Facebook a eliminat 5,4 miliarde de conturi false în 2019

Facebook a transmis că a eliminat 5,4 miliarde de conturi false de utilizatori de la începutul anului, comparativ cu 2,1 miliarde în aceeaşi perioadă anul trecut, relatează AFP, potrivit agerpres. În raportul său bianual privind transparenţa, gigantul reţelelor de socializare explică faptul că şi-a „îmbunătăţit capacităţile de a detecta şi bloca” crearea de conturi „false sau abuzive”, pînă în punctul de a împiedica milioane de tentative în fiecare zi. Facebook dă asigurări că numai din Ianuarie şi pînă în Martie a eliminat 2,2 miliarde de conturi, un record.

„Din moment ce blocăm tot mai multe conturi false înainte chiar ca ele să fie create, avem tot mai puţine de dezactivat, iar intervenţiile noastre s-au redus din primul trimestru”, precizează compania. Reţeaua de socializare dominantă şi-a înmulţit de asemenea eforturile, în special în materie de transparenţă, pentru a restabili încrederea în relaţia cu utilizatorii săi, în special în privinţa Guvernelor care încearcă să exercite un control mai mare asupra aplicaţiilor şi datelor sale. Raportul arată astfel că autorităţile americane au formulat peste 50.000 de solicitări pentru a obţine date de la utilizatori de Facebook din Ianuarie pînă în Iunie 2019, o cifră în creştere cu 23% comparativ cu semestrul precedent. În majoritatea cazurilor, este vorba de solicitări legale, bazate pe decizii ale Justiţiei, dar poate fi vorba şi de „urgenţe”.

 „Dacă o solicitare ni se pare nejustificată sau prea extinsă, ne vom apăra şi o vom combate în instanţă dacă e nevoie. Nu furnizăm acces prin uşi din spate la informaţiile oamenilor”, insistă Facebook. În primul semestru, numărul cererilor de la Guverne a crescut cu 16%, la peste 128.000 în total, cu India şi Marea Britanie pe poziţiile a doua şi a treia, urmate de Germania şi Franţa.

Trump şi Erdogan consideră inacceptabile afirmaţiile lui Macron despre NATO

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat Miercuri seară, în contextul întrevederii cu omologul său din Turcia, Recep Tayyip Erdogan, că declaraţiile Preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, despre NATO sunt inacceptabile, potrivit mediafax. Donald Trump s-a declarat „foarte dezamăgit” de afirmaţiile lui Emmanuel Macron despre situaţia Alianţei Nord-Atlantice, subliniind că sunt inacceptabile, informează cotidianul Le Figaro. La rîndul său, Recep Erdogan s-a declarat „dezamăgit” de afirmaţiile liderului de la Paris.

Emmanuel Macron a declarat recent că ţările europene nu se mai pot baza pe Statele Unite în materie de apărare, astfel că Alianţa Nord-Atlantică este în „moarte cerebrală”. „Ceea ce experimentăm în prezent este moartea cerebrală a NATO”, a declarat Emmanuel Macron într-un interviu acordat revistei The Economist. Europa este „pe marginea unei prăpastii” şi trebuie să înceapă să gîndească strategic ca putere geopolitică; „altfel, riscăm să nu mai avem controlul asupra propriului destin”, a precizat Macron. Liderul de la Paris a atras atenţia că „Europa trebuie să se trezească”. Întrebat dacă mai crede în eficienţa Articolului 5 al Tratatului NATO, referitor la apărarea colectivă, Emmanuel Macron a răspuns: „Nu ştiu. Oare ce va însemna în viitor Articolul 5?”

Preşedintele SUA, Donald Trump, a criticat frecvent contribuţiile financiare insuficiente ale ţărilor europene la apărarea comună în cadrul NATO. Franţa şi Germania pledează pentru mecanisme europene de apărare, un plan criticat de Statele Unite şi Marea Britanie.

Ultimul film al lui Polanski a avut premiera în Franţa pe fundalul acuzaţiilor împotriva cineastului

Cel mai recent film al cineastului Roman Polanski, ”J’accuse”, a avut Miercuri premiera pe marile ecrane din Franţa pe fundalul controverselor legate de condamnarea primită de regizor în 1977 pentru relaţii sexuale cu o minoră, precum şi a unor noi acuzaţii formulate la adresa sa, potrivit DPA, scrie agerpres.

O proiecţie în avanpremieră programată pentru Marţi în Cartierul Latin din Paris a fost anulată după ce activiste feministe au blocat intrarea în cinematograf, potrivit publicaţiei Le Parisien. Ministrul pentru egalitate de gen, Marlene Schiappa, a criticat blocada şi a refuzat să se alăture apelurilor pentru boicotarea filmului, deşi a declarat pentru ziarul Le Figaro că nu va merge la cinema ca să vadă pelicula.

