Trei angajaţi ai agenţiei turce de presă Anadolu au fost arestaţi la Cairo

Trei angajaţi ai agenţiei turce de presă Anadolu au fost arestaţi la Cairo, informează DPA, scrie agerpres. Cei trei – directorul administrativ, cetăţean turc, şi doi egipteni cu funcţii neprecizate – au fost duşi spre o destinaţie necunoscută Miercuri dimineaţa, după o percheziţie la sediul din Capitala egipteană, a transmis Anadolu.

Ministerul turc de Externe a condamnat „raidul forţelor de securitate egiptene”, considerîndu-l un „act de hărţuire şi intimidare”. „Aşteptăm din partea autorităţilor egiptene eliberarea imediată a angajaţilor biroului din Cairo al agenţiei Anadolu, printre care şi un cetăţean de-al nostru”, arată un comunicat al Ministerului.

Anadolu adaugă că un angajat al grupului de reflecţie turc SETA, aflat în sediul agenţiei în timpul raidului, a fost de asemenea reţinut. Percheziţia a început Marţi la ora locală 18:00 (15 GMT). Camerele video de securitate şi conexiunea la internet au fost întrerupte, iar cei patru arestaţi au fost ţinuţi în sediu pînă dimineaţa, cînd au fost duşi sub escortă.

DPA menţionează că incidentul a avut loc în contextul relaţiilor tensionate între Egipt şi Turcia, care susţin tabere opuse în războiul civil din Libia; Ankara se opune deschis preşedintelui egiptean Abdel-Fattah al-Sissi.

Circa 260 de milioane de creştini, ”grav persecutaţi” în 2019 din cauza credinţei 

Circa 260 de milioane de creştini au fost „grav persecutaţi” în întreaga lume în 2019, o cifră în creştere, chiar dacă numărul celor ucişi din cauza credinţei lor a scăzut, potrivit unui raport al ONG-ului Open Doors publicat Miercuri, relatează AFP, scrie agerpres. Această organizaţie protestantă a publicat Miercuri indexul său anual al celor 50 de ţări în care creştinii sunt cei mai vizaţi, pentru perioada Noiembrie 2018 – Octombrie 2019.

În total, 260 de milioane de creştini – catolici, ortodocşi, protestanţi, baptişti, evanghelici, penticostali… – au fost „grav persecutaţi”, faţă de 245 de milioane în 2018, a precizat organizaţia. Termenul de „persecuţie” este descris de organizaţie atît prin violenţă, care poate ajunge pînă la crimă, dar şi prin opresiune zilnică. „Această creştere se explică mai ales printr-o deteriorare a situaţiei libertăţii religioase în China la nivel naţional, afectînd tot mai multe regiuni, şi prin extinderea jihadismului în Africa”, scrie ONG-ul.

Numărul creştinilor ucişi a scăzut de la 4.305 la 2.983, cu 31% mai puţin faţă de anul precedent. „Timp de trei ani, acest număr a continuat să crească”, potrivit Doors Open, care explică această scădere prin „reducerea numărului (cunoscut) de creştini ucişi în Nigeria”. Cu toate acestea, Nigeria rămîne „în fruntea” ţărilor cu cel mai mare număr de creştini ucişi pentru credinţa lor (1.350 de morţi). În plus, într-un an, numărul bisericilor vizate (închise, atacate, avariate, incendiate…) a crescut de cinci ori în lume, de la 1.847 la 9.488. O creştere „mai ales din cauza acţiunii regimului chinez împotriva bisericilor din China (cel puţin 5.576)”, potrivit Open Doors.

Un alt indicator: numărul creştinilor reţinuţi a crescut de la 3.150 la 3.711, în principal în China, Eritreea şi India. Coreea de Nord este din nou pe prima poziţie a acestui clasament anual. „Controlul regimului totalitar asupra fiecărui individ face din credinţa în Dumnezeu o crimă împotriva regimului, motiv suficient pentru a-şi încheia viaţa într-un lagăr de muncă forţată”, potrivit ONG-ului. Coreea de Nord este urmată în clasamentul Open Doors de Afganistan, Somalia, Libia, Pakistan, Eritreea, Sudan, Yemen, Iran, India şi Siria.

Pelosi anunţă coordonatorii acţiunii de acuzare a lui Trump în vederea demiterii

Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA, a anunţat, Miercuri după-amiază, coordonatorii acţiunii de formulare a acuzaţiilor în procedura demiterii Preşedintelui Donald Trump, informează CNN, scrie mediafax. Principalul coordonator al procedurii de prezentare a acuzaţiilor în procesul din Senat va fi Adam Schiff, preşedintele Comisiei pentru Informaţii din Camera Reprezentanţilor, a declarat Nancy Pelosi. Ceilalţi coordonatori sunt: Jerry Nadler, preşedintele Comisiei Judiciare din Camera Reprezentanţilor, şi congresmenii Hakeem Jeffries, Jason Crow, Val Demings, Zoe Lofgren şi Sylvia Garcia.

