Prostituatele dintr-un oraş din Brazilia cer să fie vaccinate cu prioritate: „Suntem în prima linie, ţinem economia, ne asumăm riscuri!”

Prostituatele din Belo Horizonte, oraş din Sud-Estul Braziliei, cer să fie incluse în grupurile de populație care trebuie vaccinate cu prioritate împotriva COVID-19. Femeile au început o grevă simbolică și au organizat manifestații. "Suntem în prima linie, ţinem economia şi ne asumăm riscuri. Trebuie să fim vaccinate", a declarat la începutul săptămînii, pentru agenţia franceză de presă, Cida Vieira, preşedinta Asociaţiei Prostituatelor din Minas Gerais, citată de AFP și Agerpres. Potrivit acesteia, peste 2.000 de prostituate au aderat la mişcarea de protest în acest stat brazilian care are drept capitală oraşul Belo Horizonte.

Femeile explică faptul că li s-au degradat puternic condiţiile de muncă din cauza închiderii hotelurilor, unde obişnuiau să îşi primească clienţii. "Trebuie să facem parte din grupurile prioritare (pentru vaccinare) pentru că intrăm în contact cu tot felul de persoane, riscîndu-ne viaţa", spune Lucimara Costa, care a manifestat Luni alături de Cida Vieira pe una din străzile din centrul oraşului Belo Horizonte, unde afacerile considerate ca nefiind esenţiale au fost închise la ordinul Primăriei.

Profesorii şi poliţiştii au fost incluşi recent în grupurile prioritare de vaccinare în unele state din Brazilia, la fel ca personalul medical, persoanele în vîrstă şi indigenii.

Criza neașteptată cu care se confruntă SUA: Restaurantele rămîn fără ketchup

Statele Unite se confruntă cu o criză neobișnuită din cauza pandemiei de coronavirus: restaurantele rămîn fără ketchup. Motivul: restricțiile au dus la o creștere a livrărilor de mîncare la domiciliu, iar acest lucru a dus la rîndul său la o cerere mult mai mare de ketchup la plic, relatează BBC. Heinz, cea mai vîndută marcă de ketchup în SUA, a precizat că creșterea cererii a fost „determinată de tendințele accelerate pe piața livrărilor”. Pachetele de ketchup sau alte sosuri însoțesc adesea comenzile cu livrare la domiciliu sau mîncarea cumpărată la pachet, înlocuind astfel sticlele păstrate în mod obișnuit pe mesele restaurantelor. Compania a declarat că a intensificat producția de ketchup la plic.

Kraft Heinz a declarat pentru agenția de știri AFP că a făcut deja ajustări la procesele sale de producție, dar că „cererea este mai mare decît oferta”. Compania a adăugat că a deschis mai multe linii de producție noi în fabricile sale și a dezvoltat un „dozator fără atingere” pentru restaurantele care sunt încă deschise. Prețurile pachetelor de ketchup au crescut cu 13% din Ianuarie 2020, potrivit Wall Street Journal. „Cum putem servi cartofi prăjiți fără ketchup?”, se întreabă proprietarul restaurantului Blake Street Tavern din Denver, Colorado. De la debutul pandemiei, mai multe țări s-au confruntat cu crize neobișnuite de produse, de la hîrtie igienică la doze de aluminiu.

Ungaria a relaxat unele restricții chiar în ziua în care a raportat cel mai mare număr de decese

Ungaria începe relaxarea unor restricţii antiepidemice Miercuri, cînd a redeschis centrele comerciale şi unele servicii, în aceeaşi zi în care a înregistrat un record de 311 decese asociate COVID-19, în timp ce are, de asemenea, cea mai mare rată a deceselor şi a doua cea mai înaltă rată a infectărilor în UE, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres. Ungaria este a doua ţară din UE, după Malta, cu cea mai ridicată rată de vaccinare anti-COVID-19, vaccinîndu-şi pînă în prezent cel puţin cu prima doză 26% din populaţie. Guvernul condus de Viktor Orban a decis, anterior, că imediat ce un sfert din populaţia de circa 10 milioane de locuitori a Ungariei va fi vaccinată vor fi relaxate unele restricţii. Acest prag a fost atins odată cu vaccinarea a peste 2,5 milioane de persoane cel puţin cu prima doză.

