Rusia și SUA se întrec în dezvoltarea de noi rachete. Anunțul ministrului rus al Apărării

Moscova plănuiește să dezvolte noi sisteme de rachete, după ce Rusia și Statele Unite și-au suspendat aderarea la pactul care le interzicea folosirea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune. Ministrul rus al Apărării, Sergei Șoigu, a anunțat că obiectivul este crearea în următorii doi ani a unui nou tip de rachete cu baze terestre, interzise pînă acum de Tratatul forțelor intermediare.

Potrivit ministrului rus, Statele Unite deja lucrează la dezvoltarea unor astfel de rachete care pot lovi ținte la peste 500 de kilometri distanță. În această situație, Președintele Putin a cerut ministerului Apărării să ia măsuri ”în oglindă”. ”Și asta facem”, a spus Șoigu.

Statele membre ale NATO au semnat protocolul de aderare a Macedoniei

Statele membre ale NATO au semnat, Miercuri, la Bruxelles, protocolul de aderare a Macedoniei la Alianţa Nord-Atlantică, un pas important către acceptarea ţării balcanice drept al 30-lea membru al organizaţiei, transmite DPA, conform Agerpres. Macedonia va putea, de acum, să participe cu statut de observator la reuniunile NATO pînă cînd toate ţările aliate vor ratifica protocolul de aderare. Acest pas a survenit după soluţionarea unui îndelungat diferend între Skopje şi Atena în legătură cu denumirea ţării.

Fosta republică iugoslavă a convenit, anul trecut, să îşi schimbe denumirea în ‘Republica Macedonia de Nord’, pentru a se face astfel distincţie faţă de vechea provincie greacă Macedonia. Schimbarea numelui ţării va deveni oficială de îndată ce Grecia ratifică protocolul de aderare, ceea ce s-ar putea întîmpla în cîteva zile. La ceremonia de Miercuri de la Bruxelles, au luat parte secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ministrul de Externe macedonean, Nikola Dimitrov, şi reprezentanţii celor 29 de state membre actuale ale Alianţei Nord-Atlantice. Rusia a criticat constant extinderea NATO către Est, considerată de Moscova o ameninţare pentru securitatea sa.

Trump avertizează China că nu va mai putea să fure “locurile de muncă şi bogăţia americanilor”

Preşedintele SUA, Donald Trump, a avertizat Marţi China, în discursul său din Congres privind Starea Uniunii, că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor”. Trump a cerut “schimbări structurale” din partea Beijingului pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”, relatează AFP.

“Am mult respect pentru Preşedintele Xi şi lucrăm la un nou acord comercial cu China, dar trebuie să includă schimbări structurale reale pentru a pune capăt practicilor comerciale neloiale, a reduce deficitul nostru cronic şi a proteja locurile de muncă americane”, a afirmat Preşedintele Statelor Unite, care a declanşat un adevărat război comercial împotriva Chinei pentru a o aduce la masa negocierilor.

Donald Trump şi omologul său Xi Jinping au încheiat un armistiţiu de 90 de zile cu prilejul summit-ului lor de la Buenos Aires, pe 1 Decembrie. Ulterior, au început negocierile care includ pe agendă reechilibrarea balanţei comerciale în favoarea SUA, dar şi respectarea proprietăţii intelectuale sau transferul forţat de tehnologie. Cele două părţi, care au discutat deja la Beijing şi Washington şi urmează să se întîlnească din nou în curînd în Capitala Chinei, sunt discrete în ce priveşte stadiul acestor discuţii înainte de termenul limită de la 1 Martie.

Donald Trump şi Xi Jinping se vor întîlni în Februarie pentru a negocia personal punctele cele mai delicate şi a semna un eventual acord. În cazul unui eşec, Donald Trump a ameninţat că va mări taxele vamale de la 10%, în prezent, la 25% asupra unor produse importate din China în valoare de 200 de miliarde de dolari.

The Guardian: România încearcă să-și blocheze propriul candidat la șefia Parchetului European

The Guardian a publicat un articol pe tema opoziţiei ministrului Justiţiei Tudorel Toader faţă de numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european. Publicaţia notează că acesta a promis să facă tot ce-i stă în putere pentru a bloca accesul candidatului lăudat al ţării sale la această funcţie.

