Realitatea internationala pe scurt (7 Noiembrie 2018)

Democraţii preiau controlul în Camera Reprezentanţilor, dar republicanii îşi păstrează majoritatea în Senatul american

Camera Reprezentanţilor din SUA va trece sub controlul democraţilor, în timp ce republicanii Preşedintelui Donald Trump ar urma să îşi păstreze majoritatea în Senat, conform previziunilor transmise după alegerile de la mijloc de mandat de Marţi de către posturile de televiziune CNN, Fox News şi ABC, preluate de agenţiile internaţionale de presă.

Previziunile sunt în mare parte în conformitate cu sondajele de dinaintea scrutinului, care anticipau un Congres împărţit între democraţi şi republicani, şi ar putea fi o lovitură pentru agenda politică a lui Trump. În plus, democraţii ar putea folosi controlul asupra Camerei Reprezentanţilor pentru a deschide investigaţii asupra Preşedintelui, ceea ce ar putea lansa o nouă luptă în politica din SUA.

„Un Congres democrat va lucra la soluţii care să ne unească, deoarece am avut suficiente diviziuni”, a declarat Nancy Pelosi, lidera democraţilor din Camera Reprezentanţilor, promiţînd să restaureze „contraputerile constituţionale”. Ea a promis să acţioneze pentru reducerea costurilor cu sănătatea şi reţetele medicale şi pentru investiţii în infrastructură.

Rezultatul scrutinului se înscrie în tradiţia conform căreia Preşedintele pierde în general la alegerile de la mijloc de mandat, cînd votanţii îi evaluează activitatea de pînă atunci, însă victoria în Camera Reprezentanţilor nu a atins „valul albastru” la care sperau democraţii. Preşedintele Trump s-a aflat în centrul acestui scrutin, conform unor sondaje realizate în rîndul votanţilor. Un sondaj CNN a arătat că numai o treime dintre votanţi nu l-au considerat pe Trump ca un factor în decizia lor. Mai mult de jumătate dintre votanţi au spus că sunt nemulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă ţara.

Incapacitatea republicanilor de a-şi asigura o victorie în Camera Reprezentanţilor vine în ciuda unei rate a şomajului apropiată de minime istorice şi a semnalelor că salariile încep să crească. Trump a încercat să mute atenţia în alegeri pe imigraţie şi pe lege şi ordine, deseori spre nemulţumirea chiar a unor membri ai Partidului Republican. „Un succes imens în seara asta. Vă mulţumesc tuturor!”, a scris Trump pe Twitter, în singura sa reacţie de după apariţia previziunilor, fără a vorbi însă şi despre pierderea suferită de partidul său în Camera Reprezentanţilor. În acelaşi timp, Casa Albă a anunţat că Trump i-a sunat pe principalii lideri ai republicanilor şi democraţilor.

În Senat, prin menţinerea controlului, republicanii, care ar putea chiar obţine cu un loc sau două mai mult decît în prezent, vor avea în continuare puterea de decizie asupra numirilor la nivel înalt, inclusiv a judecătorilor din instanţele federale. La doi ani după victoria-şoc a lui Trump, propulsat la Casa Albă fără experienţă politică sau diplomatică, americanii s-au deplasat în număr mare la birourile de vot. SUA se vor regăsi prin urmare, în Ianuarie 2019, cu un Congres, al 116-lea, divizat, într-o societate marcată de un clivaj profund în jurul persoanei lui Trump. 

UE a adoptat o nouă strategie pentru a minimiza expunerea la perturbatorii endocrini

Comisia Europeană a prezentat Miercuri o nouă strategie pe termen lung pentru a proteja cetăţenii şi mediul de perturbatorii endocrini, informează AFP, potrivit agerpres.

Perturbatorii endocrini sunt substanţe chimice care modifică funcţionarea sistemului hormonal şi, prin urmare, afectează negativ sănătatea oamenilor şi a animalelor. În prezent, aceste substanţe nu sunt reglementate decît în anumite domenii sau, de la un caz la altul, în UE. Comisia Europeană s-a angajat să „reducă la minimum expunerea globală la perturbatorii endocrini, acordînd o atenţie deosebită perioadelor importante ale vieţii, cum ar fi sarcina şi pubertatea”. Pentru prima dată, Comisia face o analiză cuprinzătoare a legislaţiei aplicabilă perturbatorilor endocrini, printr-o verificare a adecvării acesteia, respectiv se va vedea dacă legislaţia actuală permite îndeplinirea obiectivelor de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.