”Am atins astăzi un prag important. De un an trăim în condiţii ca în vreme de război, sub restricţii, interdicţii şi pierderi personale. Acest virus a pornit un război împotriva noastră şi singurele arme pe care le avem pentru a-l cîştiga sunt vaccinurile. (…) În ultima lună am crescut vaccinările de două ori şi jumătate, aşadar, începînd de mîine, magazinele se pot redeschide şi serviciile pot fi reluate. Vor fi în continuare reguli antiepidemice, vă rog să le respectaţi”, a anunţat Viktor Orban într-un mesaj video pe Facebook, preluat de agenţia MTI. Astfel, începînd de Miercuri, s-au redeschis centrele comerciale, dar cu limitarea afluxului, şi anume să se respecte criteriul unei suprafeţe de zece metri pătraţi pentru fiecare client. Interdicţia de circulaţie pe timp de noapte, aplicabilă pînă în prezent începînd cu ora 20:00, va începe de la ora 22:00. Relaxarea restricţiilor mai include sectorul serviciilor şi frizeriile (saloanele de înfrumuseţare), nu însă şi restaurantele, barurile şi hotelurile, toate acestea rămînînd închise. Odată finalizată vaccinarea cadrelor didactice, şcolile se vor redeschide pe 19 aprilie.

Ungaria susține ”minorităţile naţionale indigene”

Ungaria trebuie să susţină în continuare „minorităţile naţionale indigene” din Europa, a subliniat Miercuri şeful comisiei parlamentare pentru coeziune naţională din Ungaria, transmite MTI. Parlamentul ungar a dezbătut, Miercuri, o rezoluţie privind alăturarea Ungariei la o mişcare de solidaritate în sprijinul iniţiativei cetăţeneşti europene cunoscută ca Minority SafePack, a menţionat Karoly Panczel, reprezentant al partidului de Guvernămînt Fidesz. Comisia Europeană (CE) a respins iniţiativa, în pofida faptului că în favoarea ei au fost colectate 1,1 milioane de semnături în 11 ţări, a amintit politicianul ungar. Comitetul cetăţenesc ce susţine Minority Safepack a recurs la Tribunalul UE pentru anularea deciziei CE cu privire la această iniţiativă.

Iniţiativa cetăţenească europeană (ICE) a intrat în vigoare la 1 Aprilie 2012, constituind un mijloc prin care cetăţenii europeni pot influenţa mai mult agenda europeană. Ea este instrumentul prin care cel puţin un milion de cetăţeni din întreaga Europă îşi pot uni eforturile cu privire la o chestiune care este importantă pentru ei şi pot solicita Comisiei Europene să ia măsuri în acest sens. Iniţiativa Minority Safepack are drept scop să convingă Comisia Europeană să elaboreze o politică de coeziune care acordă o atenţie specială regiunilor cu caracteristici naţionale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice care sunt diferite de ale celor din regiunile înconjurătoare.

Speranța de viață se prăbușește în UE

Speranţa de viaţă în Uniunea Europeană a scăzut anul trecut pe fondul pandemiei de COVID-19, întrerupînd astfel tendinţa crescătoare înregistrată în ultimele decenii, potrivit unor statistici oficiale, informează DPA, potrivit agerpres. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Spania: speranţa de viaţă la naştere a scăzut cu 1,6 ani în 2020 în raport cu anul 2019, au anunţat reprezentanţii Eurostat, departamentul Comisiei Europene responsabil cu publicarea de statistici pentru întreg spaţiul Uniunii Europene. Spania a fost urmată în acest clasament de Bulgaria, care a înregistrat o scădere cu 1,5 ani a speranţei de viaţă, şi de Lituania, Polonia şi România, pentru care Eurostat a raportat o scădere de 1,4 ani.

Reprezentanţii Eurostat au atribuit aceste scăderi pandemiei de COVID-19, care a provocat o creştere a deceselor la nivelul întregului bloc european. „În urma declanşării pandemiei de COVID-19, anul trecut, speranţa de viaţă la naştere a scăzut în marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene, conform datelor disponibile pentru 2020”, a precizat Eurostat într-un comunicat. O cifră medie la nivelul întregii Uniunii Europene nu este deocamdată disponibilă, întrucît Irlanda nu a comunicat pînă la acest moment datele sale statistice pentru anul 2020. În 2019, speranţa medie de viaţă din Uniunea Europeană a fost de 81,3 ani. În medie, speranţa de viaţă din UE a crescut cu peste doi ani începînd din anii 1960.