Liderul suprem iranian conduce Vineri rugăciunea la Teheran, pentru prima oară din 2012

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, urmează să conducă Vineri ceremonia marii rugăciuni musulmane săptămînale, la Teheran, potrivit agenţiei oficiale Irna, relatează AFP, scrie news.ro. Ayatollahul Ali Khamenei este în mod oficial imamul rugăciunii la Teheran, însă el deleagă de obicei această sarcină altora. Khamenei a condus ultima oară ceremonia rugăciunii de Vinerea, la Moscheea Mosalla, la 3 Februarie 2012, cu ocazia celei de-a 33-a aniversări Revoluţiei islamice, în plină criză internaţională pe tema problemei nucleare iraniene.

Cel puţin 100 de decese provocate de cea mai puternică ninsoare din ultimul secol în Pakistan

Cel puţin 106 persoane au murit în urma celei mai puternice ninsori care s-a abătut asupra Pakistanului în ultimul secol, potrivit ultimului bilanţ comunicat Miercuri de Agenţia Naţională pentru Gestionarea Catastrofelor (NDMA), relatează dpa, potrivit agerpres.

Cea mai afectată regiune a fost Valea Neelum în Kashmirul controlat de Pakistan, unde o avalanşă a ucis cel puţin 76 de persoane, a declarat şeful operaţiunilor de salvare Mohamed Irfan. Peste 200 de case au fost avariate şi sute de kilometri de drumuri în munţi au fost acoperite de zăpadă, lăsînd comunităţile blocate în sate îndepărtate. Un aeroport din regiunea Gilgit-Baltistan, Nordul Pakistanului, se afla sub un strat gros de zăpadă, fiind nevoie de suspendarea traficului aerian, a declarat un oficial local. Premierul pakistanez Imran Khan a încercat să viziteze victime în Kashmir, însă elicopterul său a fost nevoit să se întoarcă din cauza vînturilor puternice, a anunţat biroul său.

În provincia Balucistan, Sud-Vestul Pakistanului, cel puţin 30 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma intemperiilor, a declarat oficialul local Imran Zarkoon. Echipele de salvare se confruntă cu un teren dificil de străbătut şi cu vînturile puternice în căutarea celor cîteva zeci de persoane care sunt încă blocate în văile din Nordul ţării.

Oficiali ai serviciului de meteorologie au declarat că văile din Nordul Pakistanului au fost afectate de cele mai puternice ninsori din ultimii 100 de ani, despre care au afirmat că reprezintă un semnal al impactului alarmat al schimbărilor climatice cu care statul Sud-asiatic va trebui să se confrunte în viitor.

Elveţienii vor vota la 17 Mai acordul cu UE privind libera circulaţie

Elveţienii vor vota la 17 Mai cu privire la sfîrşitul Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor încheiat cu Uniunea Europeană (UE), cerut de dreapta populară dar respins de Guvern, potrivit calendarului electoral fixat Miercuri, informează AFP, potrivit agerpres.

Elveţia este condusă printr-un sistem de democraţie semi-directă care permite adoptarea unor texte de lege de către cetăţeni prin consultări populare, denumite iniţiative. Dacă sunt aprobate, ele sunt apoi înscrise în Constituţie. În timpul şedinţei săptămînale, Guvernul a fixat pentru 17 Mai votul asupra iniţiativei populare „Pentru o imigraţie moderată”, care cere ca „Elveţia să regleze în mod autonom imigraţia străinilor” şi care, dacă va fi acceptată, va duce la rezilierea Acordului asupra liberei circulaţii de persoane între Elveţia şi UE.

În 1992, elveţienii au votat „nu” la intrarea ţării lor în Spaţiul Economic European, rezultat în urma unui acord semnat de statele membre ale Comunităţii Europene, predecesoarea UE, şi ţările membre ale Asociaţiei Europene de Liber-Schimb (AELE). De atunci, Berna şi Bruxellesul au semnat numeroase acorduri bilaterale, însă relaţiile lor au devenit tensionate după un alt vot popular în Februarie 2014, în timpul căruia elveţienii s-au pronunţat în favoarea introducerii de cote anuale de migranţi.

