Un scriitor din Franța a fost amendat cu 4.000 de euro pentru „incitare la ură” deoarece a spus că imigranții musulmani sunt „brațul armat al cuceririi”

Agresivitatea criminală a Corectitudinii Politice pare să se extindă fără prea mari opreliști. Recent, un scriitor francez, Renaud Camus, a fost condamnat să plătească o amendă de 4.000 de euro pentru incitare la ură și violență. „Crima” sa? Acesta a spus că imigranții musulmani sunt de fapt soldați și „brațul armat al cucerii”, scrie EVZ.ro.

Acesta a mai vorbit și de „coloniștii care încearcă să facă viața imposibilă populației indigene, forțînd-o să plece, să evacueze terenul”. Pentru aceste declarații, francezul a mai fost obligat să plătească 500 de euro și organizației care l-a reclamat autorităților.

În altă ordine de idei, o organizație britanică l-a pus pe fostul Președinte al României, Traian Băsescu, pe o listă a „extremei drepte”, alături de Marine Le Pen, Geert Wilders și Tudor Ionescu, fondatorul organizației Noua Dreaptă, precizează sursa citată.

După Franța și Austria, și Danemarca interzice purtarea vălului islamic

Majoritatea parlamentarilor din Danemarca a votat în favoarea interzicerii anumitor tipuri de veșminte care acoperă chipul în public, interzicînd efectiv burqa și niqab-ul islamic începînd cu 1 August, scrie The Local.dk. Liberalii și conservatorii  au votat în favoarea proiectului de lege, la fel și opoziția social-democrată. În timpul procedurii parlamentare, care s-a întins pe zece săptămîni, Guvernul a eliminat o prevedere prin care cei care încalcă noua lege riscă condamnarea la închisoare. Cei care încalcă actul normativ care  vor risca o amendă de 134 de euro. Legea este însă condamnată de organizațiile pentru drepturile omului, care consideră că adoptarea unei legi în acest sens nu era nici necesară și nici potrivită. Guvernul susține că legea nu țintește o religie anume și nu interzice eșarfele, turbanele sau pălăria tradițională evreiască. Franța a fost prima țară europeană care a interzis în 2011 prin lege veșmintele islamice în public. 

„Parlamentul a declarat clar că burqa și niqab-ul nu aparțin Danemarcei. Ele sunt incompatibile cu cultura daneză și cu bazele pe care se construiește Danemarca”, a declarat un oficial danez din Guvern. Gauri van Gulik, directorul pentru Europa al Amnesty International, a declarat: „Toate femeile ar trebui să fie libere să se îmbrace cum doresc și să poarte haine prin care își exprimă identitatea și credințele. Această interdicție va avea un impact negativ în special asupra femeilor musulmane care doresc să poarte burka sau niqab-ul. Dacă scopul acestei legi a fost să protejeze drepturile femeilor, atunci eșuează lamentabil. În schimb, legea incriminează femeile pentru felul în care se îmbracă și astfel încalcă libertățile pe care Danemarca susține că le protejează”.

O vacă din Bulgaria a fost sacrificată doar pentru că a intrat din greșeală pe teritoriul Serbiei, părăsind UE

O vacă bulgară, care a trecut din greșeală granița cu Serbia, adică într-un stat ce nu face parte din UE, urmează să fie sacrificată întrucît normele europene interzic revenirea bovinei în Bulgaria, și-a manifestat Joi indignarea proprietarul, cerînd autorităților să lase bovina în pace, potrivit AFP. Penka, o vacă în a șasea lună de gestație, s-a rătăcit la 12 Mai, cînd cireada sa păștea în apropiere de localitatea Kopilovtsi, nu departe de frontiera cu Serbia. Din greșeală, Penka a ajuns în țara vecină, fără să fie interceptată de polițiștii de frontieră. Ea a ajuns la un fermier sîrb, care a identificat-o după crotalia auriculară și a returnat-o proprietarului său.