Printre celelalte angajamente asumate în această nouă strategie, Comisia va promova cercetarea în domeniul perturbatorilor endocrini, ale căror efecte nu sunt cunoscute suficient, şi va organiza anual un forum pe acest subiect. De asemenea, îşi va intensifica sprijinul acordat organizaţiilor internaţionale.

„Comisia confirmă faptul că ia în serios perturbatorii endocrini şi intenţionează să îşi intensifice eforturile pentru a reduce la minimum expunerea cetăţenilor şi a mediului la aceste substanţe chimice”, a declarat comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella. „Noua strategie demonstrează hotărîrea noastră de a aborda problema perturbatorilor endocrini într-o manieră cuprinzătoare şi consecventă într-o sferă mai largă de domenii”, a declarat, la rîndul său, comisarul pentru sănătate şi siguranţa alimentară, Vytenis Andriukaitis.

Preocupările legate de perturbatorii endocrini s-au accentuat după 1990. În urma aprobării, în 1998, de către Parlamentul European a unei rezoluţii privind perturbatorii endocrini, Comisia a adoptat în Decembrie 1999 Strategia comunitară privind perturbatorii endocrini, care a fost dezvoltată ulterior prin acţiuni în domeniile cercetării, reglementării şi cooperării internaţionale.

La sfîrşitul lui 2017, după mai mulţi ani de tergiversări, UE a adoptat criteriile de definiţie a perturbatorilor endocrini în pesticide şi biocide. Însă, această primă definiţie a perturbatorilor endocrini, limitată la produsele fitosanitare, a fost criticată de ONG-uri care susţin că criteriile adoptate de UE sunt prea restrictive, întrucît criticii lor trebuie nu doar să demonstreze că o substanţă este un perturbator endocrin şi că ea generează efecte negative, ci şi să demonstreze modul de acţiune al acestor substanţe.

‘Succesoarea’ Angelei Merkel şi-a oficializat candidatura la şefia CDU

Annegret Kramp-Karrenbauer, prezentată drept „succesoarea” Angelei Merkel, şi-a oficializat Miercuri, la Berlin, candidatura pentru preşedinţia Uniunii Creştin-Democrate (CDU), asumîndu-şi legătura cu cancelarul federal german, informează Miercuri AFP.

Supranumită „AKK”, dar şi „Merkel 2” sau „Merkel bis”, Annegret Kramp-Karrenbauer, care este din Februarie secretar general al partidului, se numără printre favoriţii la succesiunea liderei germane Angela Merkel, care a renunţat la sfîrşitul lui Octombrie să candideze pentru conducerea partidului, ce se va reuni în congres în decembrie.

Annegret Kramp-Karrenbauer, 56 de ani, originară din landul Saar, a adresat omagii Angelei Merkel, a cărei „eră”, a recunoscut ea, se apropie de sfîrşit, atît în cadrul partidului, cît şi la conducerea ţării. „Astăzi, este clar că Angelei Merkel trebuie să i se mulţumească pentru multe lucruri”, a estimat ea, asumînd o continuitate cu linia trasată de cancelarul federal. „Te ridici întotdeauna pe umerii predecesorului tău”, a justificat Annegret Kramp-Karrenbauer, ai cărei detractori o critică pentru lipsa de carismă. Ea a explicat, în timpul unei conferinţe de presă, că vrea să deschidă „un nou capitol” în această continuitate, în timp ce principalii săi rivali, Friedrich Merz şi Jens Spahn, vor în mod clar să întoarcă pagina, primul evocînd „o reînnoire”, al doilea „un nou start”.

Fără a formula critici directe împotriva Angelei Merkel, care în urma unei înfrîngeri electorale a fost nevoită să-şi anunţe retragerea politică după 13 ani de conducere, „AKK” şi-a fixat drept priorităţi securitatea, prosperitatea economică, relansarea proiectului european, digitalizarea şi problema integrării, într-un context de ascensiune a extremei drepte. Alegerea noului lider al CDU de către circa o mie de delegaţi ai partidului va avea loc între 7 şi 8 Decembrie, la Hamburg.