Pentru a nu jigni UE, autorităţile elveţiene au „îmblînzit” în cele din urmă textul de punere în aplicare a iniţiativei. Adoptat în 2016 de Parlamentul Elveţiei, el acordă o preferinţă naţională angajărilor şi stabileşte formalităţi suplimentare pentru angajatorii cu sediul în Elveţia care vor să aducă angajaţi europeni. Iniţiativa asupra căreia vor vota elveţienii în mai cere ca Guvernul elveţian să facă toate demersurile necesare, pe calea negocierii, pentru ca Acordul asupra Liberei Circulaţii a Persoanelor (ALCP) încheiat cu Bruxellesul în 1999 să nu mai fie în vigoare după un an sau, în caz de eşec, să denunţe unilateral acest acord.

Iniţiativa a fost lansată de membri ai primei forţe politice a ţării, Uniunea Democrată de Centru (UDC, dreapta populară), ale cărei afişe cu sugestii xenofobe provoacă regulat polemici, şi ai organizaţiei Acţiune pentru o Elveţie Independentă şi Neutră (ASIN), un grup de presiune. Guvernul a respins iniţiativa, estimînd că ea ameninţă angajările în Elveţia. Executivul de la Berna a atenţionat de asemenea că, din cauza aşa-zisei „clauze-ghilotină”, o denunţare unilaterală a ALCP ar duce la sfîrşitul acordurilor bilaterale cu UE şi riscă să pună sub semnul întrebării şi alte tratate încheiate cu Bruxelles, precum numitele Schengen şi Dublin.

Erdogan trimite în Libia 2.000 de insurgenţi sirieni

Turcia transferă în Libia aproximativ 2.000 de combatanţi insurgenţi sirieni, în condiţiile în care Administraţia Recep Tayyip Erdogan a anunţat că susţine Guvernul libian recunoscut de Naţiunile Unite în conflictul cu gruparea Armata Naţională Libiană, transmite mediafax.

Surse citate de cotidianul The Guardian au declarat că aproximativ 2.000 de combatanţi sirieni au fost trimişi din Turcia în Libia sau urmează să fie transferaţi în această ţară pentru a participa la conflict. Turcia oferă susţinere grupurilor insurgente din Siria în conflictul cu regimul Bashar al-Assad. În Libia, Turcia susţine Guvernul Fayez al-Sarraj în conflictul cu gruparea Armata Naţională Libiană, condusă de mareşalul insurgent Khalifa Haftar. Pe 24 Decembrie 2019, Turcia a transferat în Libia 300 de membri ai grupului insurgent Armata Naţională Siriană, iar după cîteva zile au fost transferaţi încă 350 de insurgenţi. Alţi 1.350 de combatanţi au ajuns în Libia pe 5 Ianuarie. Combatanţii au fost poziţionaţi în zona oraşului Tripoli. Combatanţii au semnat contracte pe şase luni cu Guvernul Acordului Naţional din Libia, avînd salarii lunare de 2.000 de dolari, au declarat surse siriene.

Putin: Puterile nucleare poartă o responsabilitate specială privind dezvoltarea durabilă a omenirii

Președintele rus Vladimir Putin a declarat Miercuri, cu ocazia discursului său privind Starea Naţiunii, că marile puteri ce dispun de arme nucleare au o responsabilitate specială privind conservarea și dezvoltarea durabilă a omenirii, relatează site-ul agenției Tass, potrivit mediafax. „Statele fondatoare ale ONU trebuie să dea un exemplu. Cele cinci puteri nucleare poartă o responsabilitate specială privind conservarea și dezvoltarea durabilă a omenirii”, a afirmat liderul rus. „Cele cinci națiuni (membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite) trebuie să înceapă cu măsuri de neutralizare a amenințărilor privind un război global, să vină cu noi abordări pentru a asigura stabilitatea pe tot globul, care ar trebui să țină cont pe deplin de aspectele politice, economice și militare ale relațiilor internaționale moderne”, a explicat Vladimir Putin.

„Rusia este deschisă să consolideze cooperarea cu toți partenerii interesați. Nu amenințăm pe nimeni și nu încercăm să ne impunem voința”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Putin vorbeşte despre criza demografică cu care se confruntă Rusia

Criza demografică pe care o traversează Rusia constituie o ameninţare pentru viitorul ţării şi o provocare istorică, a declarat Miercuri Preşedintele Vladimir Putin în alocuţiunea sa anuală privind starea naţiunii, anunţînd noi măsuri de susţinere a familiilor pentru creşterea natalităţii, informează AFP şi DPA, potrivit agerpres.