Dar abia la revenirea acasă au început problemele pentru Penka, a transmis Joi televiziune publică bulgară BNT. În pofida unui certificat sanitar-veterinar sîrb care atestă starea de sănătate perfectă a bovinei, autoritățile bulgare au cerut să fie sacrificată fără întîrziere. „Motivul este că a ieșit în afara graniței UE” intrînd în Serbia și nu poate fi reimportată în Uniunea Europeană, din care face parte și Bulgaria, explică proprietarul său. Autoritățile sanitare bulgare au declarat pentru AFP că nu au nici o marjă de manevră, în pofida apelurilor la clemență venite din întreaga țară după ce acest caz a fost mediatizat. „Decizia nu ține de resortul nostru. Noi doar aplicăm reglementările europene”, a explicat un expert veterinar bulgar. 

Poliția croată a deschis focul asupra unei camionete cu migranți

Poliția croată a blocat o tentativă a unor migranți de a trece ilegal frontiera dinspre Bosnia și Herțegovina, lîngă satul Donji Srb, în apropiere de orașul Zadar, Miercuri în jurul orei locale 22:00, transmite Agerpres. Poliția a deschis focul asupra camionetei și doi copii au fost răniți, însă fără ca rănile să le pună viața în pericol. Poliția croată a primit în seara zilei de Miercuri o informație cu privire la o camionetă cu numere de înmatriculare străine, suspectată că ar încerca să treacă ilegal oameni peste frontiera din Bosnia și Herțegovina în Croația, în municipalitatea Donji Lapac, lîngă Donji Srb. După două încercări nereușite de a opri camioneta, polițiștii au ridicat o barieră lîngă satul Rastela și au încercat să oprească camioneta cu ajutorul semnalelor sonore și luminoase.

Șoferul a refuzat să oprească și a continuat să conducă spre barieră, iar polițiștii au tras mai multe focuri de armă spre camionetă pentru autoapărare, după care șoferul a sărit din mașină și a fugit. El este căutat în continuare. Poliția croată a descoperit în camionetă 29 de migranți din mai multe țări, inclusiv doi copii cu răni provocate de focuri de armă și alți șapte oameni răniți din cauza condusului imprudent. Copiii răniți au fost transferați la spitalul din orașul Zadar și sunt în prezent în stare stabilă, iar ceilalți au primit îngrijiri în spitale din Zadar și Gospic, a precizat poliția

CEDO a condamnat România în dosarul închisorilor secrete ale CIA

CEDO a pronunțat Joi decizia în cazul plîngerii depuse contra României de un presupus terorist, care a acuzat că a fost torturat într-una dintre închisorile secrete ale CIA, aflată pe teritoriul românesc. Sentința CEDO confirmă ceea ce autoritățile de la București au negat ani întregi: în România au existat centre secrete de detenție ale CIA. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat România și Lituania în dosarul închisorilor secrete ale CIA, România fiind găsită vinovată de încălcarea drepturilor unui deținut din acest centru.

CEDO a stabilit în cazul Al Nashiri vs. România că România este responsabilă pentru încălcarea drepturilor lui Al Nashiri, care timp de 18 luni a fost deținut într-o închisoare secretă CIA găzduită pe teritoriul românesc. Potrivit comunicatului dat publicității de instanța europeană, România a găzduit o închisoare secretă CIA, cunoscută drept Detention Site Black, în perioada Septembrie 2003-Noiembrie 2005, scrie Mediafax. CEDO a concluzionat că autoritățile române cunoșteau faptul că CIA va întreprinde acțiuni contrare drepturilor înscrise în Convenția Europeană pentru Drepturile Omului ale deținutului Al Nashiri. Totodată, România a permis CIA să-l mute pe Al Nashiri într-un alt centru de detenție, din Lituania sau Afganistan, unde a fost supus în continuare unui tratament necorespunzător.

