Serghei Riabkov: SUA folosesc toate metodele posibile pentru a destabiliza guvernele care nu îi plac

Solicitarea SUA privind organizarea unei reuniuni extraordinare a Consiliului de Securitate al ONU consacrate analizării situaţiei din Iran interferează cu suveranitatea acestei ţări, a estimat Vineri ministrul adjunct de Externe rus Serghei Riabkov, potrivit agenţiei de presă Interfax, transmite Reuters. Oficialul rus a spus că declaraţia Teheranului conform căreia protestele din Iran au fost alimentate de influenţe externe nu este neîntemeiată, apreciind că Washingtonul foloseşte toate metodele posibile pentru a destabiliza guvernele care nu îi plac. Rusia ceruse Joi Statelor Unite ale Americii, tot prin intermediul lui Riabkov, să nu intervină în afacerile interne ale Iranului. Ministrul rus a spus că SUA se folosesc în mod deliberat de situaţia din Iran pentru a încerca să submineze acordul nuclear încheiat de marile puteri cu Teheranul în 2015.

„Oprirea definitivă a procesului de aderare a Turciei la UE”, cerută de Marine Le Pen

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a cerut Vineri „oprirea definitivă” a procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeană (UE), într-un moment în care preşedintele francez Emmanuel Macron îl primea la Paris pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, informează AFP. „Derivă liberticidă a regimului Erdogan, ocuparea Ciprului, poziţia geografică a Turciei: pentru toate aceste motive, Franţa trebuie să ceară oprirea definitivă a procesului de aderare a Turciei la UE!”, a notat lidera Frontului Naţional francez într-o postare pe contul său de Twitter, semnată „MLP”. Apărătorii drepturilor omului aşteaptă ca preşedintele francez să transmită Vineri un mesaj ferm omologului său turc, care speră la rîndul său să profite de vizita sa la Paris pentru a reînnoi dialogul cu Europa. Relaţiile dintre Erdogan şi UE s-au degradat în mod considerabil după valul de reprimări care a avut loc în Turcia şi îngheţarea aproape completă a negocierilor de aderare a Turciei la UE.

O nouă revoltă a izbucnit într-un complex penitenciar din statul Goias din Brazilia

O nouă revoltă, a treia în ultima săptămînă, a izbucnit Vineri într-un complex penitenciar din statul Goias, în zona central-vestică a Braziliei, dar a fost reprimată, a anunţat Direcţia Generală pentru Administraţia Penitenciarelor, informează AFP.

Un purtător de cuvînt al Direcţiei Generale a precizat dimineaţă că nu s-a înregistrat nici un deces şi nu a fost constatată nici o evadare din complexul penitenciar din Aparecida. Autorităţile continuă să numere răniţii în urma revoltei declanşate înainte de zorii zilei. Intervenţia Forţelor Speciale şi a Poliţiei militare a permis să se pună capăt rebeliunii în mai puţin de trei ore, a precizat purtătorul de cuvînt. Luni, confruntări între bande rivale de crimă organizată care au izbucnit în aceeaşi închisoare din Aparecida s-au soldat cu nouă morţi, unii dintre ei arşi de vii şi decapitaţi. Paisprezece deţinuţi au fost răniţi şi în jur de o sută au evadat. Trei zile mai tîrziu, o nouă revoltă în aceeaşi zonă a complexului, de regim carceral semideschis, a fost reprimată, fără a se solda cu morţi sau răniţi. Revoltele din închisoarea din Aparecida, situată în oraşul Goîania, amintesc de rebeliunile sîngeroase care au avut loc în aceeaşi perioadă în urmă cu un an şi care s-au soldat cu 56 de morţi, în închisoarea Manaus din Amazonia, Nord-Vestul Braziliei. Prizonieri au fost atunci decapitaţi, evisceraţi, într-o dezlănţuire de barbarie care a şocat ţara. O inspecţie judiciară a închisorii din Aparecida, întreprinsă după revolta de Luni în zonele închise, a scos în evidenţă condiţiile insalubre de detenţie din acest penitenciar în care două facţiuni de crimă organizată din Brazilia se confruntă într-un război fără milă: Primul Comandou al Capitalei (PCC) din Sao Paulo şi Comandoul Roşu (CV) din Rio de Janeiro. Situaţia carcerală este una explozivă în Brazilia, în special din cauza suprapopulării dramatice din penitenciare. Brazilia se clasează pe locul trei în lume în ceea ce priveşte numărul de oameni aflaţi în penitenciare, cu 726.712 de deţinuţi înregistraţi în Iunie 2016, potrivit ultimelor cifre oficiale, în timp ce capacitatea este mai mică de 368.000 de locuri. De asemenea, populaţia carcerală s-a dublat din 2005 pînă în 2016, cu aproape doi deţinuţi pe loc sau chiar patru pe loc în unele state precum Amazonia, potrivit Ministerului Justiţiei al Braziliei.

