Israelul a bombardat infrastructura iraniană din Siria: ‘Dacă peste noi cade ploaia, peste ei se va abate furtuna’ 

Armata israeliană a lovit aproape în totalitate infrastructura iraniană din Siria, ca represalii la tirurile de rachete din cursul nopţii de Miercuri spre Joi asupra poziţiilor sale de pe Platoul Golan, a declarat Joi ministrul israelian al Apărării, Avigdor Lieberman, transmit AFP şi Reuters. ‘Am lovit aproape toate infrastructurile iraniene din Siria, ei nu trebuie să uite vechiul adagiu conform căruia, dacă peste noi cade ploaia, peste ei se va abate furtuna’, a afirmat Lieberman. ‘Sper că am încheiat acest capitol şi au înţeles mesajul’, a adăugat ministrul, la o conferinţă de securitate desfăşurată la Herzliya, în apropiere de Tel Aviv.

Forţele iraniene din Siria au lansat, în cursul nopţii de Miercuri, un atac cu rachete împotriva poziţiilor Armatei israeliene de pe Platoul Golan, a anunţat Israelul. Acesta a declanşat în replică unul din cele mai intense tiruri de rachete asupra teritoriului Siriei de la începutul conflictului în 2011. Lieberman a precizat că nici una din rachetele iraniene nu a căzut în interiorul teritoriului deţinut de Israel, fie avînd o traiectorie prea scurtă, fie fiind doborîte de apărarea israeliană. Potrivit Reuters, în zona Înălţimilor Golan, elevii israelieni au mers Joi dimineaţă la şcoală ca de obicei, după ce sirenele i-au trimis pe locuitori în adăposturi pe timpul nopţii. 

Canada îşi cere scuze pentru că nu a primit evrei în ţară

Premierul canadian Justin Trudeau a anunţat că va prezenta scuze oficiale în Parlament pentru refuzul Canadei de a primi în 1939 sute de evrei germani care încercau să fugă de regimul nazist, relatează AFP, potrivit agerpres. La 13 Mai 1939, cu cîteva luni înainte de declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial, pachebotul ‘Sfîntul Ludovic’ a părăsit Germania cu aproape 1.000 de pasageri la bord, între care 907 de evrei germani care încercau să scape de persecuţie. L primă escală a navei, Cuba a refuzat să le acorde azil. Acelaşi lucru l-au făcut SUA şi apoi Canada, din cauza „politicii de imigraţie discriminatorii” în vigoare în epocă, se arată într-un comunicat al premierului canadian. Pachebotul s-a întors în cele din urmă în Europa, acostînd în portul belgian Anvers, de unde pasagerii săi au ajuns în cele din urmă să se disperseze, unii în Belgia, alţii în Franţa, Olanda sau Marea Britanie. 254 dintre ei au murit în timpul Holocaustului.

„Faptul că voi prezenta scuze în Camera Comunelor nu va rescrie acest capitol ruşinos al istoriei noastre. Aceste scuze nu îi vor putea aduce înapoi pe cei cărora le-a fost furată viaţa şi nici nu vor putea repara vieţile distruse de această tragedie”, a recunoscut Trudeau. „Cu toate acestea, avem responsabilitatea comună de a recunoaşte această realitate dificilă, de a învăţa lecţia şi de a continua să combatem antisemitismul în fiecare zi. Doar aşa vom putea da sens promisiunii solemne ‘Niciodată'”, a adăugat el. După ce a găzduit zeci de mii de imigranţi la sfîrşitul secolului al XIX-lea, Canada şi-a înăsprit legile de primire între cele două războaie mondiale.