Lituania va fi obligată să accepte verdictul CEDO privind închisoarea secretă pentru CIA

Lituania va fi obligată să accepte verdictul CEDO care stipulează că ţara a găzduit o închisoare secretă pentru SUA şi a încălcat astfel Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a declarat Joi Preşedinta Dalia Grybauskaite, citată de Xinhua, potrivit agerpres. „Decizia CEDO a fost luată. Ea nu este favorabilă Lituaniei. Pagubele asupra reputaţiei au fost deja comise. Suntem angajaţi faţă de CEDO şi de aceea va trebui să acceptăm decizia”, a precizat Grybauskaite într-un comunicat prezidenţial transmis presei locale. Joi, Tribunalul de la Strasbourg a emis verdictul că Lituania şi România au găzduit închisori secrete pentru CIA în urmă cu un deceniu, unde deţinuţii erau ţinuţi ilegal.

Elvinas Jankevicius, adjunctul ministrului Justiţiei, a declarat că Lituania are posibilitatea de a face apel împotriva verdictului, deşi nu a decis încă modul în care va acţiona. „Este o decizie foarte amplă a Curţii, de circa 300 de pagini. O vom lua în considerare şi vom analiza situaţia. Avem posibilitatea de a face apel la Marea Cameră a Curţii, dar decizia nu a fost luată încă”, a declarat Jankevicius potrivit presei locale. Potrivit acestuia, Lituania are trei luni la dispoziţie pentru a lua decizia.

CEDO a judecat cazul lui Abu Zubaydah împotriva Lituaniei privind alegaţiile că Lituania a permis CIA să-l mute într-un aşa-numit „black site” de pe teritoriul său în baza programului de detenţie secretă şi în care a suferit rele tratamente. Curtea a ajuns la concluzia că este clar că Lituania a găzduit un centru de detenţie al CIA între 17 sau 18 Februarie 2005 şi 25 Martie 2006 şi că Abu Zubaydah a fost deţinut aici. Autorităţile lituaniene au cunoscut scopul activităţilor CIA de pe teritoriul ţării şi au cooperat, menţionează CEDO în verdict. CEDO a decis că Lituania a încălcat articolul 3 privind interzicerea torturii din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, articolul 5 privind dreptul la libertate şi securitate, articolul 8 referitor la respectarea vieţii private şi articolul 13 privind dreptul la îngrijire medicală eficientă. Instanţa a decis că Lituania trebuie să-i plătească reclamantului 100.000 de euro, cu titlu de daune imateriale, şi 30.000 de euro pentru costuri şi cheltuieli.

Au fost evacuați imigranții ilegali din cea mai mare tabără din Paris

Peste 1.500 de imigranți fost evacuați de Poliția franceză. De asemenea, Primăria Parisului a decis și evacuarea refugiaților din cea mai mare tabără din Capitala Franței. Forțele de ordine franceze au demarat Miercuri evacuarea celei mai mari tabere de migranți din Paris, unde circa 1.700 de persoane au fost recenzate în Nord-Estul Capitalei franceze, relatează AFP. Operațiunea, care a debutat la scurt timp după orele 06:00 (04:00 GMT) în tabăra „Millenaire”, este a 35-a organizată în Capitala Franței în ultimii trei ani. Ea este menită "să conducă persoanele vizate spre locuri de găzduire temporară în circa 20 de situri în Paris și în regiunea pariziană, apoi să examineze situația administrativă a acestor persoane", a precizat, într-un comunicat, ministrul de Interne al Franței, Gerard Collomb.

Originari în principal din Sudan, Somalia și Eritreea, acești migranți erau instalați în condiții foarte precare, în corturi înghesuite de-a lungul canalului Saint-Denis. Aproape 24 de structuri de găzduire, în special în gimnazii, au fost mobilizate în regiunea din jurul Parisului pentru a primi migranți, a anunțat Prefectura Poliției. Noua lege a imigrației propusă de Președintele Emmanuel Macron, care este examinată în prezent de Senat, propune incriminarea trecerii ilegale a graniței și mărirea vitezei cu care se analizează cererile de azil și expulzarea persoanelor care nu sunt eligibile.