Laura Codruţa Kovesi şi-a cîştigat reputaţia de „ţar al anti-corupţiei“ în România pentru încercările îndrăzneţe de a înlătura corupţia în unul dintre cele mai corupte state UE, comentează The Guardian, preluat de news.ro. În calitate de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Kovesi a vizat prim-miniştri, miniştri în funcţie şi foşti miniştri, primari şi membri ai Parlamentului, înainte de demiterea sa, la ordinul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în Iulie 2018. The Guardian invocă declaraţia ministrului Justiţiei conform căreia UE nu a fost avertizată în legătură cu „abuzurile comise de Laura Codruţa Kovesi“ cînd a condus DNA şi a promis că va transmite miniştrilor Justiţiei din statele UE motivele care au dus la demiterea acesteia.

Comentariile lui Toader atrag atenţia asupra corupţiei generalizate din ţara sa, subliniază The Guardian, amintind că, în Noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a avertizat România că lupta împotriva corupţiei este în regres, punînd accent pe presiunea exercitată asupra DNA, în timp ce unii diplomaţi europeni consideră că România ar trebuie să facă obiectul sancţiunilor privind statul de drept, dacă Guvernul va continua să propună amnistia pentru a salva politicienii condamnaţi pentru corupţie.

The Guardian menţionează că Laura Codruţa Kovesi este considerată cea mai bună opţiune, înaintea candidaţilor german şi francez şi că aceasta a declarat într-un interviu acordat publicaţiei în 2015 că Guvernul român încearcă să priveze DNA de instrumentele sale şi să limiteze posibilităţile de investigare.

Apel fără precedent al asociaţiilor de magistraţi din România către miniștrii Justiției din UE

Apel fără precedent al asociaţiilor de magistraţi din România! Trei organizaţii ale judecătorilor și procurorilor le cer miniştrilor Justiţiei din ţările europene să discute, la reuniunea informală a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, respectarea independenţei Justiţiei din România.

Într-o scrisoare transmisă Miercuri, magistraţii români susţin că autorităţile din România nesocotesc Rapoartele MCV, avizele Comisiei de la Veneţia dar şi rapoartele GRECO legate de legile Justiţiei şi Codurile penale. Documentul îl critică pe ministrul Justiţiei pentru procedurile de îndepărtare din funcţie a procurorului-şef al DNA şi a procurorului general al României. Semnatarii scrisorii spun că subiectele aflate pe agenda Consiliului nu pot fi aprofundate în contextul în care într-unul dintre statele membre lipsesc elemente esenţiale ale statului de drept.

Omenirea intră oficial într-o nouă eră. Rusia începe să pregătească juriști pentru dispute teritoriale de pe Lună

Agenţia spaţială Roscosmos şi Academia Rusă de Ştiinţe (ACR) consideră necesară începerea instruirii unor jurişti care să poată apăra interesele Rusiei în cazul unor dispute teritoriale pe Lună, informează Miercuri EFE. „Considerăm esenţială dezvoltarea unui plan de asistenţă juridică pentru apărarea intereselor Rusiei în potenţiale dispute teritoriale şi însărcinarea universităţilor cu pregătirea numărului necesar de specialişti în dreptul spaţiului”, se arată într-un document oficial, dat publicităţii de RIA Novosti, citată de agenţia de presă spaniolă.

Aceste recomandări au fost adoptate în Noiembrie anul trecut, la o reuniune comună a Roscosmos şi ACR dedicată Programului Naţional de Cercetare şi Cucerire a Lunii. Fostul director al Institutului de Tehnologii Spaţiale, Ghennadi Raihunov, a justificat necesitatea instruirii unor experţi juridici în drept spaţial prin faptul că, în ultimii ani, unele companii ale altor state îşi revendică teritorii şi resurse selenare. „Comercianţi americani şi din alte state au încercat şi încearcă să vîndă loturi pe Lună. Pentru acest lucru trebuie să existe un răspuns din punct de vedere juridic”, a declarat Raihunov. El a menţionat, totodată, chestiunea extracţiei mineralelor de pe Lună şi problema modului de a reacţiona înainte de revendicarea unor astfel de operaţiuni, concluzionînd că există o mulţime de aspecte nereglementate.