”J’accuse”, care a cîştigat anul acesta marele premiu al juriului la Festivalul de la Veneţia, evocă eroarea judiciară din 1894 căreia i-a căzut victimă ofiţerul evreu Alfred Dreyfus, condamnat pentru spionaj, şi reabilitarea sa ulterioară. Afacerea Dreyfus a divizat Franţa şi a devenit un caz emblematic de antisemitism.

Cineastul polono-francez Polanski a fost eliminat anul trecut din Academia de Film Americană, forul care decernează Oscarurile, în urma mişcării #MeToo, care a încurajat numeroase femei să-şi dezvăluie experienţele de hărţuire sexuală şi abuz. Regizorul de 86 de ani a pledat vinovat în California în 1977 la acuzaţia de viol asupra unei minore de 13 ani, dar a fugit în Europa în 1978 înainte de pronunţarea sentinţei. Săptămîna trecută, actriţa şi fotografa franceză Valentine Monnier, într-un articol publicat în Le Parisien, l-a acuzat pe regizorul polono-francez că ar fi violat-o în 1975 pe cînd avea 18 ani. Avocatul lui Polanski, Herve Temime, a negat acuzaţia.

Între 4 şi 5 milioane de străini se află ilegal în Europa

Între 3,9 şi 4,8 milioane de imigranţi ilegali se aflau în Europa în anul 2017, majoritatea bărbaţi tineri sosiţi recent, o cifră ”relativ redusă” şi în scădere faţă de anul precedent, potrivit unui studiu realizat de institutul american Pew, preluat de AFP, potrivit agerpres. ”Mai puţin de 1% din cele circa 500 de milioane de persoane în Europa erau imigranţi ilegali în 2017, faţă de 3% din cele 325 de milioane de persoane în SUA”, scrie acest institut în studiul său comparativ.

În document se precizează că noţiunea de ”Europa” cuprinde în acest caz statele UE plus Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein (state membre ale Asociaţiei Europene de Liber Schimb – AELS), iar imigranţii ilegali sunt consideraţi a fi aceia care au trecut graniţa clandestin, al căror titlu de sejur a expirat, cei care au fost expulzaţi, dar încă nu au plecat, şi migranţii a căror cerere de azil este în curs de examinare.

În ce priveşte regiunile din care provin imigranţii clandestini ajunşi în ţările europene, circa 30% sunt originari din Asia (inclusiv Afganistan), 23% din ţările europene care nu fac parte din UE sau AELS, 21% din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, 17% din Africa subsahariană şi 8% de pe continentul american. Majoritatea imigranţilor clandestini sunt bărbaţi cu vîrste sub 35 de ani veniţi în Europa în ultimii cinci ani, iar jumătate dintre ei sunt solicitanţi de azil.

Ţările europene care găzduiesc cel mai mare număr de imigranţi ilegali sunt Germania şi Marea Britanie, aproximativ 1,2 milioane fiecare, urmate de Italia şi Spania, aceste patru ţări găzduind împreună circa 70% din numărul total al acestor imigranţi. În Franţa sunt mai puţin imigranţi ilegali decît în Italia, circa 400.000 faţă de circa 700.000, lucru pus în acest studiu pe seama posibilităţilor mai bune de legalizare a şederii în Franţa faţă de Italia, aceasta din urmă fiind şi prima destinaţie a migranţilor ce debarcă în Europa după ce au traversat Mediterana.

Germania și Olanda sunt de acord cu repatrierea militanților jihadiști reținuți în Turcia

Ministrul turc de Interne, Suleyman Soylu, a declarat că Germania și Olanda au fost de acord cu readucerea în țările lor a militanților rețelei Stat Islamic reținuți în Turcia și a familiilor acestora, după ce Ankara a început repatrierea lor, potrivit Reuters, scrie mediafax. Turcia a anunțat Luni că a deportat doi deținuți, un german și un american, și a adăugat că zilele următoare va deporta alte 23 de persoane cu cetățenie europeană. Turcia a arestat sute de suspecți ai rețelei Stat Islamic și a capturat alți 287 în timpul operațiunii militare din Siria împotriva milițiilor insurgente kurde YPG.

”Avem propria noastră politică și o implementăm fără nici un compromis. Cei care vor să pășească alături de noi o vor face, dar cei care nu vor face față consecințelor”, a declarat Soylu. ”Aș vrea să le mulțumesc în mod special celor două țări. Una este Germania și a doua Olanda. De noaptea trecută, au confirmat că își vor lua înapoi teroriștii Daesh (Stat Islamic) care sunt cetățeni de-ai lor și soțiile acestora, copiii și toți ceilalți”, a adăugat acesta. Turcia a anunțat că vor deporta prizonieri în Irlanda, Franța, Germania și Danemarca.