Co-președintele formațiunii AfD din Germania: Europa de Vest este consumată de sentimentul „urii de sine”. Est-europenii nu au această problemă pentru că nu au avut colonii, iar identitatea lor națională este sănătoasă

Co-președintele formațiunii Alternativa pentru Germania, (AfD) partid conservator, anti-imigrație, consideră că atît criza migranților cît și politicile care au legătură cu acest fenomen sunt cauzate de „ura de sine” a Occidentului. Alexander Gauland, cunoscut pentru atacurile extrem de dure la adresa Caninetului cancelarului Angela Merkel, a vorbit, într-un un interviu pentru  Breitbart Londra, despre impactul politicii ușilor deschise promovate de Berlin, afirmînd, printre  altele, că Europa Occidentală „este consumată de ura de sine”.

Rugat să comenteze un discurs recent al premierului maghiar Viktor Orbán, în care promis că Ungaria va adopta o politică a democrației creștine, Gauland a spus: „Nu sunt eu în măsură să comentez politica internă a maghiarilor, dar în acest discurs pe care l-ați menționat, el are dreptate”. „El (Viktor Orban- n.r.) spune: „Nu vom accepta că trebuie să primim oamenii dintr-o altă cultură și nu ne place că trebuie să acceptăm musulmanii. Noi (Ungaria - n.r.) nu am deschis frontiera, Merkel a deschis-o. Aceasta este problema lor și nu este problema noastră”, a amintit liderul AfD un pasaj din discursul anti migrație al șefului Guvernului maghiar.

Alexander Gauland a explicat însă că: „În Europa de Vest noi avem problema urii de sine. Aceasta este o problemă a Germaniei din cauza național-socialismului și a asasinării a șase milioane de evrei, iar în restul Europei de Vest este problema colonialismului, Algeria, India și toate aceste probleme”. „Est-europenii nu au însă această problemă, pentru că identitatea lor a fost neîntreruptă întrucît nu au avut colonii, nu au avut parte direct de războiul lui Hitler, astfel încît identitatea națională a unor țări ca Polonia și Slovacia și a altora este sănătoasă și bună. Ei spun: „Nu vrem ca acești refugiați străini, nu sunt bineveniți la noi”.

Breitbart.com amintește că Germania a fost zguduită recent de un scandal în care era implicată filiala din Bremen a Agenției Federale pentru Migrație și Refugiați (BAMF), după ce s-a constatat că 1.200 de solicitanți de azil au primit azil, deși nu erau eligibili. „Este foarte clar că unii oficiali din BAMF au spus că toți oamenii sunt bineveniți și avem mulți politicieni germani care spun că „toți refugiații trebuie să fie asimilați în societatea noastră ”, a spus Gauland, menționînd că un lider al Partidului Verzilor a spus chiar că refugiații sunt „un cadou pentru Germania”. AfD a provocat un cutremur politic la alegerile legislative din Septembrie 2017, în urma cărora a obținut 12,6% din voturi și a acces pentru prima dată în Bundestag, cu 92 de deputați.

AfD cere o anchetă parlamentară privind politica migraţiei promovată de Merkel

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a cerut Joi o anchetă parlamentară în legătură cu politica Guvernului cancelarului Angela Merkel în materie de migraţie, pe fondul unui scandal cu privire la încălcări ale prevederilor legale în acordarea azilului în timpul valului de refugiaţi, transmite Reuters. Biroul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) este implicat într-un scandal după ce o verificare internă a 4.568 de decizii de azil a scos la iveală că filiala din oraşul Bremen a ignorat cu bună ştiinţă şi în mod sistematic prevederi legale şi regulamente interne. Potrivit dpa, BAMF este acuzată că filiala sa din Bremen a acordat azil fără respectarea prevederilor legale în peste 1.200 de cazuri, posibil în schimbul unor sume de bani.

Grupul AfD din Bundestag a depus Joi o moţiune prin care cere înfiinţarea unei comisii de anchetă, pentru a cărei aprobare este necesar votul unui sfert dintre deputaţi. Alexander Gauland, co-lider al AfD, a declarat că va încerca să obţină sprijinul altor formaţiuni. Acestea refuză în general să colaboreze cu AfD, însă liberalii (FDP) au cerut, la rîndul lor, ca o comisie să investigheze scandalul BAMF.

