O tînără de 19 ani care și-a ucis tatăl a fost eliberată din arest

O tînără de 19 ani a fost eliberată din arestul la domiciliu, la două zile după ce i-a tăiat gîtul tatălui ei, un fost boxer, ucigîndu-l, informează presa italiană. Deborah Sciacquatori a fost acuzată de ucidere din culpă, după ce, Duminică dimineață, și-a ucis tatăl, tăindu-i gîtul, în timpul unui episod de violență domestică.

Conform presei locale, fostul pugilist Lorenzo Sciacquatori, 41 de ani, a ajuns acasă în stare de ebrietate şi a început să ţipe la soţia şi fiica sa timp de cîteva ore. Deborah s-a încuiat în camera sa împreună cu bunica, pentru a nu fi atacate. Însă atunci cînd tatăl s-a apropiat de ele, ea i-ar fi spus: „Te rog, opreşte-te”. Ea s-a luptat apoi cu el şi l-a lovit la cap. Tatăl o învăţase pe adolescentă cum să se lupte, ea devenind astfel pasionată de box. Deborah a încercat să părăsească casa cu mama şi bunica sa, dar tatăl le-ar fi ameninţat. Ea l-a lovit apoi şi i-a tăiat gîtul cu un cuţit luat din bucătărie, ucigîndu-l. Deborah a încercat ulterior să îi cureţe rana, tatăl fiind întins pe jos la intrarea în bloc. Martorii susţin că Deborah i-ar fi spus: „Nu trebuia să se sfîrșească astfel, nu mă părăsi, te iubesc”.

Procurorii din Italia au decis eliberarea tinerei din arestul la domiciliu, acţiunile fetei fiind considerate autoapărare. Ea este acum acuzată de exces de autoapărare legitimă, însă şi aceste acuzaţii ar putea fi abandonate. Procurorul a informat că ea şi-a implorat tatăl să nu mai fie violent. „Este posibil ca în următoarele două săptămîni judecătorul să fie nevoit să închidă cazul pentru că tînăra, conform a ceea ce ştim acum, a acţionat în autoapărare”, a declarat procurorul din Tivoli, Francesco Menditto.

Lorenzo Sciaquatori era cunoscut deja ca fiind violent. El a fost închis pentru că a atacat un poliţist în 2016, iar părinţii soţiei sale au afirmat că el şi-a bătut soţia timp de 20 de ani. Deborah ar fi fost şi ea victima unor abuzuri timp de mai mulţi ani, însă mama ei nu a informat Poliţia pentru că i-a fost teamă că fiica sa ar putea ajunge în grija statului.

Iubita fiului premierului danez, obligată să părăsească Danemarca

Caz mai puțin obișnuit în Danemarca. Iubita fiului premierului țării este obligată să se întoarcă în SUA, deoarece este prea tînără, potrivit legii, pentru a cere dreptul de a locui în țară. Aran Katarina Kirschenmann, tînăra originară din SUA în vîrstă de 22 de ani, este iubita lui Bergur Rasmussen, fiul premierului danez. Deoarece Aran are vîrsta sub 24 de ani, ea este obligată să se mute înapoi în SUA, după ce-și va încheia studiile universitare, scrie Daily Mail.

Prim-ministrul Lars Lokke Rasmussen a atras atenția asupra acestei situații, în urma unei dezbateri televizate, cu cîteva săptămîni înainte ca danezii să fie chemați la vot, pe 5 Iunie: “E uimitor că trăim într-o țară în care nu este loc pentru ea (n.r. iubita fiului său)”. “Mă tem că legile daneze vor fi aruncate în haos. Este o temere pe care o împărtășesc cu mulți cetățeni”, a declarat șeful Guvernului danez. Bergur Rasmussen se pregătește pentru un mandat de europarlamentar, candidînd din partea partidului Venstre.

Salariul unui europarlamentar

Salariul unui europarlamentar poate ajunge pînă la 8.757,70 euro în formă brută, începînd din Iulie 2018. Toți banii pentru salariile europarlamentarilor provin din bugetul Parlamentului European. Pînă în 2009, europarlamentarii primeau același salariu ca parlamentarii din țara lor de origine, astfel încît, de exemplu, un europarlamentar italian cîștiga de patru ori mai mult decît omologul său spaniol și de 14 ori mai mult decît cei din țări precum România, recent intrate în Uniunea Europeană, la acea vreme.

