Oxford, Seul, Tel-Aviv, Chișinău: integrare prin doctorat

Înmînarea actelor care confirmă gradele științifice de doctor sau de doctor habilitat, a titlurilor științifice de conferențiar universitar sau conferențiar cercetător, profesor universitar sau profesor cercetător constituie un eveniment nu doar pentru persoanele vizate, dar și pentru funcționarii Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare, împuternicit de stat cu aceste atribuții și responsabilități. Astfel de manifestări se întîmplă de șapte ori pe an, tot de atîtea ori se întrunește și Comisia de atestare a CNAA. La fiecare întîlnire de acest fel, acad. Valeriu Canțer, președintele CNAA, își pregătește un discurs tematic care ar fi interesant, dar și util pentru invitații noștri, ca să nu uite că ei rămîn în continuare cercetători şi că loc pentru investigații este întotdeauna pentru doritori. La ultima adunare din preajma vacanței de vară din 19 iulie curent, dialogul cu invitaţii CNAA a vizat noutățile științifice, selectate de președinte de pe paginile revistelor internaționale, care pot avea un impact profund asupra dezvoltării cercetării și tehnologiilor, asupra civilizației în ansamblu. A analizat concomitent rolul cercetării din ţările mici, cum ar fi Republica Moldova, în context internaţional şi naţional. În această albie a discursului său, academicianul s-a referit la descoperirea ultimelor elemente chimice din Sistemul periodic aluiMendeleev la Centrul Internaţional de la Dubna, subliniind că chiar şi pe această pistă a ştiinţei mari poate fi loc pentru cercetătorii din ţările mici. În context, a menţionat că prin studiile ilustrului fizician român Horia Hulubei denumirea de Moldova mai că n-a intrat în sistemul periodic sub titulatura de moldavii în îndepărtatul an 1939 cînd a fost descoperit elementul 87, denumit franciu de către Margarita Perei, prima doamnă membră a AcademieiFranceze, care a fost mai concludentă în dovezile aduse decît savantul român.

Dar să trecem la evenimentul propriu-zis – înmînarea actelor CNAA, care de această dată a debutat cu felicitareaunei reprezentante a artelor frumoase: dna Eleonora Brigalda, cunoscută pictoriță, dar și cadru didactic la Universitatea Pedagogică de Stat „ Ion Creangă”, a primit în mod festiv atestatul de profesor universitar, la profilul Arte vizuale. Are în spate, așa cum este suplă și delicată, 33 de ani vechime de muncă, un palmares cu realizări semnificative – 90 de publicații științifice, dar şi lucrări de creație incluse în colecții publice și private din R. Moldova, România, Ucraina, Turcia, Germania, Olanda, Serbia, 11 expoziții personale și circa 40 de grup în țară și peste hotare. Este doctor în studiul artelor (1994), i-a fost conferit titlul de Om emerit (2010), de Laureat al Premiului Național (2015). Pe urmele mamei pășește voiniceşte fiica ei, Valeria Barbas, în prag de susținerea tezei de doctor în studiul artelor și culturologie, membră a două uniuni de creaţie – a Uniunii Compozitorilor şi a Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova. Prin urmare, dna Eleonora Brigalda s-a afirmat din plin și ca artist plastic, și ca mamă, dar și calitate de cadru didactic. Înmînîndu-i atestatul de profesor universitar, președintele CNAA Valeriu Canțer a subliniat că în unele state din Europa titlul deprofesor universitar se conferă prin decret prezidențial (Polonia, Turcia), astfel se reliefează semnificația și valoarea ce i se acordă acestui titlu științifico-didactic.

Potrivit Hotărîrii Comisiei de Atestare din 3 iunie 2016 (site- ul www.cnaa.md), au mai fost distinse cu titlul de profesor universitar încă două persoane: dl Xenofon Ulianovschi de la Universitatea Liberă Internațională din Moldova și dna Angelina Roșca de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice pentru realizările pe care ei le-au înregistrat în domeniile lor de activitate.