În acelaşi timp, în Tratatul asupra spaţiului cosmic, ratificat de peste o sută de state, se afirmă că Luna nu poate face obiectul unei proprietăţi naţionale, ca urmare a unor revendicări de suveranitate prin intermediul utilizării sau al ocupării sau prin oricare alt mijloc. În cursul lunii Ianuarie 2019, şeful Roscosmos, Dmitri Rogozin, a anunţat că Rusia îşi va relua programul lunar şi că, în 2021, Rusia va trimite o navetă pe satelitul natural al Pămîntului.

Unde au fost găsite bijuteriile familiei regale suedeze, furate anul trecut într-un jaf spectaculos

Bijuteriile familiei regale a Suediei furate Vara trecută dintr-o Catedrală au fost găsite într-o pubelă din apropierea Capitalei Stockholm, au anunţat autorităţile din această ţară scandinavă, scrie Agerpres, care citează AFP. La şase luni după acest jaf spectaculos, încheiat cu fuga hoţilor într-o ambarcaţiune cu motor, "a fost găsită toată prada", a indicat Parchetul într-un comunicat. Bijuteriile, descoperite în apropierea Capitalei suedeze, "au fost transferate într-un alt oraş în vederea efectuării analizelor tehnice", a declarat pentru AFP un purtător de cuvînt al Poliţiei. Potrivit presei locale, valoarea bijuteriilor este estimată la 65 de milioane de coroane (6,3 milioane de euro).
La 31 Iulie 2018, doi hoţi au intrat în plină zi în Catedrala din Strängnäs, oraş aflat la 100 kilometri est de Capitala Stockholm, şi au furat relicve preţioase datînd din secolul al XVII-lea. Furtul a vizat două coroane şi un glob ce avea în vîrf o cruce provenind din ornamentele funerare ale regelui Carol al IX-lea, care a domnit în Suedia şi Finlanda în perioada 1604-1611, şi ale celei de-a doua soţii a sa, regina Christina.
În Septembrie, unul dintre suspecţi, în vîrstă de 22 de ani, a fost arestat, iar de la sfîrşitul lui Ianuarie a apărut în faţa instanţei în procesul deschis ca urmare a jafului. Bijuteriile au fost găsite în ultima zi a procesului său, ceea ce a dus la amînarea audierii, pentru data de 15 Februarie. Catedrala din Strängnäs este renumită pentru că adăposteşte sicriele regelui Carol al IX-lea şi ale celor două soţii ale sale, prinţesa Maria şi regina Christina. 

Armata rusă a testat cu succes o rachetă intercontinentală Iars

Armata rusă a testat cu succes, Miercuri, o rachetă intercontinentală de tip Iars, a anunţat Ministerul rus al Apărării, în contextul tensiunilor cu Statele Unite din cauza Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), potrivit mediafax. „Miercuri la 11.31, ora Moscovei, o rachetă intercontinentală Iars, amplasată pe platformă mobilă şi dotată cu mai multe ogive, a fost lansată, în cadrul unui test, din poligonul Pleseţk (situat la circa 1.000 de kilometri Nord de Moscova). Ogivele au ajuns în zona stabilită, în poligonul Kura, situat în Peninsula Kamceatka, în Extremul Orient rus. Sarcinile au fost îndeplinite cu succes”, a transmis Ministerul rus al Apărării, citat de agenţia de presă Tass. „Testul a avut rolul de a confirma funcţionarea capabilităţilor avansate ale sistemului balistic”, precizează Ministerul rus al Apărării.

Racheta testată este de tip RS-24 Iars/Topol-MR (SS-29, conform terminologiei NATO) şi are o rază de acţiune de aproximativ 11.000 de kilometri. Testul cu rachetă intercontinentală intervine în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Statele Unite din cauza disensiunilor referitoare la aplicarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Statele Unite au anunţat suspendarea obligaţiilor prevăzute în acest Tratat, iar Rusia a reacţionat simetric.

Rouhani: Iranul este pregătit să accepte ‘pocăinţa’ Statelor Unite

Iranul este pregătit să accepte ‘pocăinţa’ Statelor Unite ale Americii în vederea stabilirii unor ‘relaţii amicale’ cu America, a declarat Miercuri Preşedintele iranian Hassan Rouhani, citat de France Presse, potrivit agerpres.