”Suntem astăzi 147 de milioane, dar am intrat într-o perioadă demografică negativă”, a spus el în debutul alocuţiunii cu privire la starea naţiunii, rostită în faţa Camerelor reunite ale Adunării Federale (Parlamentul) – Duma de Stat (Camera inferioară) şi Consiliul Federaţiei (Camera superioară), explicînd că ”previziunile sumbre din prezent nu pot decît să ne îngrijoreze”. ”Destinul Rusiei şi perspectivele sale istorice depind de cîţi vom fi în viitor”, a adăugat el, îndemnînd ”la ieşirea din capcana demografică”.

Rusia a pierdut peste cinci milioane de locuitori din 1991, consecinţă a crizei demografice severe care a urmat căderii URSS. După o perioadă de restabilire, populaţia rusă a scăzut din nou din 2018, cînd generaţia născută în primii ani post-sovietici, marcaţi de o scădere a natalităţii, a ajuns la vîrsta la care poate avea copii. Turbulenţele economice care au urmat prăbuşirii URSS în anii 1990 au dus la o rată a natalităţii mai mică decît în cel de-Al Doilea Război Mondial, a spus Putin. În 1943, în toiul celei de-a doua conflagraţii mondiale, rata fertilităţii (numărul de copii per femeie) a fost de 1,3 copii per femeie, a indicat şeful statului rus. Spre comparaţie, în 1999, aceasta a fost de 1,16, a adăugat el, amintind că, în 2019, rata fertilităţii a fost de 1,5 copii per femeie. ”Trebuie să ajungem la 1,7 copii per femeie în 2024”, a stabilit el ca obiectiv.

Anunţînd măsuri în acest sens, Putin a promis în special extinderea programului de ajutor financiar pentru părinţi de la naşterea primului copil, care pînă acum începea cu naşterea celui de-al doilea copil. ”Trebuie să-i sprijinim pe tineri, pe cei care îşi încep viaţa de familie şi care, sunt sigur, visează să aibă copii”, a spus Preşedintele rus. Ajutorul total acordat familiilor cu doi copii va ajunge astfel la un total de 617.000 de ruble (aproximativ 9.000 de euro la rata actuală) împărţit între cele două naşteri, a adăugat el, anunţînd extinderea acestui program cel puţin pînă în Decembrie 2026. Putin a anunţat, de asemenea, noi alocaţii pentru familiile aflate în dificultate pentru copiii între trei şi şapte ani şi cantină şcolară gratuită. Rusia, geografic cea mai mare ţară de pe mapamond, are a noua populaţie ca mărime din lume.

Putin: Rusia este obligată să protejeze adevărul istoric despre victoria împotriva fascismului!

Președintele rus Vladimir Putin a declarat Miercuri, cu ocazia discursului său privind Starea Naţiunii, că Moscova are datoria să protejeze adevărul istoric despre victoria sovietică împotriva fascismului în cel de-Al Doilea Război Mondial, un subiect controversat pentru multe țări europene. „Anul acesta vom sărbători 75 de ani de la victoria în Marele Război Patriotic (frontul de Est al celui de-Al Doilea Război Mondial, n. red). Data de 9 Mai este cea mai mare și sacrosantă sărbătoare în Rusia. Suntem mîndri de generația de învingători, ne amintim eroismul lor. (…) Suntem obligați să protejăm adevărul despre Victorie. În caz contrar, ce vom putea să le spunem copiilor noștri dacă minciunile se răspîndesc în lume ca o epidemie?” a afirmat liderul rus, citat de site-ul agenției Tass, conform mediafax.

Subiectul implicării Uniunii Sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial este unul controversat avînd în vedere acțiunile sovietice înainte, din timpul și după conflagrație. În Septembrie 2019, o rezoluție a Parlamentului European afirmă că „Ql Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a început ca rezultat imediat al notoriului pact de neagresiune şi de cooperare nazist-sovietic din 23 August 1939, denumit şi Pactul Molotov-Ribbentrop, prin care două regimuri totalitare care împărtăşeau obiectivul cuceririi mondiale au împărţit Europa în două zone de influenţă”.

Oficialii ruși susțin că Armata sovietică a eliberat Europa de fascism, în timp țările Est-europene consideră că victoria sovietică a însemnat impunerea unor regimuri totalitare în această parte a continentului, pentru aproape o jumătate de secol.