Toți europarlamentarii primesc același salariu, de aproximativ 8.700 de euro, din care se scad apoi taxele plătite către UE și contribuțiile. Astfel, salariul net al unui europarlamentar este de 6.824,85 de euro. Pe lîngă asta, majoritatea statelor membre UE își obligă europarlamentarii să plătească taxe și în țară, astfel că salariul pe care îl ia în mînă un europarlamentar variază în funcție de legislația privind taxele din țara sa de origine. Salariul unui europarlamentar este calculat ca reprezentînd 38,5% din salariul de bază al unui judecător de la Curtea Europeană de Justiție, deci europarlamentarii nu au control asupra sumei pe care o primesc lunar pentru această funcție.

Deși toți europarlamentarii au același salariu, există și unele excepții: demnitarii care au avut un mandat în Parlamentul European și înainte de alegerile din 2009 au putut opta pentru a fi plătiți conform sistemului din țara lor, adică pentru a încasa același salariu precum membrii Parlamentului statului respectiv. Pe lîngă salariu, un europarlamentar mai primește și alte sume de bani pentru activitatea sa. Acestea sunt grupate în:

Cheltuieli pentru deplasări. Europarlamentarii își pot deconta toate cheltuielile de deplasare la sesiunile plenare din PE, la întîlnirile de Comitet sau la reuniunile grupurilor politice, care au loc la Bruxelles sau Strasbourg. Diurna zilnică. Un europarlamentar mai primește și o diurnă de 320 de euro pentru acoperirea costurilor cu cazarea, mesele și alte cheltuieli pentru fiecare zi în care se află la Bruxelles sau Strasbourg, cu condiția ca ei să semneze registrul de prezență la evenimentele la care participă. Diurna este redusă la jumate dacă europarlamentarii nu sunt prezenți la mai mult de jumătate din sesiunile plenare unde se votează. Pentru evenimentele și întîlnirile care au loc în afara Uniunii Europene, diurna zilnică este de 160 de euro, însă cheltuielile cu cazarea sunt decontate separat. Costuri de cazare. În 2019, un europarlamentar mai poate primi și 4.513 euro pe lună, pentru a acoperi activitatea de europarlamentar, precum costurile cu închirierea biroului, costurile de management, abonamente la companii de telefonie etc.

Vîrsta la care europarlamentarii se pot pensiona este 63 de ani, iar o pensie de europarlamentar reprezintă echivalentul a 3,5% din salariul pentru un an de mandat în PE, dar nu mai mult de 70% în total.

În Statul Washington, în premieră mondială morbidă, a fost legalizat îngrășămîntul uman

Guvernatorul statului Washington, Jay Inslee, a semnat Marți un proiect de lege care legalizează transformarea corpurilor persoanelor defuncte în îngrășămînt natural.  Prevederea, semnată de guvernatorul democrat Jay Insee, va intra în vigoare în Mai 2020. Astfel, transformarea corpului unei persoane defuncte în compost va fi o alternativă la înmormîntare și incinerare, scrie The Hill. O practică neobișnuită care a devenit în ultimii ani subiectul unor polemici puternice, mai ales după ce reprezentanții bisericii catolice au reușit să blocheze aprobarea legii în 2017. În ciuda controversei și a disputelor, Statul Washington devine acum primul din SUA care dă liber la transformarea în îngrășămînt a rămășițelor umane.

Acestea vor fi învelite într-un material de pînză și așezate într-o vas cilindric lung, pe un pat de material organic din lemn, iarbă și paie. Aerul din interiorul structurii va fi aspirat periodic, oferind oxigen pentru a accelera activitatea microbiană. Rămășițele umane trebuie reduse la „compostare” în decurs de o lună. Odată terminat acest proces, materialul produs poate fi utilizat ca îngrășămînt.

Ultimele sondaje în ajunul alegerilor europene

În ajunul celor patru zile ale scrutinului european, partidul de extremă dreapta FPOe a scăzut în sondaje în Austria după scandalul care a afectat imaginea liderilor săi, Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen devansează partidul lui Emmanuel Macron în Franţa, în timp ce în Germania conservatorii se află în fruntea cursei, potrivit ultimelor sondaje, relatează AFP, potrivit agerpres.