‘Deviza noastră este de a avea relaţii amicale cu lumea întreagă’, a declarat Rouhani într-un discurs rostit în faţa reprezentanţilor corpului diplomatic din străinătate la Teheran cu ocazia ceremoniei de marcare a 40 de ani de la revoluţia islamică. ‘Chiar şi cu America: dacă ea se căieşte, îşi cere scuze pentru ingerinţele sale din trecut în Iran şi este gata să recunoască grandoarea şi demnitatea naţiunii iraniene şi marea revoluţie islamică suntem întotdeauna gata să acceptăm pocăinţa ei, în pofida întregii nedreptăţi pe care ne-a provocat-o ani de zile’, a adăugat Rouhani în acest discurs difuzat în direct de televiziunea de stat. Statele Unite şi Iranul şi-au întrerupt relaţiile diplomatice în 1980.

Cerinţa de ‘pocăire’ din partea SUA (‘Marele Satan’ în frazeologia oficială iraniană) nu este una nouă, fiind formulată încă în 1979 de către studenţii care au luat ostatici la Ambasada SUA din Teheran pentru a permite eliberarea diplomaţilor sechestraţi. În 2009, adresîndu-se într-un mod inedit liderilor iranieni şi poporului iranian cu ocazia Norouz, Anul Nou Persan, fostul Preşedinte american Barack Obama a oferit o mînă întinsă Republicii islamice. ‘Ştim că sunteţi o mare civilizaţie, iar succesul dumneavoastră a cîştigat respectul SUA şi al lumii întregi’, a afirmat Obama. Ghidul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei i-a răspuns a doua zi: ‘Schimbaţi-vă, şi atitudinea noastră se va schimba!’

Obama a fost primul Preşedinte american în exerciţiu care a recunoscut în Iunie 2009 că SUA au ‘jucat un rol’ în lovitura de stat din 1953 care a răsturnat ‘un Guvern iranian ales democratic’, fără a prezenta scuze Iranului. El a insistat în aceeaşi zi asupra greşelilor Republicii islamice faţă de America, în special luarea de ostatici la Ambasada SUA. Acest episod de destindere a fost suspendat odată cu sosirea lui Donald Trump la Casa Albă, discursul său fiind categoric ostil Teheranului. De altfel, Donald Trump a luat decizia ca SUA să se retragă unilateral din acordul internaţional încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri cu privire la programul nuclear iranian şi a reinstituit sancţiunile împotriva Iranului.

Reafirmînd în Iulie 2018 că Iranul ‘nu poate avea încredere în SUA’, Ayatollahul Ali Khamenei a declarat că ‘ideea că problemele pot fi rezolvate prin negocieri sau prin relaţii cu Statele Unite este o greşeală majoră’, potrivit AFP.

Frica de lupi se transformă în dezbatere politică în Germania

„Un lup atacă un om” – adevărată sau falsă, această informaţie relatată pe prima pagină a cotidianului Bild, cel mai citit din Germania, a reaprins dezbaterile despre prezenţa tot mai numeroasă a acestui animal prădător pe teritoriul ţării, constatată în regiunile de cîmpie germane şi generatoare de temeri în rîndul populaţiei, informează AFP, scrie agerpres.

Într-o dimineaţă de Noiembrie, un grădinar de 55 de ani lucra într-un cimitir, în genunchi, în proximitatea unei bariere, în momentul în care un lup, care s-a apropiat pe nesimţite venind din spate, l-a muşcat de braţul stîng. În pofida şocului, angajatul municipal a reuşit să îl lovească cu un ciocan şi l-a făcut să fugă. Cel puţin aşa a relatat victima, care şi-a păstrat anonimatul, acel incident în faţa autorităţilor din Steinfeld, o localitate din landul Saxonia Inferioară, aflat în Nord-Vestul Germaniei. Martori la acea scenă au fost alţi trei lupi, afirmă grădinarul (Sic!; nota red.).

Testele de laborator ce au vizat rana, îmbrăcămintea şi ciocanul grădinarului nu au dezvăluit însă nici o urmă de salivă sau de fire de păr provenind de la un lup. Ancheta pare să se îndrepte acum spre o altă pistă, care privilegiază ipoteza unor cîini sălbăticiţi. Însă dezbaterea, foarte politizată, a fost deja lansată în Germania. „Ceea ce această poveste a reuşit să facă este să propage sentimentele de incertitudine şi de frică”, a deplîns Stephan Kaasche, cunoscător şi apărător al lupilor.