Cele două partide nu dispun împreună de suficiente voturi, dar Gauland speră să atragă şi sprijinul Uniunii Creştin-Sociale (aliatul Uniunii Creştin-Democrate a cancelarului Merkel), după ce liderul acesteia, ministrul federal de Interne, Horst Seehofer, a arătat că vrea să rezolve problemele apărute la BAMF. În moţiune, AfD afirmă că scandalul BAMF face parte dintr-un ‘eşec mai larg al Guvernului’ în politica de azil, cerînd ca ancheta să vizeze politica Guvernului începînd din 2014, baza legală a deciziei din 2015 de a deschide frontierele pentru migranţi, impactul afluxului de refugiaţi asupra sistemelor de securitate şi asigurări sociale, precum şi costurile implicate. Într-o tentativă de a-şi demonstra fermitatea în problema migraţiei, Horst Seehofer a suspendat dreptul filialei din Bremen de a mai decide în privinţa cererilor de azil. Conservatorii se tem că scandalul legat de BAMF ar putea alimenta sprijinul pentru AfD în alegerile regionale din Bavaria din luna Octombrie.

Occidentul critică Turcia pentru utilizarea deținuților străini drept monedă de schimb pe plan diplomatic

Ţările occidentale trebuie să adopte un plan de luptă coordonat împotriva Turciei, care utilizează deţinuţii străini drept monedă de schimb pe plan diplomatic, au declarat experţi care au publicat Joi la Washington un raport pe acest subiect, relatează AFP.

Raportul examinează cazurile a 55 de cetăţeni străini sau cu dublă cetăţenie arestaţi şi închişi în Turcia după lovitura de stat eşuată din Iulie 2016, care a declanşat o represiune acerbă asupra celor acuzaţi că sunt susţinători ai predicatorului Fethullah Gülen, căruia Ankara îi impută tentativa de puci. Cel puţin şase dintre ei, dintre care doi americani, se află încă în detenţie.

În numeroase cazuri, dovezile sunt insuficiente şi interogatoriile sunt secrete. Chiar dacă nu este vorba despre un efort centralizat, ci mai degrabă de probleme locale combinate cu un sentiment antioccidental, Guvernul turc încearcă să exploateze situaţia, susţin autorii raportului. „Aceasta face parte dintr-o politică globală a diplomaţiei ostaticilor”, afirmă fostul parlamentar turc Aykan Erdemirn, care lucrează acum la centrul de reflecţie conservator Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor. „Se pare că aceste persoane sunt folosite ca monedă de schimb sau ca garanţii, de multe ori pentru a obţine concesii” în favoarea Turciei, a adăugat el. De exemplu, Ankara a condiţionat mai mult sau mai puţin explicit eliberarea deţinuţilor de extrădarea susţinătorilor lui Gülen aflaţi în ţări occidentale, sau, în unele cazuri, de contracte de vînzare a armelor.

Guvernele au preferat pînă în prezent discuţiile bilaterale pentru a obţine eliberarea cetăţenilor lor. Raportul cere măsuri mai dure, precum cele adoptate de Germania, care ar face parte dintr-o „strategie concertată transatlantică” pentru o mai mare eficienţă. Berlinul şi-a intensificat alertele de securitate după puciul eşuat, în special din cauza numărului mare de cetăţeni germani sau germano-turci arestaţi, şi care au condus la reducerea investiţiilor în Turcia, ţară membră NATO. Ambasada Turciei la Washington nu a putut fi contactată pentru a oferi o reacţie la aceste acuzaţii, însă Ankara a făcut apel în mod repetat la respectarea sistemului său judiciar.

Trump speră ca întîlnirea sa cu Kim să aibă loc pe 12 Iunie

Preşedintele american Donald Trump a declarat Joi că speră ca întîlnirea sa cu Kim Jong-un să aibă loc pe 12 Iunie şi că ar putea fi nevoie de o a doua sau chiar a treia întîlnire pentru a se ajunge la un acord, notează Politico, potrivit news.ro. El a adăugat şi că este posibil ca o întîlnire să nu aibă loc deloc. „Vom vedea şi să sperăm că vom avea o întîlnire pe 12 Iunie, lucrurile merg bine dar vreau să fie ceva cu însemnătate”, a declarat Preşedintele SUA înainte să se urce la bordul Air Force One. „Nu înseamnă că totul va fi rezolvat la o singură întîlnire. Poate trebuie să mai aibă loc o a doua întîlnire sau a treia sau poate nu vom avea niciuna, dar pregătirile sunt pe mîini bune. Acest lucru vă pot garanta. De fapt, ştiţi asta”, a adăugat Trump.

