3000 de soldați au dispărut în anul 1939 fără nici o urmă. Nici pînă astăzi nu s-a găsit o explicație logică

Un fenomen misterios s-a petrecut în 1937, în timpul războiului dintre China și Japonia. În timpul invaziei japoneze, China s-a văzut obligată să se apere cu toate forțele. Pe frontul nordic, armata chineză a trimis un batalion de circa 3000 de soldați ca să apere un obiectiv de importanță maximă. Batalionul a ajuns la punctul strategic și a confirmat misiunea, însă a doua zi nimeni nu mai putea lua legătura cu soldații. Oficialii chinezi au presupus că batalionul fusese omorît de armata japoneză și podul în cauză cucerit și distrus. Dar lucrurile nu au stat chiar așa. Ceva misterios s-a petrecut și nimeni nu își explica ce. Mai multe trupe de recunoaștere au fost trimise la locul cu pricina. Podul era intact și nu s-au văzut urmele unei bătălii. Armata japoneză nu ajunsese niciodată în zonă, dar cu toate acestea batalionul chinez dispăruse fără urmă. Unde?

Atunci cînd războiul s-a încheiat, o anchetă oficială s-a efectuat cu scopul de a determina unde a dispărut batalionul care trebuia să păzească podul cu pricina. Diferite teorii au apărut online pentru a explica disparițiile, de la cele realiste, cum ar fi dezertarea soldaților sau un atac prin surprindere al japonezilor, și pînă la implicarea unor OZN-uri sau deschiderea pe deal a unui portal către o altă lume. În timp ce dezertarea unui număr atît de mare de trupe în timpul bătăliei de la Nanking ar putea avea sens, pare ciudat că nu a primit nici o mențiune istorică, la fel cum nici descoperirea cadavrelor soldaților în cazul unui atac surpriză al japonezilor. Țăranii care locuiau în zonă au raportat că nu au văzut pe nimeni în zonă și nici nu ar fi avut loc schimburi de focuri de armă în noaptea dispariției. (Surse: efemeride.ro; cunoastelumea.ro)

Imigrant sirian către cancelarul german: Mulțumesc, Mama Merkel! Acum vreau o patra soție, nemțoaică, și 20 de copii!

Într-un interviu acordat publicației germane „Der Spiegel”, un imigrant sirian îi mulțumește lui Merkel și germanilor pentru că l-au primit în țara lor. Sirianul spune însă că vrea o a patra soție, nemțoaică, alți 10 copii și o casă mai mare din partea Guvernului. Nu vrea însă să lucreze sau să urmeze un curs de limba germană. „Mulțumesc, Mama Merkel, mulțumesc Germaniei pentru casă și bani! Ea este singura persoană care a simțit suferința sirienilor. Mulțumesc și germanilor, chiar dacă printre ei există rasiști! Dar germanii au trăit războiul și au arătat o mare compasiune pentru sirieni”. Așa își exprimă recunoștința Ahmad, imigrant sirian care trăiește în Germania ca refugiat, într-un interviu pentru săptămînalul german „Der Spiegel”.

Turcia reacţionează după ce Olanda a recunoscut genocidul armean

Ankara l-a convocat, Vineri, pe însărcinatul cu afaceri al Olandei în Turcia, în faţa căruia a ‘condamnat’ votul care a avut loc cu o zi înainte în Parlamentul olandez în favoarea unei moţiuni ce îndeamnă la recunoaşterea genocidului armean care a avut loc în urmă cu un secol, anunţă un responsabil turc, potrivit AFP, transmite agerpres. Autorităţile turce i-au adus la cunoştinţă diplomatului olandez reacţia lor şi ‘au condamnat’ acest vot, a declarat pentru AFP un responsabil al Ministerului Afacerilor Externe al Turciei. Turcia refuză categoric utilizarea termenului de ‘genocid’, evocînd masacre reciproce pe fondul unui război civil şi al foamei care au cauzat sute de mii de morţi în ambele tabere. Ca semn al iritării profunde provocate de votul deputaţilor olandezi, Ankara i-a reamintit Joi seara Olandei de masacrul de la Srebrenica din 1995, în Bosnia, unde statul olandez a fost recunoscut parţial vinovat de decesul a 350 de musulmani.

Şefii statelor UE s-au reunit la Bruxelles pentru a dezbate bugetul după Brexit

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit în cadru informal, Vineri, la Bruxelles, pentru a dezbate pentru prima dată, în format de 27, bugetul comunitar după 2020 şi ieşirea Marii Britanii din UE, dar şi pentru a discuta despre modalitatea de desemnare a succesorului lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, un subiect controversat, relatează AFP şi dpa. Summitul informal european va reprezenta începutul unei lungi dezbateri. Liderii Celor 27 vor trebui nu doar să analizeze cum va fi acoperită o diferenţă estimată la 14 miliarde de euro pentru perioada imediată post-Brexit, dar şi să cadă de acord asupra priorităţilor bugetare după 2020 în contextul în care migraţia, terorismul şi protecţia frontierelor reprezintă noi provocări majore pentru UE.