După 150 de ani de absenţă, lupul gri comun, eternul personaj negativ din poveştile fraţilor Grimm, a avut parte, în 2000, de o revenire triumfală în zonele de cîmpie ale Germaniei – salutată de iubitorii de natură -, după ce a traversat graniţa cu Polonia. Ministerul Mediului a afirmat că numărul lupilor a ajuns în prezent la 800 de exemplare în interiorul ţării, grupate în 73 de haite în 2018 (care numără fiecare cel puţin nouă exemplare), cu 13 haite mai mult decît în anul precedent. Şi numărul cuplurilor mascul-femelă a crescut.

Deşi în trecut lupii au atacat deja turme de oi, frecvenţa incidentelor recente şi amploarea lor au început să îi îngrijoreze şi chiar să îi revolte pe crescătorii de animale. Chestiunea a ajuns să îi pasioneze şi pe membrii extremei drepte, care şi-au însuşit acest subiect generator de polemici cu puţin timp înainte de trei scrutine regionale. În Octombrie, o turmă de oi a fost atacată pe timpul nopţii. Stăpînul lor a descoperit a doua zi 40 de cadavre însîngerate. Cele mai multe dintre victime erau sugrumate, fără să fi fost devorate. Pe internet şi pe reţelele de socializare, campaniile şi petiţiile s-au înmulţit împotriva acestui animal. „Ferocitatea lui este mult subestimată” de către ecologişti, afirmă portalul online „Lupul, nu mersi”. Numele acestuia se doreşte o ironie la adresa sloganului Partidului Ecologist german – „Energie atomică? Nu, mersi!”.

Cu puştile în mîini, crescătorii de animale germani organizează operaţiuni de pază pe timpul nopţii pentru a-şi apăra cirezile, pe riscul lor, deoarece persoanele care împuşcă ilegal un lup – animal protejat atît de Convenţia de la Berna, cît şi de o directivă a Uniunii Europene – riscă pedepse de pînă la cinci ani de închisoare. Extrema dreaptă, aflată mereu în căutare de teme neglijate de partidele tradiţionale, a recunoscut potenţialul unei politici a indezirabilului, care abundă în regiunile din fosta Republică Democrată Germană, veritabile bastioane ale partidului Alternativa pentru Germania (AfD).

„Ce vom face dacă data viitoare lupii vor ataca copii?”, se întreabă în săptămînalul Die Zeit o purtătoare de cuvînt a filialei din landul Saxonia-Anhalt a acestui partid, Silke Grimm, al cărei nume de familie coincide cu cel al celebrilor autori de poveşti. Partidul conservator al Angelei Merkel, CDU, care se va înfrunta cu AfD în trei alegeri regionale în Septembrie şi Octombrie în regiunile estice ale Germaniei, şi-a dat dintr-o dată acordul pentru a relaxa, în anumite cazuri, legislaţia ce reglementează sacrificarea lupilor.

Însă acest fapt nu va rezolva problema, deplînge Stephan Kaasche, potrivit căruia „10% dintre lupi au fost deja împuşcaţi ilegal în prezent”. „Asta nu-i împiedică să se apropie de sate, la fel ca mistreţii. Aceste lucruri nu funcţionează astfel”, a adăugat ecologistul german. În total, circa 280 de lupi au fost ucişi în Germania începînd din 2000, potrivit statisticilor Poliţiei, citate de mass-media, în general în accidente de automobil.

Pasionat de fauna sălbatică, Stephan Kaasche şi-a petrecut multe dimineţi în Toamna anului 2018, cu binoclul la ochi, în apropiere de o fostă mină de cărbune, al cărei perimetru a fost transformat în rezervaţie naturală, în Hoyerswerda, în Luzacia, o regiune situată lîngă graniţa cu Polonia. Şi observă natura. „Acolo, un lup!”, strigă el arătînd cu braţul spre o siluetă gri, cu un entuziasm intact, deşi a văzut lupi de peste 100 de ori în viaţa lui. Teama faţă de acest animal datează din timpuri îndepărtate, cînd turbarea făcea ravagii iar muşcătura sa era într-adevăr mortală, reaminteşte expertul german, adăugînd că omul nu face parte din prada naturală a acestui animal.