Pandemia aruncă-n aer deficitul bugetar în Germania

Deficitul sectorului public al Germaniei a urcat pînă la 189,2 miliarde de euro în 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, acesta fiind primul deficit înregistrat de Germania după 2013 şi de asemenea cel mai mare sold negativ înregistrat de la reunificarea ţării în urmă cu trei decenii, a anunţat Oficiul federal de statistică, transmite Reuters. Pandemia de coronavirus, care a provocat peste 77.000 de decese în Germania, a devastat cea mai mare economie europeană, chiar dacă economia germană s-a dovedit mai rezistentă decît estimau analiştii, unul dintre motive fiind şi continuarea exporturilor puternice spre China. Oficiul federal de statistică a informat că, în 2020, cheltuielile publice au crescut cu 12,1%, pînă la 1.700 miliarde de euro, pe măsură ce Guvernul de la Berlin a folosit toate instrumentele pentru a contracara impactul mai multor luni de carantină, în timp ce veniturile din taxe au scăzut cu 3,5%, pînă la 1.500 miliarde de euro.

Acest nivel ridicat al cheltuielilor ar urma să continue, avînd în vedere că luna trecută ministrul german al Finanţelor, Olaf Scholz, a promis că va face tot ceea ce este nevoie pentru a permite Germaniei să cheltuiască pentru a ieşi din recesiunea economică provocată de coronavirus. În prezent, Germania se confruntă cu al treilea val al pandemiei, care va menţine închise mai multe afaceri, precum baruri sau cinematografe, cel puţin pînă la finele acestei luni.

O femeie de 104 ani a învins COVID de două ori

Carmen este o bătrînică de 104 ani care a învins coronavirusul. Nu o dată, ci de două ori. Femeia locuiește în Columbia și, spun cadrele medicale care au îngrijit-o, a dat dovadă de o dorință de luptă ieșită din comun. Motiv pentru care au însoțit-o cu aplauze pînă la ieșirea din clinica în care a fost internată. 

Gina Gomez, asistentă: Este o pacientă în vîrstă, cu o capacitate fizică excelentă, a rezistat virusului de două ori. Prima dată a fost izolată în azilul de bătrîni. De data aceasta, a fost tratată în clinica Canelones. Mulțumită lui Dumnezeu, s-a descurcat foarte bine și a învins virusul. Yamit Hurtado, manager spital: Pacienta de 104 ani a fost internată timp de 21 de zile. Din fericire, și-a revenit destul de bine, datorită efortului depus de echipele medicale. Este o victorie, iar această pacientă și-a revenit și pleacă acasă în cele mai bune condiții.

Erdogan promite începerea construcţiei Canalului Istanbul, alternativa la Bosfor

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi-a reafirmat miercuri decizia de a construi ”Canalul Istanbul”, ca alternativă navigabilă pentru Strîmtoarea Bosfor, în pofida criticilor din partea opoziţiei şi ecologiştilor, relatează agenţiile DPA şi EFE. ”Indiferent că vreţi sau nu, vom începe Canalul Istanbul şi îl vom face”, a spus Erdogan într-un discurs în faţa membrilor formaţiunii sale politice, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP). El a mai menţionat că lucrările ar trebui să înceapă Vara acesta şi procesul de licitare va fi demarat curînd. Erdogan a anunţat prima dată acest proiect în anul 2011, cînd era prim-ministru. Iniţiativa a stîrnit de atunci critici cu privire la rentabilitatea sa, impactul asupra mediului şi aplicarea Convenţiei de la Montreux, semnată în anul 1936. Canalul este proiectat să fie construit pe o lungime de circa 45 de kilometri, la aproximativ 30 de kilometri Vest de strîmtoarea care leagă Marea Marmara şi Marea Neagră.

Un argument invocat de adversarii acestui proiect este că el nu-şi justifică utilitatea în condiţiile în care traficul maritim prin Bosfor a scăzut constant în ultimul deceniu. Conform datelor Ministerului turc al Transporturilor, circa 38.400 de nave au tranzitat Bosforul anul trecut, faţă de circa 55.000 în 2006, deşi tonajul total a crescut cu aproximativ 30%. Erdogan afirmă însă că această cale navigabilă poate susţine în condiţii de siguranţă cel mult 25.000 de nave pe an, avînd în vedere standardele de securitate, şi în prezent se apropie de limitele sale. Primarul oraşului Istanbul, Ekrem Imamoglu, a promis că va folosi toate pîrghiile legale pentru a bloca planul lui Erdogan, susţinînd că acesta implică riscuri pentru mediu şi infrastructură. Potrivit unor cercetători, construcţia unui asemenea canal riscă să diminueze accesul la apă potabilă şi să provoace un cutremur în zona oraşului Istanbul. Primarul Imamoglu, membru al formaţiunii de opoziţie Partidul Republican al Poporului (CHP), mai crede că planurile de dezvoltare urbană de-a lungul noului canal vor avea ca principali beneficiari investitori apropiaţi lui Erdogan, care a spus că un oraş cu 500.000 de locuitori va fi construit pe ambele maluri ale canalului.

