„Credeţi că populaţia Franţei ar putea absorbi 10 milioane de musulmani care mîine vor fi 20 şi poimîine 40?”

Acesta este discursul susținut de Charles De Gaulle, fost prim-ministru al Franței, spre sfîrșitul războiului franco-algerian (1954-1962):

„E foarte bine că există francezi galbeni, negri sau tuciurii. Arată că Franţa e deschisă tuturor raselor şi că are o vocaţie universală. Dar, cu condiţia ca ei să rămînă o mică minoritate. Dacă nu, Franţa nu va mai fi Franţa. Suntem, totuşi, înainte de toate, un popor european de rasa albă, de cultura greco-latină şi de religie creştină. Să nu veniţi să povestiţi basme. Musulmanii? V-aţi dus să-i vedeţi? I-aţi privit cu turbanele şi djelada-urile lor? Vedeţi bine că nu sunt francezi. Cei care propovăduiesc integrarea au un creier de colibri, chiar dacă sunt foarte savanţi. Încercaţi să integraţi uleiul şi oţetul, agitaţi sticla şi după o vreme se vor separa din nou. Arabii sunt arabi, francezii-francezi. Credeţi că populaţia Franţei ar putea absorbi 10 milioane de musulmani care mîine vor fi 20 şi poimîine 40? Daca noi facem integrarea (Franţa cu Algeria), dacă toţi arabii şi berberii din Algeria vor fi consideraţi francezi, cum îi vom împiedica noi să nu vină în Franţa continentală cînd nivelul vieţii e mult mai elevat? Satul în care m-am născut eu nu se va mai chema Colombey-două biserici ci Colombey două moschei”.

Acest avertisment nu a fost luat în seamă de neomarxiștii și așa-zișii progresiști care conduc Franța, iar consecințele sunt dezastruoase: Sudul țării este astăzi majoritar musulman în multe orașe, Parisul este parțial sub ocupație musulmană, iar milioanele de musulmani care au venit aici NU s-au integrat și nici nu doresc să o facă. Ei luptă deja pe față pentru o Franță musulmană și au toate șansele să își atingă visul în cel mult două generații.

Văzînd ce se petrece în Franța – atentate, rugăciuni musulmane care blochează străzile orașelor, radicalizare, conflict, teamă, insecuritate – trebuie cu atît mai mult să fim măcar noi vigilenți, cei din centrul și Estul Europei, și să nu permitem ca valul islamic să ajungă și aici. Pentru că, deja, discuția nu se mai poartă în legătură cu toleranța, ci cu supraviețuirea unei culturi, cea europeană, în mod cert superioară celei islamice!

Adrian Albu, CunoaşteLumea.ro