s-a mai finalizat pentru că a decedat în 2000. În perioada arestării, o seamă de intelectuali români au semnat o petiţie în favoarea clemenţei pentru el. Spre cinstea sa, nu a vrut să abuzeze de aceasta. Personal, i-am spus că n-aş semna aşa ceva, oricît de mult îl respectam, căci n-am intervenit nici pentru fratele meu într-o situaţie cu mult mai minoră, iar el a înţeles.

Voloc, însă. Este cu totul altceva! El dă la moacă, iar domnul Vakulovski spune că este un geniu actoricesc! Am îndrăzneala să afirm că domnul Vakulovski nu se pricepe la arta actorului şi nu ştie să aprecieze talentele actoriceşti la fel eu nu am habar despre aerodinamică. Spun asta pentru că am practicat această profesie, am înţeles că nu am talent suficient pentru ea, dar şi pentru că am trăit, din copilărie, în preajma celor mai mari actori ai României.

Vă daţi seama că am izbucnit în rîs cînd am auzit că Voloc este actor? Păi actorii în preajma cărora am trăit eu, frate, erau tobă de carte, modestie şi respect faţă de oameni şi lege. Cînd spun Voloc, nu mă pot gîndi decît la penibilii de la „Vacanţa Mare”, Palade, Ţociu, nicidecum la Ştefan Iordache, Ştefan Mihăilescu-Brăile, Ştefan Bănică, Ovidiu Iuliu Moldovan, Toma Caragiu, Vasile Niţulescu, Geo Costiniu etc., etc., iar aceştia nu erau genii, ci doar mari, uriaşi oameni ai scenei! Ce ziceţi, domnule Vakulovski? Oare ce carte o fi citit ultima dată Voloc? Provincialismul acesta care ne ucide...