Deşi este mort, un fost patron de bordel a cîştigat alegerile din Nevada

Votanţii dintr-un district rural, predominant republican din Nevada, au preferat să aleagă în Legislativul acestui stat american un candidat mort acuzat de viol în defavoarea unui democrat, relatează dpa, potrivit agerpres.

Republicanul Dennis Hof, patronul cîtorva bordeluri, găsit mort luna trecută, a primit Marţi voturile a peste 17.000 de alegători (63% din total) în cursa pentru Adunarea legislativă din Nevada, potrivit rezultatelor neoficiale. Dacă Dennis Hof va fi declarat învingător în acest district, locul va fi vacantat, iar un înlocuitor va fi numit de trei comisari din cele trei districte, scrie Las Vegas Review-Journal.

Campania lui Hof pentru districtul electoral 36 – format din comitatele Nye, Lincoln şi Clark – a fost marcată de manevre publicitare şi de panouri electorale cu promisiunile sale de anulări de taxe şi protejare a drepturile în materie de arme de foc, după cum a relatat publicaţia The New Yorker. Hof, care se autointitulat ‘Trump de la Pahrum’, a fost acuzat de viol şi agresiune sexuală de două foste angajate, potrivit Review-Journal, care citează un raport al Poliţiei şi interviuri cu cele două femei. Hof a negat acuzaţiile.

Dennis Hof a decedat într-unul din bordelurile sale, Love Ranch, la 16 Octombrie. Cu o seară înainte, el îşi sărbătorise a 72-a aniversare printr-o adunare electorală într-un hotel-cazinou denumit Pahrump Nugget, a mai scris The New Yorker. El a continuat să sărbătorească la bordel, împreună cu vedeta de reality-show Flavor Flav şi cu actorul de firme porno Ron Jeremy. Acesta l-a găsit pe Hof mort în dimineaţa următoare. Dennis Hof a murit în acelaşi apartament din Love Ranch în care Lamar Odom, fost jucător în NBA şi ex-soţ al lui Khloe Kardashian, a luat o supradoză de droguri în Octombrie 2015, conform relatării publicaţiei newyorkeze. Odom a intrat în comă, dar a supravieţuit.

Kremlinul nu crede că relaţiile ruso-americane se vor îmbunătăţi după alegerile din SUA

Kremlinul a transmis Miercuri că nu vede „nici o perspectivă de normalizare” în relaţiile sale cu Washingtonul, după alegerile de la mijloc de mandat din SUA care au dus la un Congres divizat, relevînd că Preşedintele Donald Trump rămîne interlocutorul său, relatează AFP.

„Nu observăm la orizont nic io perspectivă luminoasă de normalizare în relaţiile ruso-americane. Însă acest lucru nu înseamnă că nu ne dorim un dialog”, a declarat presei purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Ne confruntăm cu numeroase probleme, care cer o comunicare între Rusia şi SUA: probleme de stabilitate strategică, de control al armamentelor. Fără dialog, aceste probleme nu se vor rezolva singure”, a adăugat el.

Relaţiile dintre Moscova şi Washington, care traversează o perioadă de tensiuni puternice, sunt afectate în special de divergenţele persistente privind conflictul din Siria, Ucraina sau acuzaţiile de ingerinţă rusă în alegerile prezidenţiale americane din 2016, acuzaţii pe care Rusia le respinge. Întrebat despre rezultatul votului de Marţi, la sfîrşitul căreia democraţii au cîştigat Camera Reprezentanţilor, dar au pierdut teren în Senat, care rămîne tot sub controlul republicanilor, Dmitri Peskov a spus că este „puţin probabil” ca acesta „să complice şi mai mult” relaţiile dintre Moscova şi Washington.

 „Dacă e mai rău sau mai bine, americanii sunt cei care decid. Nu avem nici cea mai mică dorinţă de a ne amesteca”, a adăugat el. „Preşedintele Putin are un omolog: Preşedintele Trump. Asta e tot. Ei trebuie să continue să dialogheze”, a mai spus Peskov. Preşedintele rus Vladimir Putin şi Preşedintele american Donald Trump s-ar putea întîlni cu ocazia summitului G20 de la Buenos Aires care va avea loc între 30 Noiembrie şi 1 Decembrie. Cei doi lideri ar urma, de asemenea, să se intersecteze şi la 11 Noiembrie la Paris, cu ocazia comemorărilor Primului Război Mondial, fără a avea însă o întîlnire oficială.