Potrivit jurnaliştilor de la Die Zeit, lupul a devenit „animalul cel mai politizat din Germania”. Dezbaterea ţine tot mai mult de opoziţia dintre ecologiştii urbani, care au idei foarte romantice despre natură, şi populaţiile rurale, care vor să îşi protejeze bunurile şi familiile, a explicat el. Pentru acelaşi săptămînal german, „sacrificarea oilor în numele unei fascinaţii faţă de lup reprezintă un comportament cinic”.

Moscova reacţionează la declaraţiile ministrului român al Apărării privind „provocările ruseşti” în Marea Neagră

Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus), a declarat Miercuri că „nimic concret” nu se află în spatele declarațiilor făcute Marți seara de către ministrul român al Apărării, Gabriel Leș, care a afirmat că România se confruntă în regiunea Mării Negre cu o serie de provocări din partea Rusiei, potrivit publicaţiei Vzgliad, apropiată puterii de la Moscova.

„În spatele acestor declaraţii nu se află nimic concret, altfel totul s-ar fi demonstrat cu mult timp în urmă”, a reiterat senatorul rus, solicitat de Vzgliad să comenteze afirmaţiile ministrului român al Apărării. „Întreaga logică a comportamentului noilor aderenţi la NATO, iar România face parte dintre aceştia, constă în a menţine în actualitate la un grad maxim tema presupusei ameninţări militare care ar proveni din partea Rusiei şi, prin aceasta, de a-şi spori propria importanţă în ochii aliaţilor din NATO”, a declarat Kosaciov, afirmînd că „nici un fel de fapte” concrete nu stau în spatele declaraţiilor făcute de ministrul Gabriel Leş, potrivit căruia România se confruntă cu „provocări” ale Rusiei în Marea Neagră.

Senatorul rus susţine că România, ca ţară membră NATO şi UE, „nu este confortabilă ca partener tuturor membrilor acestor structuri de integrare din mai multe motive”. „În această situaţie, României nu-i rămîne decît să demonstreze loialitate maximă actorului principal în aceste construcţii - Statele Unite ale Americii. Aşa se explică şi instalarea elementelor sistemului antirachetă american pe teritoriul României şi o linie consecventă de a nu contribui la soluţionarea problemelor din Moldova vecină şi multe alte elemente ale unui astfel de comportament distructiv”, susţine Konstantin Kosaciov, în această replică la adresa Bucureştiului pe două teme sensibile pentru Moscova: baza antirachetă de la Deveselu şi relaţia cu Republica Moldova.

În acest context, publicaţia Vzgliad aminteşte că nave ale unor ţări NATO, care nu sunt riverane, vizitează cu regularitate Marea Neagră. În Ianuarie, distrugătorul american USS Donald Cook s-a aflat în Marea Neagră, precum şi nava americană de desant 'USS Fort McHenry' (LSD-43). Potrivit observatorilor din regiune, situaţia în zona Mării Negre s-a tensionat după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 şi demersurile Moscovei de a transforma Crimeea 'într-un portavion hipermilitarizat' ca în perioada sovietică.

Pe teritoriul peninsulei Crimeea, în plus faţă de o grupare militară numeroasă, au apărut noi tipuri de arme care nu au existat aici înainte de 2014. 'Este vorba în primul rînd de distrugătoare, submarine echipate cu rachete de croazieră Kalibr, sisteme anti-navă, aviaţie militară, în special avioane de vînătoare Su-27 şi Su-30'. În plus, un regiment de elicoptere a fost desfăşurat la Djankoi, care nu a existat acolo înainte de anexarea Crimeii, a indicat recent purtătorul de cuvînt al serviciilor de informaţii militare ucrainene Vadim Skibiţki, citat de Ukrinform.

Cel puţin şase ţări se află în raza de acţiune a rachetelor instalate de Rusia în Crimeea, a avertizat Vadim Skibiţki în aceeaşi declaraţie, citată de agenţia de presă oficială a Kievului. „Rachetele de croazieră Kalibr (cu rază lungă de acţiune) permit ca din Marea Neagră să fie lovite ţinte aproape pe teritoriul întregii Europe. În orice caz, în raza lor de acţiune se află integral Polonia, Germania, Slovacia, Cehia, România, Bulgaria. Întreaga Europă de Est este în mod real ameninţată de utilizarea unor astfel de sisteme de rachete de pe teritoriul Crimeii şi din Marea Neagră”, a subliniat oficialul ucrainean, în condiţiile în care Rusia a desfăşurat în Crimeea patru batalioane de rachete mobile sol-aer S-400 Triumf, cu o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de pînă la 30 de km. Acestea sunt amplasate în Evpatoria, Feodosia, Sevastopol şi Djankoi.