Austria. Dizgraţia partidului de extremă dreapta FPOe, debarcat din Guvernul lui Sebastian Kurz după publicarea unei înregistrări video compromiţătoare, se traduce printr-un recul de cinci puncte în singurul sondaj efectuat în ţară după dezvăluirile din „Ibizagate”. FPOe se află pe locul al treilea în preferinţele alegătorilor, cu 18% din intenţiile de vot, faţă de 38% pentru partidul conservator al lui Kurz (OeVP), în creştere cu nouă puncte. Pe locul al doilea se află social-democraţii (SPOe), care se menţin la 26% din electorat, potrivit unui sondaj din 20 mai al institutului Research Affairs.

Germania. Potrivit unui număr de trei sondaje publicate între 15 şi 17 Mai, conservatorii Angelei Merkel (CDU), creditaţi cu 28 pînă la 30% din sufragii, sunt daţi învingători, în timp ce Verzii au luat o opţiune pentru locul al 2-lea (între 17 şi 19%), devansînd cu puţin un partid social-democrat (SPD, între 15 şi 17%) în criză de identitate. Partidul de extremă dreapta AfD este dat pe locul al patrulea, cu 12% din sufragii.

Spania. Scutită de un avans al euroscepticilor, Spania ar urma să plaseze în frunte Partidul Socialist (PSOE), creditat cu 28,9% pînă la 32,9% din sufragii. Urmează conservatorii din Partidul Popular (între 16,8% şi 19,7%), liberalii de la Ciudadanos (între 13,5% şi 16,1%), stînga radicală Podemos şi aliaţii săi (între 10,2% şi 14,8%) şi partidul extremă dreapta Vox (între 6,8% şi 8,5%), potrivit unui număr de trei sondaje realizate între 17 şi 20 mai.

Franţa. Toate ultimele sondaje dau acum Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) în frunte, cu un avans de 0,5 pînă la 3 puncte faţă de lista partidului LREM al şefului statului Emmanuel Macron, aliată cu Modem, în timp ce celelalte liste se află mult în urmă. Un sondaj al BVA publicat Miercuri credita RN cu 23% din voturi, faţă de 22% pentru La Republique en Marche.

Marea Britanie. Potrivit unui sondaj al YouGov publicat Miercuri, Partidul Conservator al Theresei May ar obţine un dureros loc cinci (7%), cu nu mai puţin de 30 de puncte în spatele Partidului Brexit al lui Nigel Farage, dat în frunte, în faţa Liberal-democraţilor (19%), Partidului Laburist (13%) şi Verzilor (12%).

Ungaria. Cu 50 pînă la 54% din intenţiile de vot pentru linia naţionalistă a partidului său Fidesz, premierul ungar Viktor Orban se pregăteşte de un scrutin fără suspans. Al doilea loc, mult în urmă, se va juca între partidul de extremă dreapta Jobbik, care încearcă să se repoziţioneze ca o formaţiune centristă, şi mai multe partide de stînga.

Italia

Italia. Cele două membre ale Guvernului de coaliţie conduc cursa, Liga lui Matteo Salvini, cu discursul său antimigraţie şi anti-UE, aflîndu-se în frunte cu 31,2% din intenţiile de vot, înaintea Mişcării 5 Stele a lui Luigi di Maio, creditată cu 22,6% din sufragii, potrivit ultimului sondaj public care datează din 10 Mai. Urmează apoi Partidul Democrat (PD, centru stînga), cu 20,9%, partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi (9,7%) şi partidul de extremă dreapta Fratelli d’Italia (5%).

Rusia acuză SUA că încearcă să-l răstoarne cu forţa de la putere pe Maduro

Rusia a acuzat Miercuri SUA că încearcă să-l înlăture cu forţa de la putere pe Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, pe care Moscova îl susţine, informează dpa, potrivit agerpres. „Vom continua să rezistăm tentativelor de a organiza o lovitură de stat în Venezuela, care pînă acum au eşuat”, a declarat Miercuri ministrul-adjunct al Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Riabkov. Însă Rusia se aşteaptă ca astfel de tentative „să continue la iniţiativa SUA”, a spus Riabkov pentru agenţia de presă TASS.