Diploma de doctor habilitat, de regulă, încoronează activitatea științifică a unui cercetător, ajuns la maturitate, care a creat o direcție nouă în cercetare sau a soluționat o problemă științifică de importanță majoră. De această dată, actul respectiv a fost înmînat la două persoane, prin care li se certifică performanțele lor științifice. Începem cu dna Georgeta Stepanov, decan al Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM. Conform experților, dînsa a realizat o cercetare de pionierat în domeniu. Este prima teză de doctor habilitat în științe ale comunicării și prima care a abordat un subiect cu tentă socială în domeniu – Jurnalismul social din Republica Moldova: proces de creație, cadru relațional și produse mediatice.Semnificația teoretică a lucrării rezidă în conceptualizarea fenomenului de jurnalism social și în prezentarea unui cadru teoretico-metodologic al acestuia în contextul pluridisciplinarității, care vine să puncteze deschiderea spre un nou domeniu de cercetare în științele comunicării. Teza are și un caracter vădit aplicativ: implementarea recomandărilor propuse de autoare poate eficientiza jurnalismul social din Republica Moldova, iar rezultatele studiului vor servi drept bază metodologică pentru elaborarea politicilor editoriale ale instituțiilor mediatice.

Cea de a doua teză de doctor habilitat în științe politice (în baza lucrărilor publicate), Politica de construcție militară în Republica Moldova: repere teoretico-metodologice și valențe practice, a fost elaborată de dl Constantin Manolache (colonel în rezervă) în cadrul Institutului de Cercetări Juridice și Politice al AȘM. Rezultatele obținute de cercetător pot fi folosite la elaborarea politicilor de stat în domeniul securității și apărării, exprimată prin legi, concepții, strategii și alte acte normative de caracter general sau sectorial.

Prin aceeași Hotărîre a Comisiei de Atestare, s-a conferit gradul de doctor în științe în diverse domenii la 17 persoane. În context, ne propunem să arătăm cele mai solicitate domenii pentru cercetări de doctorat de către cei tineri. 7 persoane au ales medicina, la specialitățile: Pediatrie și Neonatologie, Cardilologie, Boli interne (gastroenterologie), Ortopedie și traumatologie, Chirurgie, Oftalmologie;2 persoane – dreptul, altele 2 – științele matematice, încă 3 au optat pentru științele pedagogice, 1 – pentru științele economice, 1 – pentru studiul artelor și culturologie, 1 – pentru filosofie.

În temeiul recomandării senatelor universităților din țară și a consiliilor științifice ale institutelor de cercetări, după procesarea și verificarea dosarelor respective la CNAA, încă la 17 persoane li s-a conferit titlul științifico-didactic de conferențiar universitar și la 2 – de conferențiar cercetător. Aceștia sînt deja specialișticu grade științifice, care s-au ridicat pe o nouă treaptă în formarea lor profesională.

La această adunare cu noile cadre științifice și didactice de înaltă calificare ne-a surprins plăcut o situație excepțională. Trei persoane din Orientul Mijlociu – unul de origine din Autoritatea Palestiniană și două persoane din Israel – au susținut tezele de doctorat la Chișinău și la această adunare dînşii au primit actele respective. BassamAlhabeebi, bunăoară, a devenit doctor în științe medicale cu Diplomă de la Chișinău (USMF „N. Testemițanu”), iar Yuri Kalontarov și OrlyNissel – doctori în științe pedagogice, de asemenea, cu diplome moldovenești (USM).

Tot la această ședință patru moldoveni au primit certificatele de recunoaștere și echivalare a tezelor de doctorat susținute peste hotare – o situație opusă celei descrise anterior. De exemplu, Ion Codreanu a solicitat recunoașterea diplomei de doctor în științe medicale, eliberată de către Universitatea din Oxford, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, și echivalarea ei cu gradul de doctor habilitat în științe medicale. În această solicitare, dînsul s-a condus de noile prevedere ale Regulamentului CNAA, aprobat de Guvern în 2013: dacă diploma de doctor a fost eliberată de către o universitate din Lista celor acreditate de agenţii incluse în Registrul European de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior şi care se regăseşte în topul celor 150 de universităţi din lume, în baza clasamentelor internaţionale oficiale recunoscute, atunci ea poate fi echivalată la noi cu gradul de doctor habilitat. În cazul nostru, Universitatea din Oxford se află în printre primele 10 universități ale lumii, iar conform ultimului clasament THE World University Ranking, 2016 – pe locul 2. Apropo, avema doua echivalare de acest gen la CNAA – un an în urmă,de o astfel de apreciere s-a bucurat cercetătoarea OleseaPlotnic,a cărei diplomă de doctor în științe eliberată de Universitatea din Sorbona, a fost echivalatăcu gradul de doctor habilitat.