Ambasadorii statelor membre NATO au informat Rusia despre un exerciţiu care se va desfăşura în Norvegia

Ambasadorii statelor membre NATO l-au informat Joi pe omologul lor rus, în cadrul primei reuniuni a Consiliul NATO-Rusia în acest format din 2018, despre un exerciţiu de amploare care se va desfăşura în Norvegia la sfîrşitul acestui an, la care vor lua parte 40.000 de militari, relatează dpa, potrivit agerpres. Manevrele masive ale NATO, cu numele de cod „Trident Juncture”, cu participarea a 70 de nave şi 130 de avioane, vor include exerciţii militare pe teritoriul şi în jurul Norvegiei în luna Octombrie, precum şi un exerciţiu de comandă desfăşurat în cea mai mare parte la Napoli, a anunţat Alianţa Nord-Atlantică. „Dialogul dintre NATO şi Rusia contribuie la o relaţie mai previzibilă şi la consolidarea securităţii ambelor părţi”, a afirmat Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat. Ambasadorii au avut „discuţii deschise” pe diferite teme, între care şi situaţia din Ucraina, a precizat NATO.

SUA impun Uniunii Europene, Canadei și Mexicului taxe pentru importurile de oțel și aluminiu de la 1 Iunie

Washingtonul a anunțat că de la 1 Iunie va impune taxe pentru importurile de aluminiu și oțel din Uniunea Europeană, Canada și Mexic, încheind o perioadă de două luni în care aceste state au fost exceptate de la astfel de măsuri. Secretarul american al Comerțului, Willbur Ross, a declarat că va fi impusă o taxă de 25% pentru importurile de oțel și 10% pentru importurile de aluminiu din Uniunea Europeană, Canada și Mexic. Noile taxe vor intra în vigoare începînd cu I iunie.

Taxe vamale americane: „Această decizie nu este conformă cu dreptul internaţional, deci este ilegală”, susține Macron

Emmanuel Macron a denunţat Joi aplicarea de către SUA a unor importante taxe vamale asupra oţelului şi aluminiului importate din Uniunea Europeană (UE), calificînd-o drept „ilegală” şi o „greşeală”, relatează AFP şi Reuters. Preşedintele francez le-a declarat jurnaliştilor că va discuta „în cursul serii” cu omologul său american Donald Trump. „Deplîng decizia americană” şi „va trebui să adoptăm o poziţie europeană”, cea care „constă în respectarea dreptului internaţional”, a declarat Emmanuel Macron la finalul unui reuniuni de la palatul Elysée consacrate patrimoniului în pericol. „Această decizie nu este conformă cu dreptul internaţional, deci este ilegală”, a adăugat el. „Cred că această decizie este o greşeală din mai multe puncte de vedere pentru că răspunde unor dezechilibre internaţionale care provoacă cele mai rele efecte, fragmentînd şi promovînd naţionalismul economic. Şi naţionalismul înseamnă război. Este exact ceea ce s-a petrecut în anii 1930”, a mai afirmat Macron.

Juncker: UE ‘va anunţa în orele următoare contramăsuri’ după decizia SUA de a taxa importurile de oţel şi aluminiu

Uniunea Europeană ‘va anunţa în orele următoare contramăsuri’, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, după ce SUA au comunicat Joi că începînd de Vineri, 1 Iunie, SUA vor aplica taxe vamale pe importurile de oţel şi aluminiu provenite din Uniunea Europeană, Mexic şi Canada, informează AFP. ‘Este o zi proastă pentru comerţ. Uniunea Europeană nu poate rămîne fără reacţie. Ce pot face ei (SUA), noi suntem capabili să facem exact acelaşi lucru’, a declarat Juncker, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. ‘Statele Unite nu ne-au lăsat altă alegere decît să aducem acest conflict în faţa OMC şi să impunem taxe vamale suplimentare unui număr de produse provenite din SUA’, a adăugat Juncker, citat într-un comunicat al Comisiei. Acesta precizează că procedura în faţa OMC, care poate dura ani, va fi lansată Vineri, 1 Iunie. Şi Mexicul a anunţat că va recurge la represalii comerciale după decizia SUA, Ministerul mexican al Economiei precizînd că vor fi impuse taxe vamale pe importurile de anumite tipuri de oţeluri, fructe şi brînzeturi americane.