Paraguay îşi va transfera Ambasada în Israel la Ierusalim

Paraguay îşi va transfera Ambasada sa în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, urmînd exemplul Statelor Unite şi Republicii Guatemala, a declarat ministerul de Externe de la Asuncion, transmite AFP. Într-un scurt comunicat, ministerul paraguayan a anunţat „lansarea procesului de execuţie a deciziei prezidenţiale (…) privind reprezentarea diplomatică a Paraguay în Israel”. Luni, surse diplomatice de la Asuncion declaraseră pentru AFP că Paraguay studiază această posibilitate. Cu cîteva ore înainte, purtătorul de cuvînt al Ministerului israelian de Externe, Emmanuel Nahshon, a sărbătorit ca o certitudine transferul. „Paraguay îşi va deschide Ambasada la Ierusalim la sfîrşitul lunii Mai! Preşedintele (Horacio) Cartes va inaugura Ambasada! Veşti excelente în timp ce recunoaşterea Ierusalimului drept Capitală a Israelului ia amploare”, anunţase Nahshon într-un mesaj pe Twitter, retransmis pe contul oficial al ministerului.

O profesoară din Berlin nu are voie să poarte vălul islamic la şcoală

O profesoară musulmană a primit Miercuri interdicţia de a purta văl în sala de clasă, după ce un Tribunal specializat în litigii de muncă a anulat o plîngere împotriva legislaţiei privind neutralitatea în oraşul-land Berlin, care interzice ca angajaţii din funcţii publice să poarte simboluri religioase, relatează dpa, potrivit agerpres. Tribunalul specializat în litigii de muncă a confirmat legislaţia privind neutralitatea din acest oraş-land, respingînd ca neconstituţională solicitarea profesoarei. Femeia a confirmat faptul că ştia despre conţinutul legislaţiei înainte de numirea sa pe post. Ea nu a fost prezentă în instanţă la anunţul deciziei. Avocatul său a spus că el şi clienta sa analizează acum dacă vor depune apel.

Judecătorul care prezidează Tribunalul, Arne Boyer, a spus că persoanele religioase au dreptul să predea în şcolile din Berlin, dar nu îşi pot expune prin însemne convingerile religioase. Primarul Berlinului, Michael Mueller, şi-a exprimat sprijinul pentru legislaţia privind neutralitatea în perioada care a precedat procesul. Curtea Constituţională a Germaniei a respins o interdicţie privind portul de văl de către profesori în 2015, invocînd importanţa libertăţii religioase. Cele 16 landuri din Germania se ocupă independent de această chestiune.

În 2017, o altă profesoară musulmană din Berlin a cîştigat dreptul de a primi o despăgubire de 8.680 de euro după ce a susţinut că a fost discriminată din cauza faptului că poartă hijab. Instanţa i-a dat dreptate, însă a precizat că este o decizie cu caracter unic. 

În Malaiezia, Mahathir Mohamed va deveni, la 92 de ani, cel mai bătrîn prim-ministru din lume

Fostul lider al Malaieziei, Mahathir Mohamed, va deveni cel mai bătrîn prim-ministru din lume după ce l-a învins pe Najib Razak, provocînd astfel prima schimbare la conducerea ţării în 60 de ani, coaliţia Barisan National fiind la putere în această perioadă, scrie The Guardian. Mahathir, în vîrstă de 92 de ani, care a fost prim-ministru între 1981 şi 2003, a condus coaliţia aflată în opoziţie, Pakatan Harapan, către prima sa victorie de la independenţa Malaieziei în 1957, cîştigînd o majoritate absolută în Parlament. El va fi învestit Joi de Rege.

Victoria lui Mahathir marchează sfîrşitul mandatului lui Najib, care se află la putere din 2009 şi a cărui reputaţie a fost afectată de scandalul de corupţie în care 2,6 miliarde de dolari au fost furaţi dintr-un fond guvernamental pe care îl administra, printre care 681 de milioane ar fi ajuns chiar în buzunarele sale. Este pentru prima dată în istorie cînd prim-ministrul malaiezian nu provine din partidul UMNO şi nu face parte din coaliţia Barisan National. Mahathir era membru UMNO în primul său mandat de prim-ministru şi a jucat un rol-cheie în a-l ajuta pe protejatul său, Najib, să fie ales prim-ministru în 2009. După scandalul de corupţie al lui Najib, Mahathir a anunţat că îşi înfiinţează propriul partid şi s-a alăturat opoziţiei.