Coreea de Nord şi Coreea de Sud negociază eventuala participare a Coreei de Nord la Jocurile Olimpice de Iarnă

Coreea de Sud şi Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord) au convenit să aibă săptămîna viitoare convorbiri la nivel înalt, unul dintre subiectele ce vor fi discutate fiind potenţiala participare a Phenianului la Jocurile Olimpice de Iarnă din staţiunea Sud-coreeană Pyeongchang, din luna Februarie, a anunţat Vineri Ministerul Unificării Sud-coreean, potrivit DPA, transmite şi agerpres. Coreea de Nord a acceptat invitaţia din partea Seulului de a purta Marţi, 9 Ianuarie, convorbiri în zona demilitarizată Panmunjom, de la graniţa inter-coreeană. Discuţiile, care se vor concentra pe căile generale de ameliorare a relaţiilor dintre Seul şi Phenian, vor reprezenta prima întîlnire între cele două guverne după Decembrie 2015. Deocamdată nu se cunoaşte componenţa celor două delegaţii. Anterior în cursul acestei săptămîni, în mesajul său de Anul Nou, liderul Nord-coreean Kim Jong-Un s-a oferit să trimită o delegaţie sportivă la Jocurile Olimpice de Iarnă de la la Pyeongchang şi şi-a exprimat speranţa că acest eveniment sportiv va fi un succes. Drept răspuns, Coreea de Sud a sugerat organizarea unei reuniuni la nivel înalt, la care să ia parte miniştri sau vice-miniştri din cele două Corei, şi a declarat că doreşte ca problema nucleară Nord-coreeană să fie soluţionată prin dialog, pe căi diplomatice.

În Sudul Germaniei, inundaţiile şi alunecările de teren fac ravagii

Ploile abundente şi zăpada topită au provocat inundaţii şi alunecări de teren în Sudul Germaniei, a comunicat Vineri poliţia din această ţară, citată de DPA, conform agerpres. Aproximativ 100 de persoane au fost evacuate preventiv de pe o stradă rezidenţială a oraşului St Blasien, din zona Pădurea Neagră, înaintea vremii proaste anunţate pentru noaptea trecută. Cei mai mulţi rezidenţi s-au putut întoarce la casele lor pe perioada nopţii şi nici o persoană nu a fost rănită, conform poliţiei din oraşul Sud-vestic Freiburg. Oficiul Meteorologic German se aştepta la între 70 şi 120 de litri de ploaie pe metru pătrat în unele zone din regiunile Pădurea Neagră şi Allgau pînă Vineri dimineaţa. În alte părţi ale landului Baden-Wuerttemberg, poliţia a trebuit să se ocupe de drumurile inundate. Rîurile au ieşit din matcă în Sudul landului Bavaria, inundînd subsoluri şi garaje, a precizat poliţia din oraşul Kempten. Transportul a fost oprit pe rîul Moselle şi în unele zone ale rîului Neckar, în zilele următoare măsuri similare putînd fi luate şi pe rîul Rin. De asemenea, potrivit unor relatări, există proprietăţi inundate în multe zone ale landului Renania-Palatinat. Mai multe ploi sunt prognozate în zilele următoare, iar nivelurile apelor sunt aşteptate să crească.

Mihail Saakaşvili a fost condamnat la ani grei de închisoare în contumacie, în Georgia

Un tribunal din Tbilisi l-a condamnat Vineri în contumacie la trei ani de închisoare pe fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili pentru ‘abuz de putere’ în afacerea privind asasinarea tînărului bancher Sandro Girgvliani în anul 2006, transmite AFP. Sandro Girgvliani, găsit mort la data de 28 Ianuarie 2006, avusese în seara zilei precedente o dispută aprinsă cu patru înalţi responsabili ai Ministerului de Interne georgian care erau însoţiţi de soţia ministrului de la acea vreme, Vano Merabişvili. Sub presiunea mediei şi a opoziţiei, ministrul a anunţat arestarea a patru ofiţeri subalterni din minister, dar a respins implicarea celor patru înalţi responsabili în acest scandal, în condiţiile în care ancheta, condusă chiar de Ministerul de Interne, fusese marcată de numeroase nereguli. Saakaşvili, la acea vreme preşedinte al Georgiei, a fost acuzat de implicare în favorizarea persoanelor arestate. Fostul şef al statului georgian a denunţat însă caracterul politic al acestui proces şi a declarat că nu are încredere în justiţia din Georgia. Mihail Saakaşvili a efectuat două mandate prezidenţiale (2004-2013) în Georgia, pe care a părăsit-o după venirea la putere a adversarilor săi în 2013. După ce i s-a retras cetăţenia georgiană, el şi-a refăcut cariera politică în Ucraina, unde a preluat conducerea unei mişcări de opoziţie.