Studiu. Unele companii britanice folosesc argumente ‘jalnice’ pentru a nu promova femeile în funcţii importante

Argumentele folosite de mari companii britanice pentru a justifica absenţa femeilor din posturi de conducere sunt ”patetice şi condescendente’, indică un raport publicat Joi în Marea Britanie sub conducerea Guvernului, relatează AFP. „Nu cred să fie o slujbă care să le convină”, „majoritatea nu doresc probleme sau presiunea unui consiliu de administraţie”, „problemele tratate sunt extrem de complexe”, acestea sunt exemple de scuze folosite de unii lideri de companii şi dezvăluite în acest raport care a fost realizat după o analiză efectuată pe 350 de companii, listate ca fiind cele mai importante din Londra.

Există totuşi unele progrese, deoarece în 2017 zece companii din cadrul FTSE-350 nu aveau nici o femeie în consiliul de administraţie, faţă de 152 în 2011. Dar, în total, foarte puţine femei au acces la funcţii de conducere şi comentariile sexiste sunt încă obişnuite, arată acest raport elaborat de un comitet independent la cererea Guvernului.

Acest comitet, alcătuit în 2016, are ca obiectiv să determine marile companii să aibă cel puţin o treime angajaţi femei în cele mai înalte funcţii pînă în 2020. Un raport privind progresele înregistrate urmează să fie publicat pe 27 Iunie.

Kievul este criticat de toată lumea după înscenarea morţii jurnalistului rus

Autorităţile ucrainene se confruntau Joi cu un val de critici după înscenarea unui fals asasinat împotriva cunoscutului jurnalist rus Arkadi Babcenko, un virulent critic al Kremlinului, după reacţiile de uşurare, venind rîndul întrebărilor, potrivit AFP, relatează agerpres. Reapariţia într-o conferinţă de presă-spectacol Miercuri a acestui reporter de război experimentat, despre care s-a spus că fusese ucis Marţi seara cu trei gloanţe în spate la intrarea în apartamentul său din Kiev, unde trăieşte în exil, a fost întîmpinată cu efuziune de către colegii de breaslă reuniţi în piaţa centrală din Capitala ucraineană.

Serviciile speciale ucrainene au justificat această înscenare pentru dejucarea unui atentat real organizat – potrivit Kievului – de către serviciile secrete ruse împotriva sa, precum şi împotriva a încă aproximativ 30 de persoane şi identificarea executantului şi a comanditarilor. Moscova şi-a manifestat imediat indignarea, denunţînd o ‘provocare antirusească’, dar procedeul la care a recurs Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a suscitat de asemenea o avalanşă de critici din partea jurnaliştilor şi organizaţiilor de media pe plan internaţional. Organizaţia neguvernamentală Reporteri fără Frontiere (RSF) a condamnat o simulare ‘regretabilă’ şi o ‘nouă etapă în războiul informaţional’ între Kiev şi Moscova.

Acest caz ‘va diminua şi mai mult nivelul microscopic de scăzut al încrederii ucrainenilor în Guvernul şi media lor’, a apreciat istoricul Anne Applebaum în Washington Post, apreciind că autorităţile ucrainene au ‘rupt un tabu’. ‘În cele urmă, alte ţări reuşesc să pună mîna pe infractori fără să însceneze moartea fictivă a unor personalităţi cunoscute şi fără să declanşeze doliu naţional şi internaţional’, a rezumat ea. Revista americană The Atlantic întrevede o ‘accentuare a atmosferei de praf în ochi care domneşte în Europa de Est şi în Rusia, unde dezinformarea pare să evolueze liber’. ‘Într-un moment în care Ucraina doreşte să se poziţioneze ca membru responsabil al comunităţii europene şi le cere donatorilor săi internaţionali să o ajute împotriva informaţiilor false, de ce contribuie ea la crearea acestora?’, se întreabă la rîndul său expertul Michael Bociurkiw la CNN.