Preşedintele Turciei va efectua pe 15 Mai o vizită în Marea Britanie

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, aflat în prezent în campanie pentru alegerile din Iunie, va efectua pe 15 Mai o vizită în Regatul Unit, unde se va întîlni cu premierul Theresa May, a anunţat un purtător de cuvînt al şefei Guvernului britanic, relatează AFP. Această vizită va reprezenta ”o ocazie pentru Regatul Unit şi pentru Turcia de a pune în valoare relaţiile noastre bilaterale strînse şi de a avea discuţii importante pe teme de interes comun”, a declarat purtătorul de cuvînt. După deplasarea sa în Regatul Unit, Erdogan va participa la un miting electoral pe 20 Mai, la Sarajevo, pentru diaspora turcă din Europa, unde mai multe ţări au interzis astfel de adunări. Theresa May a fost în Turcia în Ianuarie 2017, în cadrul unei vizite destinate impulsionării relaţiilor comerciale turco-britanice în perspectiva Brexit-ului. Cu această ocazie, ea a anunţat crearea unui grup de lucru turco-britanic.

Trump amenință Iranul cu „consecinţe foarte grave” dacă va decide relansarea programului său nuclear

Preşedintele american, Donald Trump, a ameninţat Miercuri Iranul cu „consecinţe foarte grave” dacă va decide să relanseze programul său nuclear, la o zi după anunţul retragerii Statelor Unite din acordul vizînd să împiedice Teheranul să obţină arma nucleară, transmite AFP, potrivit agerpres. „Sfătuiesc Iranul să nu relanseze programul său nuclear. Îi sfătuiesc ferm” să nu facă acest lucru, a declarat Donald Trump presei la Casa Albă înaintea unei reuniuni a Cabinetului.  „Dacă fac acest lucru, vor fi consecinţe foarte grave, clar?”, a adăugat el ca răspuns la o întrebare pe această temă.

Donald Trump a anunţat Marţi retragerea Statelor Unite din acordul semnat în 2015 între Iran şi marile puteri la capătul a doi ani de negocieri internaţionale. El a mai făcut cunoscut că va restabili sancţiunile împotriva Republicii Islamice care fuseseră ridicate în schimbul angajamentului asumat de Iran de a nu se dota cu arma nucleară. Ca reacţie, Preşedintele iranian, Hassan Rouhani, unul dintre părinţii acordului, a oferit celorlalte părţi (Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) o scurtă fereastră de negocieri pentru a salva acest pact, ameninţînd în acelaşi timp că Teheranul va relua programul său de îmbogăţire a uraniului.

Parlamentul grec permite cuplurilor homosexuale să primească copii în plasament

Parlamentul grec a votat o dispoziţie ce autorizează primirea de copii în plasament de către cuplurile homosexuale aflate în uniune civilă, în pofida opoziţiei dreptei şi extremei drepte din Grecia, informează AFP. „Este un pas mic, din partea unui Guvern care a promis mult mai mult decît a făcut”, a comentat Grigoris Vallianatos, veteran al cauzei homosexuale în Grecia. El a reamintit că, în pofida promisiunilor făcute de opoziţie, Tsipras nu a legiferat nici pînă în prezent pentru a autoriza căsătoriile între homosexuali sau adopţiile de către cuplurile de acelaşi sex. Parlamentul a votat această reformă adoptînd o lege menită să faciliteze şi să accelereze adopţiile şi primirile în plasament, într-o ţară în care susţinerea publică a copiilor este deficientă şi unde lentoarea procedurilor alimentează un înfloritor comerţ cu copii, proveniţi adesea din comunităţile rome din Balcani.