Plecarea Marii Britanii din blocul comunitar implică o dezbatere în interiorul UE privind viitorul său, iar Cei 27 au decis deja să se reunească în Mai 2019 la Sibiu, România, pentru a pregăti viitoarea lor ‘agendă strategică’ pentru perioada 2019-2024. Summitul de la Sibiu, organizat în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE, va avea loc chiar înainte alegerii unui nou Parlament European şi formării unei noi Comisii Europene al cărui preşedinte, succesorul lui Jean-Claude Juncker, va fi numit de Consiliul European cu avizul eurodeputaţilor.

Numărul persoanelor din România care au murit din cauza gripei a ajuns la 50

Numărul persoanelor care au murit din cauza gripei a ajuns la 50, a informat Joi seara Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. Conform sursei citate, ultimele două persoane care au murit din cauza gripei aveau condiţii medicale preexistente şi nu erau vaccinate antigripal. Este vorba despre doi bărbaţi - unul de 71 de ani din Bucureşti şi unul de 42 de ani din judeţul Giurgiu. 

În plină campanie electorală, Italia îşi neglijează principala sursă de venituri: turismul cultural

Campania electorală se află în plină desfăşurare în Italia, cu mai puţin de 10 zile înainte de alegerile legislative, însă puţini sunt candidaţii care se declară interesaţi de ceea ce anumiţi experţi consideră că ar reprezenta principalele surse de venit ale acestei ţări, turismul şi cultura, informează AFP. Într-o ţară binecuvîntată cu o climă blîndă şi care deţine cel mai important patrimoniu cultural din lume, această temă nu a fost cu adevărat susţinută de vreunul dintre candidaţi. Matteo Renzi, creatorul "bonusului cultural" în valoare de 500 de euro, acordat italienilor în vîrstă de 18 ani în perioada în care se afla la putere, a făcut din bogăţia culturală a Italiei o temă predilectă a mandatului său de prim-ministru. În prezent, liderul formaţiunilor de centru-stînga se mulţumeşte să reamintească italienilor acea măsură şi să preconizeze ieşirea investiţiilor culturale din "pactul de stabilitate" european. Opozantul lui de extrema dreaptă, Matteo Salvini, promite să creeze un minister dedicat exclusiv Turismului, a cărui absenţă actuală i se pare de neconceput, o situaţie pe care a comparat-o cu scenariul în care "Arabia Saudită nu ar avea un minister al petrolului". Într-adevăr, sectoarele turismului şi culturii, în plină dezvoltare, aduc Italiei aproximativ 250 de miliarde de euro pe an.

Atacul guvernanţilor asupra DNA din România

Comisia Europeană a precizat că monitorizează evoluţia procedurilor iniţiate Joi seara împotriva procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, adăugînd că ar putea fi făcută o reevaluare a rapoartelor MCV în privinţa DNA, dacă presiunile vor începe să afecteze lupta împotriva corupţiei.

„Comisia Europeană monitorizează îndeaproape şi cu preocupare cele mai recente evoluţii. Independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupţiei sunt esenţiale pentru o Românie puternică în Uniunea Europeană, aşa cum au reamintit preşedintele şi prim-vicepreşedintele în declaraţia lor comună de luna trecută. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia procedurilor în curs iniţiate împotriva procurorului-şef DNA. În rapoartele MCV precedente, faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a menţinut nivelul de performanţă în contextul unor presiuni intense a fost apreciat drept un semn de durabilitate. Comisia a apreciat, de asemenea, în raportul său că, dacă aceste presiuni vor începe să afecteze lupta anticorupţie, va trebui să reevalueze această apreciere”, a precizat, Vineri, Comisia Europeană, la solicitarea MEDIAFAX.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a cerut Joi seară, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi Preşedintelui României.

Iohannis, despre procedura de revocare: Chestiune de oportunitate politică. Doar Preşedintele decide

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat Vineri, întrebat fiind dacă are obligaţia să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi, că legea prevede că e chestiune de oportunitate politică şi că decizia este la şeful statului. "Am auzit aseară, printre multe lucruri, ceva care pare interesant: dacă legea prevede o posibilitate sau tradus o oportunitate atunci ea nu poate fi cenzurată. Dacă legea spune că preşedintele revocă atunci este o chestiune de oportunitate politică doar Preşedintele poate decide", a afirmat Klaus Iohannis. Întrebat cine va analiza raportul ministrului Tudorel Toader, Preşedintele a afirmat: "avem la administraţia prezidenţială departamentele de specialitate şi vor face o analiză serioasă pe juridic şi constituţional". Şeful statului român nu a putut spune însă şi perioada în care se va face analiza, deoarece raportul privind activitatea managerială de la DNA nu a ajuns încă la Preşedinţie.

Legea 303 din 2004, privind organizarea judiciară prevede, la art. 54 (4), că: revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

Totodată, art. 51 (2) prevede că revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.