Premierul francez Christophe Castaner a declarat că Franța va repatria 11 persoane suspectate că ar face parte din organizația teroristă. Iar ministrul de Externe din Irlanda, Simon Coveney, a declarat la rîndul său că cei doi cetățeni irlandezi care vor fi deportați din Turcia au dreptul să se întoarcă în Irlanda.

Datoriile gospodăriilor americane se apropie de un nou nivel record

Datoriile gospodăriilor americane au crescut în perioada Iulie-Septembrie 2019 pentru al 21-lea trimestru consecutiv, în condiţiile în care mai multe gospodării au contractat credite pentru a cumpăra case sau pentru a-şi refinanţa actualele ipoteci, arată un raport publicat de Banca Rezervei Federale din New York, transmite Bloomberg, potrivit agerpres.

Potrivit acestui raport, datoria totală a gospodăriilor americane a crescut cu 92 miliarde dolari, sau 0,7%, pînă la 13.950 miliarde dolari în trimestrul al treilea. Este vorba de o sumă mai mare cu 1.300 miliarde dolari faţă de precedentul record înregistrat în anul 2008. Datoriile cu creditele ipotecare au crescut cu 31 de miliarde dolari pînă la 9.440 miliarde dolari. Au crescut de asemenea datoriile cu creditele pentru achiziţionarea de automobile, cu cardurile de credit precum şi datoriile aferente creditelor pentru studii. „Datele sugerează că gospodăriile profită de contextul dobînzilor reduse pentru a obţine credite”, a subliniat Donghoon Lee, cercetător la New York Fed. De asemenea, în perioada Iulie-Septembrie 2019 a crescut şi procentul gospodăriilor care au întîrzieri la plata datoriilor. Rata agregată de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a crescut pînă la 4,8% de la 4,4% în trimestrul al doilea.

Aproximativ 3% din credite sunt într-o situaţie gravă, respectiv creditele cu restanţe de peste 90 zile. Această problemă este deosebit de gravă în cazul creditelor pentru studii, unde 10,9% din credite, sunt într-o situaţie gravă, în creştere faţă de un nivel de 10,8% în trimestrul al doilea.

Parlamentarii ucraineni elimină moratoriul privind vînzarea terenurilor agricole

Parlamentarii ucraineni au votat, Miercuri, în favoarea eliminării moratoriului privind vînzarea terenurilor agricole, o premieră în ultimele două decenii, o decizie care este sprijinită de creditorii internaţionali ai Ucrainei, dar care riscă să declanşeze o reacţie politică negativă, transmite Reuters, potrivit agerpres. Propunerea trebuie să fie supusă votului pentru a doua oară pentru a intra în vigoare. Moratoriul ar urma să fie eliminat în luna Octombrie 2020, iar Guvernul de la Kiev susţine că această măsură va aduce un plus de 2-3 puncte procentuale la creşterea Produsului Intern Brut al Ucrainei în primul an de la adoptare.

Susţinătorii eliminării moratoriului susţin că astfel vor fi deblocate oportunităţi semnificative pentru investiţii în agricultură într-o ţară care este deja unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale. În replică, criticii avertizează că astfel oligarhii locali sau străinii vor putea să acumuleze suprafeţe mari de terenuri, pentru că vor putea să îi devanseze pe ucrainenii săraci la achiziţionarea de loturi.

În forma actuală, propunerea legislativă stipulează că străinii nu vor putea achiziţiona terenuri arabile pînă în 2024, chiar dacă zilele trecute Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că acest subiect ar trebui tranşat prin referendum, fără a avansa însă o dată anume. „În sfîrşit, putem să ne îndepărtăm de feudalism şi să avansăm spre relaţii de piaţă sub forma unei ţări dezvoltate. Ucrainenii au dreptul de a dispune liber de proprietatea lor”, a declarat premierul Oleksii Honcearuk într-un mesaj pe Facebook după votul parlamentarilor.