Proiectul a fost criticat recent într-o scrisoare şi de peste 100 de amirali în rezervă, care consideră că acesta subminează Convenţia de la Montreux. Acest canal este doar unul dintre planurile măreţe de infrastructură promise de Erdogan, printre ele numărîndu-se noul aeroport din Istanbul, recent construit, un nou pod peste Bosfor şi două tuneluri submarine care să lege părţile europeană şi asiatică ale metropolei turce.

Controversă la Bruxelles după un afront adus preşedintei Comisiei Europene la Ankara

Un afront i-a fost adus Marţi preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, plasată mai în spate, pe o canapea, în timpul reuniunii preşedinţilor de instituţii ale UE cu Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, la Ankara. Scena, care a fost filmată, a declanşat o controversă la Bruxelles, relatează AFP, potrivit agerpres. „Preşedinta Von der Leyen a fost surprinsă. Ea a decis să treacă peste şi să acorde prioritate substanţei. Însă aceasta nu înseamnă că ea nu acordă importanţă incidentului”, a explicat purtătorul său de cuvînt, Eric Mamer. „Eh!”, poate fi auzită murmurînd fosta ministru al Apărării Germaniei, aparent descumpănită, într-o înregistrare video intens difuzată pe reţelele sociale. Ea pare să nu ştie unde să ia loc, în timp ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi Preşedintele turc se instalează confortabil în cele două fotolii pregătite pentru reuniune. Ursula von der Leyen ia apoi loc pe o canapea, în spatele celor doi bărbaţi, în faţa ministrului turc al Afacerilor Externe a cărui funcţie este inferioară funcţiei sale în ierarhia protocolară.

„Doamna Von der Leyen se aşteaptă să fie tratată conform regulilor protocolare şi ea a cerut serviciilor sale să facă în aşa fel ca astfel de incidente să nu se mai repede pe viitor”, a anunţat purtătorul său de cuvînt. „Preşedinţii celor două instituţii (europene) au acelaşi rang protocolar”, a susţinut el. Cu toate acestea, Consiliul European a ţinut să precizeze că preşedintele său are întîietate în faţa Comisiei pentru protocolul internaţional. Afrontul adus primei femei care ocupă unul dintre cele mai importante posturi în UE a suscitat furia mai multor europarlamentari la Bruxelles.

Guvernul Merkel susţine o carantină scurtă şi uniformă în toată Germania

Guvernul Angelei Merkel susţine o ”carantină scurtă şi uniformă” în toată Germania, în vederea unei opriri a creşterii infecţiilor cu noul coronavirus, a anunţat o purtătoare de cuvînt a Executivului german, relatează AFP, scrie news.ro. ”Sistemul sănătăţii este supus unor presiuni ameninţătoare”, a avertizat într-o conferinţă de presă Ulrike Demmer. Numărul pacienţilor de la terapie intensivă a ”crescut cu 5% într-o singră zi”, a avertizat purtătoarea de cuvînt. Rata incidenţei din ultima săptămînă atingea Miercuri 110,1 în Germania, care a înregistrat în mod oficial 9.677 de contaminări cu noul coronavirus şi 298 de morţi din cauza covid-19 în ultimele 24 de ore, anunţa Institutul Robert Koch. Ca titlu de comparaţie, acest indice este de peste 400 în Franţa, care a însăprit măsurile săptămîna aceasta.

”Avem nevoie de o incidenţă mai mică de 100”, a subliniat Ulrike Demmer, care a avertizat că datele actuale sunt parţiale, din cauza weekendului lung de Paşte. ”Acesta este motivul din cauza căruia orice îndemn la o carantină scurtă şi uniformă este justitifcat”, a subliniat ea. Germania nu reuşeşte să oprească un val de contaminăr,i iar miniştrii-preşedinţi ai mai multor landuri au cerut o carantină dură, însă de scurtă durată, pentru a cîştiga teren împotriva epidemiei prin vaccinare. Ulrike Demmer a anunţat că Guvernul reflectează la oportunitatea aplicării unor măsuri la nivel naţional şi nu la nivel regional. ”Diversitatea reglementărilor nu facilitează acceptarea lor”, a subliniat ea. Unele landuri au impus interdicţii de circulaţie pe timpul nopţii, iar altele şi-au relaxat restricţiile în weekendul Paştelui.

Germania înregistrează, de la începutul epidemiei, peste 77.000 de morţi din cauza covid-19 şi peste 2,9 milioane de contaminări cu noul coronavirus.