Marea Britanie: Un şofer român a fost prins cu 21 de migranţi ascunşi în remorcă

Douăzeci şi una de persoane, printre care 15 copii, au fost găsite într-un camion frigorific condus de un român şi care a intrat în Marea Britanie Joia trecută, a relatat Miercuri BBC, potrivit agerpres.

Cei 21, despre care se crede că provin din Vietnam, au fost descoperiţi de Poliţia de frontieră, ascunşi printre navetele cu apă minerală din camion, în portul Newhaven din Sussex. Printre migranţi se aflau şi 15 copii, unii cu vîrste nu mai mari de 12 ani.

Un român, despre care se crede că a fost şoferul camionului, a fost inculpat pentru introducere ilegală de persoane în Marea Britanie. Andruţ Duma, în vîrstă de 29 de ani, a compărut Sîmbătă în faţa magistraţilor, pentru infracţiuni la legea imigraţiei. El va rămîne în arest pînă cînd va fi audiat de o instanţă la 26 Noiembrie. Detalii privind operaţiunea Poliţiei de frontieră au apărut de-abia Miercuri, dar ancheta continuă. Copiii găsiţi în camion nu au avut nevoie de tratament medical şi au fost daţi în grija serviciilor sociale. Doi din cei şase adulţi au fost expulzaţi din Marea Britanie, ceilalţi patru fiind plasaţi în centre de detenţie pentru imigranţi cît timp cazurile lor sunt evaluate de autorităţi.

Guvernul grec vrea să scoată de pe statele de plată Biserica Ortodoxă. Peste 10.000 de preoţi ar rămîne fără salariile de la stat

Guvernul grec şi puternica Biserică Ortodoxă a ţării au ajuns la un acord preliminar Marţi pentru a scoate 10.000 de preoţi şi personal auxiliar de pe statele de salarii plătite de stat, o înţelegere ce ar putea deschide calea unei separări mai clare între Biserică şi stat, relatează Reuters, potrivit agerpres. Biserica Ortodoxă Greacă a jucat secole la rînd un rol important în viaţa ţării, iar ortodoxia este considerată religia oficială conform Constituţiei. Pentru mulţi greci, identitatea naţională este strîns legată de religia lor.

În cadrul acordului, la care au ajuns prim-ministrul grec Alexis Tsipras şi arhiepiscopul Ieronimos, şeful Bisericii Greciei, statul va transfera în viitor o subvenţie anuală către un fond special al Bisericii pentru plata salariilor preoţilor. Acordul prevede, de asemenea, o reglementare a unui litigiu vechi de peste un deceniu privind proprietatea între statul grec şi Biserică, care este unul dintre cei mai mari proprietari în ţară.

Creditorii Greciei au cerut de mult timp Guvernului să vîndă active şi să reducă numărul angajaţilor din sectorul public. Potrivit sistemului actual, salariile preoţilor sunt plătite direct de la bugetul de stat, precum cele ale tuturor funcţionarilor publici. Se estimează că salariile preoţilor plătite anual de Guvern se ridică la aproximativ 200 milioane de euro.

Acordul de Marţi trebuie încă să fie aprobat de Cabinet, Parlament şi liderii bisericii. Un grup care îi reprezintă pe preoţi a declarat că va rezista oricărei încercări de a li se retrage statutul de funcţionari publici. „Ne vom strădui să asigurăm menţinerea statutului actual”, a spus părintele Georgios Sellis, şeful asociaţiei preoţilor greci, citat de website-ul de ştiri Proto Thema. Aranjamentul preliminar de Marţi coincide cu discuţiile parlamentare pe tema revizuirii Constituţiei Greciei. Tsipras a declarat că l-a asigurat pe arhiepiscop că orice schimbări constituţionale vor proteja autonomia Bisericii.

 

 

Socialmai mult
20.11.18 - 10:59
19.11.18 - 18:14
19.11.18 - 16:07
19.11.18 - 16:06
19.11.18 - 16:04
19.11.18 - 11:01
19.11.18 - 11:00
18.11.18 - 16:49
18.11.18 - 14:49
18.11.18 - 00:56
17.11.18 - 16:30
17.11.18 - 16:28
17.11.18 - 16:21
17.11.18 - 16:20
17.11.18 - 13:09
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04
16.11.18 - 16:05
16.11.18 - 16:04
16.11.18 - 13:40