Proiectul de act normativ prevede un preţ minim de pornire pentru terenurile agricole precum şi limite cu privire la suprafeţele de teren ce pot fi acumulate de o singură persoană sau entitate. Ministerul Economiei din Ucraina estimează că un hectar de teren arabil ar putea costa 2.200 de dolari, în funcţie de regiune. Ucraina este a 44-a cea mai mare ţară din lume, dar în clasamentul ţărilor cu cele mai mari suprafeţe de terenuri arabile ocupă locul nouă cu o suprafaţă de 32,5 milioane hectare. În prezent, terenurile agricole din Ucraina sunt disponibile doar spre închiriere, ceea ce frînează investiţiile în sectorul agricol, devenit în ultimii ani unul din motoarele economiei ucrainene, generînd 15% din Produsul Intern Brut şi 40% din exporturi.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 1,5 puncte procentuale timp de mai mulţi ani în această ţara care în prezent este una din cele mai sărace din Europa. Votul de Miercuri din Parlament a generat reacţii amestecate. Sute de protestatarii care au legătură cu partidele de opoziţie s-au adunat în faţa Parlamentului în timp ce în interiorul Legislativului, unii parlamentari au blocat, pentru o scurtă perioadă de timp, podiumul.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul a lăudat votul parlamentarilor ucraineni, subliniind încă că reforma trebuie să se bazeze pe statul de drept, transparenţă şi corectitudine. „Uniunea Europeană sprijină planurile Guvernului privind liberalizarea pieţei terenurilor agricole în Ucraina, o mişcare care ar putea debloca un potenţial uriaş pentru economia Ucrainei” a informat reprezentanţa Comisiei Europene în Ucraina pe pagina sa de Facebook.

Phenianul ameninţă că ar putea riposta la manevrele militare americano-Sud-coreene

Regimul Kim Jong-Un a avertizat că va riposta în cazul în care Statele Unite vor efectua exerciţii militare cu armata Sud-coreeană, informează site-ul agenţiei Reuters,potrivit mediafax. Avertismentul intervine în pofida faptului că Washingtonul a redus amploarea exerciţiilor aeriene comune programate în decembrie în Coreea de Sud. „Există dreptul la autoapărare” faţă de orice acţiune care ameninţă suveranitatea şi securitatea, a transmis Comisia Nord-coreeană pentru Afacerile de Stat. Phenianul a adoptat măsuri pentru atenuarea preocupărilor Washingtonului, dar Washingtonul nu a adoptat măsuri simetrice, generînd un „sentiment de trădare”, precizează Phenianul.

Săptămîna trecută, Coreea de Nord a criticat sever planul Statelor Unite de a efectua manevre militare comune cu armata Sud-coreeană în Decembrie. Statele Unite şi Coreea de Sud au renunţat anul trecut la exerciţiile aeriene anuale, în contextul negocierilor cu regimul din Coreea de Nord, aflate acum în impas. Pentagonul a anunţat că Statele Unite „nu intenţionează să renunţe la manevrele comune cu armata Sud-coreeană” de anul acesta. Coreea de Nord a avertizat că ar putea revizui măsurile aplicate, o posibilă referire la suspendarea testelor balistice şi nucleare.

Trump este prea preocupat pentru a urmări la televizor audierile din Congres

Preşedintele american Donald Trump a declarat Miercuri că este „prea ocupat” pentru a urmări la televizor audierile din Congres a doi oficiali americani în cadrul procedurii de destituire care îl ameninţă, relatează AFP, scrie agerpres. „Sunt prea ocupat pentru a le urmări”, a spus liderul de la Casa Albă din Biroul Oval, unde l-a primit pe Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. „Este o vînătoare de vrăjitoare”, a mai afirmat el, adăugînd că este vorba de o „farsă”.

Congresul SUA a început Miercuri o serie de audieri publice istorice în cadrul anchetei în vederea destituirii lui Donald Trump, pe care democraţii îl acuză de abuz de putere. Sub privirile camerelor de filmat, Camera Reprezentanţilor a început interogarea lui William Taylor, însărcinatul cu afaceri american la Kiev, şi a lui George Kent, înalt responsabil al Departamentului de Stat specializat în Ucraina.

Oficial SUA: Unii americani au afectat activităţile unor diplomaţi din Ucraina

Unii „americani” au lansat „atacuri” asupra unor diplomaţi care depun eforturi pentru avansarea intereselor SUA în Ucraina, a afirmat, în Camera Reprezentanţilor, George Kent, adjunct al asistentului secretarului de Stat, citat de CNN, potrivit mediafax.

„A fost neaşteptat şi chiar nefericit să văd că unii americani – inclusiv cei care s-au aliat cu politicieni ucraineni corupţi pentru urmărirea agendelor private – lansează atacuri asupra unor funcţionari publici dedicaţi care avansau interesele americane în Ucraina. În opinia mea, aceste atacuri au subminat interesele naţionale ale SUA şi Ucrainei şi au afectat esenţiala noastră relaţie bilaterală”, a declarat George Kent în cursul audierii în ancheta parlamentară care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii Preşedintelui Donald Trump.

George Kent a precizat că, „pe parcursul anilor 2018 şi 2019”, a devenit „din ce în ce mai conştient” de un efort al avocatului lui Donald Trump, Rudy Giuliani, şi al asociaţilor Lev Parnas şi Igor Fruman în sensul „denigrării” ambasadorului american în Ucraina, Marie Yovanovitch.