Vladimir Putin propune un referendum prin care să se schimbe Constituţia Rusiei 

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a propus Miercuri organizarea unui referendum pentru revizuirea Constituţiei cu scopul consolidării puterilor Parlamentului, menţinînd în acelaşi timp caracterul prezidenţial al sistemului politic pe care îl patronează de 20 de ani, potrivit AFP, Reuters şi Rossia 24, transmite şi agerpres. ”Consider că este necesar de a supune votului cetăţenilor ţării toate amendamentele propuse la Constituţie”, a declarat Putin în discursul său anual privind Starea Naţiunii, rostit în faţa Camerelor reunite ale Adunării Federale (Parlamentul) – Duma de Stat (Camera inferioară) şi Consiliul Federaţiei (Camera superioară) – şi a elitelor politice ale ţării, fără să precizeze însă un calendar exact.

Principală măsură anunţată vizează consolidarea rolului Parlamentului în formarea Guvernului, oferindu-i-se prerogativa alegerii şefului Guvernului pe care Preşedintele va fi apoi obligat să-l numească. În prezent, Duma confirmă alegerea făcută de şeful statului. Potrivit şefului statului, modificările propuse la textul Constituţiei nu afectează principiile fundamentale ale acesteia, prin urmare, ele pot fi aprobate de Parlament în cadrul procedurilor în vigoare prin adoptarea de legi constituţionale.

”Avînd în vedere că iniţiativele propuse vizează schimbări semnificative ale sistemului politic, ale ramurilor executivă, legislativă şi judiciară, consider că este necesar votul cetăţenilor cu privire la toate modificările ce ar putea fi aduse Constituţiei”, a spus liderul rus, promiţînd respectarea rezultatelor referendumului.

Potrivit lui Putin, aceasta este o schimbare semnificativă pentru care el consideră că Rusia este matură. Propunerile de reformă expuse de Putin vizează, de asemenea, consolidarea atribuţiilor guvernatorilor regionali, interzicerea membrilor Guvernului şi judecătorilor să aibă permise de şedere în străinătate şi obligativitatea ca orice candidat la Preşedinţie să fi trăit ultimii 25 de ani în Rusia.

Cu toate acestea, Vladimir Putin, al cărui actual mandat se încheie în 2024 şi care conform legislaţiei în vigoare nu are dreptul să candideze din nou, a subliniat că Rusia trebuie să fie în continuare condusă de un sistem prezidenţial. ”Rusia trebuie să rămînă o republică prezidenţială puternică, motiv pentru care Preşedintele va păstra, desigur, dreptul de a stabili obiectivele şi priorităţile Guvernului’, a avertizat el. Astfel, Preşedintele îşi va păstra dreptul de a demite orice membru al Guvernului, atribuţia de numi şefii tuturor structurilor de securitate şi îi va putea demite pe preşedinţii Curţilor Supremă şi Constituţională.

Gardienii Revoluției nu l-au anunțat nici măcar pe Rouhani, după ce au doborît ”din greșeală” avionul cu 176 de pasageri

Președintele iranian Hassan Rouhani a declarat că Armata ar trebui să explice clar cum a doborît ”din greșeală” un avion de pasageri săptămîna trecută, informează BBC. Ministrul de Externe Mohammed Javad Zarif a recunoscut că iranienii au fost "mințiți" zile în șir după incident și a insistat că el și Președintele Rouhani nu au primit informații.

Gardienii Revoluției din Iran au ucis 176 din oameni săptămîna trecută, cînd au doborît ”neintenționat” un avion al companiei Ukranian Airlines, în timpul tensiunilor dintre Iran și Statele Unite. Cu cîteva ore înainte de tragedie, Iran a lansat un atac cu rachete asupra a două baze militare din Irak care adăposteau și trupe americane.

Într-un interviu televizat, Președintele Rouhani a cerut forțelor armate să facă următorii pași din investigație "cu mai multă coordonare și atenție". "Primul lucru care trebuie făcut este să informăm cu sinceritate oamenii. Durerea oamenilor se atenuează cînd știu că ne simțim responsabili pentru ceea ce s-a întîmplat și vorbim cu ei cinstit", a spus Rouhani.

Președintele Iranului a rugat armata să "explice oamenilor ce întîlniri au avut loc de la momentul producerii accidentului". Ministrul de Externe Zarif a declarat în timpul unei deplasări în India că el și Rouhani "nu au știut ce a doborît avionul" și că au anunțat imediat ce au aflat ceva. Totodată, demnitarul a lăudat forțele iraniene pentru curajul de a își asuma responsabilitatea atît de repede.

Zborul Ukranian Airlines PS752 a fost doborît de rachete la scurt timp după ce a decolat din Teheran, în data de 8 Ianuarie. Avionul a fost perceput în mod greșit ca o amenințare, pe fondul tensiunilor cu Statele Unite. Două rachete au lovit aeronava și toți cei 176 de oameni aflați la bord au murit.