Rusia a trimis consilieri militari în Venezuela. În condiţiile în care economia Venezuelei este ruinată, Moscova şi Washingtonul se acuză reciproc de exacerbarea situaţiei din ţara latinoamericană. Washingtonul nu a exclus posibilitatea unei intervenţii militare pentru a-l înlătura pe Maduro, care a cîştigat al doilea mandat prezidenţial în urma unor alegeri disputate anul trecut şi în timpul preşedinţiei căruia economia Venezuelei a ajuns la limita colapsului.

Recent, liderul opoziţiei Juan Guaido, pe care SUA şi alte cîteva zeci de ţări l-au recunoscut drept preşedinte interimar al Venezuelei, a făcut în mod repetat referire la o eventuală intervenţie militară. Guaido a mai spus că este susţinut de o parte a Armatei venezuelene, din care peste 1.000 de militari au dezertat în Columbia sau Brazilia.

Marţi, Maduro a ordonat Armatei să cureţe rîndurile sale de „trădători”. Dacă o astfel de persoană este descoperită, „este un ordin: să-l capturaţi imediat”, a spus Maduro în faţa a mii de soldaţi la un eveniment militar în Nordul statului Carabobo.

Ankara se pregăteşte la eventuale sancţiuni americane: Vom cumpăra S-400 iar apoi Patriot (Hulusi Akar)

Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a apărat poziţia ţării sale pe tema achiziţionării unor sisteme de apărare antiaeriană rusă de tip S-400 şi a anunţat că Ankara se pregăteşte la eventuale sancţiuni americane, relatează AFP, potrivit news.ro. ”Vom cumpăra S-400 iar apoi (rachete americane de tip) Patriot”, a declarat Hulusi Akar la o masă de dezlegare a postului, Marţi seara, cu jurnalişti. ”Bineînţeles că ne pregătim” pentru a face faţă unor eventuale sancţiuni americane, a adăugat el, răspunzînd întrebării unei jurnaliste.

Acordul cu privire la achiziţionarea de către Turcia a sistemelor ruse de tip S-400 a pus la grea încercare relaţiile deja tensionate turco-americane. Washingtonul a avertizat Ankara, în mai multe rînduri, că riscă să fie sancţionată în urma acestei achiziţii, întrucît Turcia va face obiectul legii Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act (CAATSA), care impune sancţiuni economice oricărei entităţi sau ţări care încheie contracte de înarmare cu întreprinderi ruse. Statele Unite consideră că acordul încheiat de Turcia – un stat membru NATO – cu Rusia constituie o ameninţare la adresa apărării occidentale. Americanii i-au somat pe turci să aleagă între S-400 şi avioanele americane de vînătoare de tip F-35, din care Turcia vrea să achiziţioneze, de asemenea, 100 de exemplare.

Hulusi Akar a mai declarat că Turcia s-a ”săturat” să fie o ţară care nu face decît să cumpere echipamente produse în străinătate şi că doreşte de-acum programe de producţie comune. El a precizat că Turcia a trimis deja personal în Rusia pentru a fi format în operarea sistemului S-400, care urmează să fie livrat Ankarei în Iunie sau Iulie. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat Duminică faptul că Ankara şi Moscova urmează să producă în comun sisteme de tip S-500, ulterioare S-400.

Washingtonul a propus Ankarei rachete americane de tip Patriot, ca o soluţie în vederea renunţării la sistemele ruse de tip S-400, însă negocieri între cele două ţări în acest dosar par să se afle într-un punct mort.

Timmermans, el însuşi victimă a unui preot pedofil, îndeamnă Biserica Catolică ”să nu lase nepedepsit” acest gen de infracţiuni

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a evocat Miercuri, la Varşovia, experienţa sa de victimă a unui preot pedofil şi a îndemnat Biserica Catolică „să nu lase nepedepsit” acest gen de infracţiuni, informează AFP, potrivit agerpres.