‘Această istorie este cel puţin bizară. Nu sunt sigur că scopul justifică mijloacele’, a reacţionat Joi purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Răsuflînd ‘uşurată’, Uniunea Europeană a declarat că aşteaptă ‘mai multe detalii’ cu privire la această operaţiune a SBU.

CJUE: Dreptul de vizitare a copilului după divorţ îi priveşte şi pe bunicii minorului

Dreptul de vizitare, în general evocat de părinţii care doresc să-şi poată vedea copilul a cărui custodie nu o mai deţin după divorţ, îi priveşte de asemenea pe bunicii minorului, a stabilit Joi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE, cu sediul la Luxemburg), transmite AFP. CJUE a fost sesizată de Justiţia bulgară cu privire la cazul bunicii bulgare a unui minor, care locuieşte în Grecia împreună cu tatăl său după divorţul părinţilor. După ce nu a obţinut sprijinul autorităţilor elene, femeia s-a adresat Justiţiei bulgare pentru ‘a stabili modalităţile de exercitare a dreptului de vizitare între ea şi nepotul său’, se menţionează în comunicatul Curţii de la Luxemburg. Bunica doreşte să-şi vadă nepotul un weekend pe lună şi să-l primească la ea acasă de două ori pe an, timp de 2-3 săptămîni, în vacanţe.

În decizia publicată Joi, CJUE subliniază că legislatorul UE ‘a ales să nu restrîngă numărul persoanelor susceptibile să exercite responsabilitatea parentală sau să beneficieze de drept de vizitare’. Noţiunea de ‘drept de vizitare’ se referă, aşadar, nu doar la părinţi, ci şi la persoanele ‘cu care este important ca acest copil să întreţină relaţii personale, mai ales bunicii săi’, arată Curtea. Aceasta mai precizează că, ‘spre a se evita adoptarea de măsuri conflictuale de către jurisdicţii diferite şi în interesul superior al copilului, o aceeaşi jurisdicţie trebuie să statueze asupra drepturilor de vizitare, în principiu cea a reşedinţei obişnuite a copilului’.

Trump i-a spus lui Macron că nu mai vrea să vadă maşini de lux germane în SUA

Preşedintele american Donald Trump i-a spus în Aprilie omologului său francez Emmanuel Macron că va interzice maşinile de lux de fabricaţie germană în Statele Unite, dezvăluie săptămînalul Wirtschatswoche, preluat de Reuters. Citînd diplomaţi americani şi europeni, Wirtschatswoche scrie că Trump i-a spus lui Macron că nici un Mercedes nu va mai fi văzut pe Fifth Avenue din New York. Constructorii germani controlează 90% din piaţa maşinilor de lux din Statele Unite. Totodată, Germania este cel mai important exportator european de automobile către Statele Unite. Potrivit Asociaţiei Europene a Constructorilor de Automobile (ACEA), importurile de automobile europene în Statele Unite s-au ridicat anul trecut la 6,2 miliarde de euro. Constructorii germani au asamblat anul trecut 804.000 de automobile în Statele Unite şi au exportat încă 657.000 din Germania de către America de Nord, potrivit Asociaţiei Germane a Industriei Auto (VDA). Donald Trump a anunţat în cursul acestei luni că i-a cerut secretarului său pentru Comerţ, Wilbur Ross, să deschidă o anchetă asupra importurilor de maşini, camioane şi piese auto, o iniţiativă care ar putea duce la impunerea de noi tarife vamale, notează Reuters. Berlinul nu apreciază războiul deschis de Washington prin intermediul acestei anchete, invocînd, ca în cazul taxelor vamale pentru importurile de aluminiu şi oţel, o chestiune de securitate naţională.