Cu demersurisimilare s-au adresat la CNAA Inga Olari care a susținut teza de doctor în drept la Seul, Coreea de Sud; Lichii Igor – teza de doctor în științe medicale la Sankt-Petersburg; Liliana Grosu – teza de doctor în filologie la Galați, România. Tuturor acestor persoane le-au fost recunoscute și echivalate diplomele de doctor, conform Nomenclatorului specialităților științifice, aprobat de Guvernul R. Moldova în 2013. Desigur, impresionează geografia susținerilor de doctorat ale moldovenilor nu doar în imediata apropiere – România, Ucraina și Rusia, dar, în special, a celor care au pătruns în spațiul de cercetare și educațional englez, american şi chiar asiatic.

Este adevărat că deocamdată numărul acestora nu este mare. În 2015, bunăoară, 21 de moldoveni și-au susținut doctoratele peste hotare, judecăm după numărul celora care au revenit în țară și și-au echivalat diplomele de doctor. Ar mai putea fi şi alţii, care n-au revenit în țară. Dar numărul lor nu este semnificativ. Cît privește numărul străinilor care au susținut doctoratele la noi, el constituie ceva mai mult – 29 de persoane.

În prima jumătate a anului a anului curent, CNAA a eliberat 11 diplome de doctor habilitat, 95 diplome de doctor, 11 atestate de profesor universitar, 2 – de profesor cercetător, 68 atestate de conferențiar universitar, 16 – de conferențiar cercetător, 11 – certificate de recunoaștere și echivalare a diplomelor de doctorat obținute în străinătate. Sînt niște date care se mențin la nivelul aceleiași perioade a anului trecut.

Cadrele științifice și științifico-didactice formează tezaurul intelectual al unei națiuni. Practica internaţională a demonstrat că au evoluat acele state şi au devenit prospere, care au acordat o atenţie deosebită cercetării şi educaţiei. De exemplu, Germania, Suedia şi Elveţia pregătesc anual peste 30 de doctori la 100 mii de locuitori, mai multe state europene înregistrează valori de peste 15 doctori, iar Republica Moldova – 5-6 doctori la 100 mii de locuitori. În topul statelor europene sîntem ai cincilea de la coadă.

Credem că situația îngrijorătoare din cercetare și educație este unul din motivele întinderii de circa 25 de ani a tranziției moldovenească spre o societate deschisă, cu o economie funcțională. Exemplele aduse mai sus ne demonstrează că Republica Moldova poate fi nu doar un furnizor de forţă de muncă ieftină pentru statele lumii, dar şi producător calificat de cunoştinţe și de cadre ştiinţifice de înaltă calificare. În acest sens, ea dispune de un suficient potenţial pentru a demara reforme veritabile: avem cadre cu diplome de doctor susţinute la Harvard, Seul, Oxford, Nisa, Dubna, Sankt-Petersburg, Iaşi etc., dar şi aici, la Chişinău. Să-i apreciem pe cei care și-au consacrat viața ştiinţei şi educaţiei, beneficiind doar de salarii modeste, şi să-i punem în valoare: conform Biroului Național de Statistică (2014), în R. Moldova activează circa 3315 cercetători, inclusiv 384 de doctori habilitați și 1314 de doctori în științe.Acest potenţial intelectual, atît cît este, trebuie consolidat și antrenat în soluționarea problemelor profesionale, dar și a celor de interes național.Problema respectivă a fost recentevidențiată şi la reuniunea cu experţii europeni privind aspectele reformării sistemului naţional de cercetare şi inovare: în raportul lor, printre cele 7 mesaje-cheie a fost şi cel al salvgardării potenţialului ştiinţific din R. Moldova.Ţara ar avea doar de cîştigat.

Tatiana ROTARU