Trump, apel la unitate şi “compromis” în discursul privind Starea Uniunii

Preşedintele Donald Trump a promovat “unitatea” în cadrul celui de-al doilea discurs privind Starea Naţiunii din mandatul său. Sub titlul “Alegem măreţia”, a lăudat succesele Administraţiei sale în toate domeniile. A spus că datorită lui Statele Unite nu sunt în război cu Phenianul, dar a avertizat China că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor”. A făcut apel la democraţi să-i dea bani pentru a ridica un zid la graniţa cu Mexicul şi a vorbit despre o creştere economică “ce rar s-a mai văzut.”

“Stau aici pregătit să lucrez cu voi pentru a împlini realizări istorice pentru toţi americanii”, a spus şeful statului. “Victoria nu înseamnă să cîştigi pentru partidul nostru, victoria este să cîştigi pentru ţara noastră”, a subliniat el. “Trebuie să respingem politica de răzbunare şi represalii şi să îmbrăţişăm potenţialul fără limite al cooperării, compromisului şi binelui comun”, a declarat Donald Trump. Preşedintele SUA a mai spus că foaia de parcurs a Casei Albe pentru anul viitor este “agenda poporului american”. Accentul se va pune pe locuri de muncă, comerţ, infrastructură, lupta împotriva drogurilor şi imigraţiei, potrivit Preşedintelui Trump. El a subliniat că va “urmări o politică externă care pune în primul rînd interesele Americii”.

Preşedintele american, Donald Trump, i-a avertizat pe democraţi împotriva angajării în “investigaţii partizane ridicole” care, în opinia sa, pot contribui la fragilizarea economiei SUA, transmite Reuters. În discursul său privind Starea Uniunii, Donald Trump a afirmat: “Un miracol economic are loc în Statele Unite şi singurul lucru care îl poate opri sunt războaiele nebune, politica sau investigaţiile partizane ridicole”. Afirmaţiile sale au fost făcute în contextul în care democraţii, majoritari în Camera Reprezentanţilor, intenţionează să se ocupe de unele dosare ale Administraţiei de la Washington iar un procuror special investighează ingerinţa Rusiei în campania prezidenţială din 2016 cîştigată de Trump.

Preşedintele american, Donald Trump, a făcut o promisiune că va construi zidul de la graniţa cu Mexicul, proiect criticat de opoziţia democrată şi aflat la originea celui mai lung “shutdown” din istoria SUA, transmite AFP. ″Îl voi construi”, a subliniat Donald Trump în discursul său privind Starea Uniunii, referindu-se la zidul pe care doreşte să îl construiască la frontiera de Sud a ţării pentru a lupta împotriva imigraţiei ilegale. “Pur şi simplu, zidurile funcţionează şi zidurile salvează vieţi”, a insistat el.

Donald Trump s-a folosit de o mare parte a discursului său pentru a critica imigraţia ilegală, spunînd că loveşte în clasa muncitoare americană, relatează dpa. El a spus că la graniţa cu Mexicul este un stat “fără lege” şi a considerat situaţia ca fiind o “criză”. El a acuzat imigraţia ilegală pentru infracţiuni, inclusiv crime şi trafic de droguri. Preşedintele american a reamintit Congresului că mai are 10 zile pentru a adopta un buget care să finanţeze Guvernul federal.

Preşedintele american a anunţat că doreşte să pună capăt epidemiei de SIDA din Statele Unite în următorii zece ani, relatează AFP. “Bugetul meu le va cere democraţilor şi republicanilor să degajeze mijloacele necesare pentru a elimina epidemia de HIV din Statele Unite în termen de zece ani. Împreună, vom învinge SIDA din America şi dincolo de graniţele sale”, a declarat el.

Circa 38.000 de persoane au fost contaminate cu HIV în Statele Unite în 2017, potrivit statisticilor guvernamentale. Numărul s-a redus de-a lungul anilor, dar în rîndul anumitor comunităţi refluxul nu se produce, în special printre homosexuali, afroamericani şi hispanici. Administraţia Trump a propus anul trecut reducerea bugetului pentru prevenirea SIDA în Statele Unite, şi mai ales în lume, dar Congresul a refuzat.