„În primul rînd, după cum am spus-o public în Olanda, o spun şi altor victime: nu vă fie ruşine. Nu este greşeala voastră. Nu aţi făcut nimic rău”, a declarat Timmermans. „Bisericii mele Catolice îi spun: asiguraţi-vă (ca actele de pedofilie) să nu rămînă nepedepsite, cum fac alte Biserici din alte ţări, mergeţi în profunzimea lucrurilor. Dacă persoane au făcut astfel de acte criminale, denunţaţi-le pentru ca ele să poată fi urmărite” în Justiţie, a adăugat el.

Timmermans, 58 de ani, care vizează postul de preşedinte al Comisiei Europene deţinut în prezent de Jean-Claude Juncker, a dezvăluit la începutul anilor 2000 că a fost victima unui preot american la vîrsta de 13 ani. „Mi-ar plăcea ca Biserica mea, în întreaga lume, să treacă printr-un proces de adevăr şi reconciliere”, cum a fost în Africa de Sud după apartheid, a spus Timmermans. „De aceasta are nevoie Biserica noastră (…), însă, dacă dorim iertarea – şi aceasta este de asemenea experienţa mea personală -, iertarea vine dacă există recunoaşterea vinovăţiei (…). Aceasta s-a întîmplat în cazul meu”, a adăugat el.

Timmermans a făcut această declaraţie în condiţiile în care pedofilia în cadrul clerului a devenit în Polonia unul dintre principalele subiecte de dezbatere cu cîteva zile înainte de alegerile europene, în urma difuzării unui documentar şocant, vizionat de atunci de aproape 21 de milioane de ori.

Potrivit analiştilor, unda de şoc stîrnită de documentarul „Numai să nu spui nimănui” (Tylko nie mów nikomu) al fraţilor Tomasz şi Marek Sekielski riscă să penalizeze partidul conservator aflat la putere în Polonia, Lege şi Justiţie (PiS), foarte apropiat de Biserică şi care se află în prezent umăr la umăr cu Coaliţia Europeană formată din mai multe partide de opoziţie.

Pentru a evita pericolul, PiS a votat săptămîna trecută o lege ce înăspreşte considerabil pedepsele pentru pedofilie şi a anunţat crearea unei comisii pentru examinarea tuturor cazurilor de pedofilie, nu doar a celor ce au implicat clerul. Iniţiativa este criticată de opoziţie, care vrea să oblige ierarhia catolică să dea explicaţii asupra reacţiei sale lipsite de fermitate în această tragedie.

Următorul summit al NATO va avea loc pe 3 şi 4 Decembrie la Londra

Viitorul summit al NATO va avea loc la Londra pe 3 şi 4 Decembrie, a anunţat Miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, într-un comunicat, relatează AFP, potrivit agerpres. „Viitorul summit al liderilor din Alianţă va avea loc pe 3 şi 4 Decembrie la Londra (…). Sper că acest summit va fi unul fructuos”, a declarat el.

Jens Stoltenberg s-a aflat într-o vizită la Londra, unde a avut o întrevedere cu ministrul britanic al Apărării, Penny Mordaunt. Jens Stoltenberg a precizat că a discutat despre pregătirea summitului cu Theresa May săptămîna trecută. Cu acest prilej a fost stabilită data summitului.

Gazdă a summitului pentru aniversarea a 70 de ani ai Alianţei, Marea Britanie, unde s-a aflat primul cartier general al NATO, urmează să părăsească UE şi să redevină o ţară terţă pentru partenerii săi. „Brexitul va schimba relaţia Marii Britanii cu Uniunea Europeană, dar nu şi cu NATO”, susţine Jens Stoltenberg.

Alegerea Londrei pentru a găzdui summitul al 70-lea, aniversar, este una „naturală”, pledează el. „Marea Britanie este unul dintre cei 12 membri fondatori ai NATO în 1949, a găzduit primul său cartier general şi primul secretar general al Alianţei era britanic”, a reamintit el. „Marea Britanie a jucat un rol central de-a lungul istoriei NATO, pentru că s-a adaptat să facă faţă ameninţărilor noi şi complexe pentru securitatea noastră”, a declarat în Februarie Theresa May într-un comunicat.

„Reuniunea din Decembrie este o ocazie importantă de a discuta măsuri pe care trebuie să le luăm acum pentru a moderniza Alianţa”, a adăugat prim-ministrul britanic.