Israelul a anunţat Rusia că va ataca obiective militare din Siria

Israelul a informat Rusia înainte să efectueze atacuri care au vizat obiective militare din Siria, ca răspuns la atacul cu rachetă îndreptat asupra teritoriului Israelian, a declarat Joi purtătorul de cuvînt al Forţelor de Apărare din Israel, Jonathan Cornicus, relatează site-ul agenţiei Tass. Cornicus a declarat că Rusia a fost anunţată printr-un mecanism pe care cele două state îl menţin încă din 2015. Armata israeliană a atacat Joi dimineaţă numeroase obiective militare din Siria, inclusiv sisteme antiaeriene, radare şi un depozit de muniţie, ca răspuns la un atac atribuit forţelor iraniene din Siria, care au lansat Miercuri seară aproximativ 20 de rachete spre poziţii militare israeliene din zona Platoului Golan. Toate avioanele israeliene s-au întors din misiune, au informat Forţele de Apărare din Israel.

Kim Jong-Un: Viitoarea întrevedere cu Donald Trump reprezintă o şansă istorică de a construi un "viitor mai bun"

Liderul Nord-coreean Kim Jong-Un a declarat că întrevederea sa cu Preşedintele american Donald Trump reprezintă o şansă "istorică" de a construi un "viitor bun", a informat Joi agenţia publică de ştiri KCNA după ce liderul regimului de la Phenian s-a întîlnit cu şeful diplomaţiei americane. Mike Pompeo, secretarul american de Stat, a fost Miercuri în vizită la Phenian pentru a discuta despre viitoarea întrevedere între Kim Jong-Un şi Donald Trump. "Kim Jong-un a declarat că viitorul summit Coreea de Nord-SUA va fi o întîlnire istorică, primul pas către dezvoltarea schimbărilor pozitive în Peninsula Coreeană şi construirea unui viitor mai bun", a relatat KCNA, potrivit agenţiei de ştiri Tass.

Întîlnirea dintre oficialul american şi liderul Nord-coreean a avut loc la Hotelul Koryo din Phenian. Secretarul de Stat al SUA a afirmat că încă sunt multe provocări în calea rezolvării crizei Nord-coreene. Cu ocazia vizitei lui Pompeo, regimul Kim Jong-Un a eliberat trei cetăţeni americani care erau deţinuţi în Coreea de Nord. Preşedintele american Donald Trump a declarat Miercuri că va anunţa în trei zile locul unde se va desfăşura summitul istoric la care vor participa cei doi lideri.

Budapesta acuză UE că pune drepturile migranților înaintea celor ale minorității maghiare care locuiește în Ucraina

Guvernul de la Budapesta a lansat un nou atac la adresa Uniunii Europene, pe care o acuză că pune drepturile migranților înaintea celor ale minorității maghiare care locuiește în Vestul Ucrainei. „Suntem obligați să ne angajăm într-o dezbatere permanentă cu Bruxellesul cu privire la faptul că drepturile migranților trebuie respectate, în timp ce în Transcarpatia sunt 150.000 de maghiari care au dreptul fundamental de a trăi în propria lor casă în siguranță și de a-și vorbi limba”, a declarat ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, citat de agenția de presă MTI. Șeful diplomației a avut Miercuri o întrevedere cu președintele Asociației Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia (KMKSZ), Laszlo Brenzovics, scrie Agerpres. Cu această ocazie, ministrul ungar a afirmat că pentru Bruxelles se pare că drepturile migranților sunt mai importante decît cele ale maghiarilor din Ucraina.

Comentariile oficialului ungar vin la cîteva zile după ce tot el anunța că Ucraina pregăteşte o „a treia lovitură” împotriva minorităților naționale. Și anume că Președintele ucrainean Petro Poroșenko va solicita ca Parlamentul să aprobe o lege privind sancționarea dublei cetățenii într-o procedură de urgență. Prima lovitură a fost modificarea legii educației, urmată de o a doua lovitură care a implicat declararea Legii cu privire la principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina drept neconstituțională și planificarea amendării sale, a precizat la acea dată Szijjarto. De asemenea, el a atenționat atunci că Ungaria își va menține veto-ul asupra aderării Ucrainei la NATO dacă drepturile minorităţilor naţionale nu vor fi restabilite, mai informează sursa citată.