Puterile mari pornesc războiul valutar

Cine pierde şi cine cîştigă?

De îndată ce Japonia a slăbit moneda naţională, zona euro, Norvegia, Suedia, Coreea de Sud, Taiwan, Mexic, China şi-au arătat intenţia de a devaloriza valutele în perioada următoare. Cursa pentru depreciere se poate transforma într-un război comercial, în care ţările dezavantajate vor practica tarife pentru importuri şi exporturi, pentru a pedepsi statele care îşi manipulează valuta, notează brokerul Admiral Markets. Efectele negative le vor suporta consumatorii globali: creşterea preţurilor şi a şomajului.

După ultima şedinţă a liderilor celor mai industrializate 20 de ţări, lupta pentru competitivitatea preţurilor la nivel global s-a intensificat. Politica monetară agresivă a Japoniei, care a dus la deprecierea yenului cu peste 20 procente faţă de dolarul SUA şi euro, a fost considerată normală de membrii G20, atît timp cît tipărirea de monedă are drept scop relansarea economiei şi nu deprecierea cursului, acesta fiind doar un efect secundar, consideră reprezentanţii acestei companii de brokeraj. 

Miniştrii de Finanţe ai statelor din G 20 şi-au înăsprit poziţia faţă de guvernele care vor să influenţeze cursurile de schimb, în încercarea de a calma speculaţiile legate de declanşarea unui război valutar, dar fără să critice în mod special Japonia pentru devalorizarea yenului, rezumă agenţia Bloomberg. Yenul se află la cel mai scăzut nivel faţă de dolarul SUA după 2010, iar liderii mondiali vor să tempereze temerile că unele ţări încearcă să devalorizeze monedele pentru susţinerea creşterii economice prin exporturi. 

Riscul unor asemenea intervenţii este intrarea pe o spirală a devalorizărilor şi a protecţionismului asemănătoare cu cea din anii ’30, dacă ţările vor reacţiona pentru protejarea economiilor proprii. Devalorizările motivate politic nu pot îmbunătăţi sustenabil competitivitatea, nu rezolvă problemele structurale şi declanşează reacţii, precizează preşedintele băncii centrale a Germaniei, Jens Weidmann.  Respectivul, care mai este şi membru în consiliul guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE), a mai precizat că nu va fi redusă dobînda de politică monetară doar din cauza aprecierii euro, evoluţia monedei fiind justificată de perspectivele economice. Potrivit lui, nivelul euro este unul dintre factorii folosiţi pentru a determina ratele de inflaţie. El consideră că rata de schimb a euro este în linie cu fundamentele propuse şi că nu se poate spune serios că euro este puternic supraevaluat. 

Politica monetară mai relaxată din SUA şi Japonia, ponderea optimismului în Europa au împins euro la maximul ultimelor 14 luni faţă de dolarul SUA şi la cel mai ridicat nivel din trei ani în raport cu yenul. Moneda europeană a pierdut 2 cenţi din 7 februarie, curent, cînd preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat că aprecierea monedei reprezintă un risc pentru inflaţie, semnalînd că ar putea fi luate în calcul reduceri ale dobînzii.  

Cîştigători în acest joc periculos ale devalorizării valutelor ies indivizi dubioşi, precum miliardarul american George Soros, care profită în investiţiile sale de ambele monede. Soros a cîştigat aproape un miliard de dolari SUA în ultimele trei luni mizînd pe declinul monedei Japoniei. Faptul că la ora actuală Soros mizează pe slăbirea lirei sterline are mai mult un interes simbolic, avînd în vedere pariul său celebru, din 1992, cînd a făcut un profit de aproape două miliarde de dolari SUA, mizînd la bursă pe deprecierea lirei. Ulterior, autorităţile britanice au fost nevoite să scoată lira din mecanismul de schimb valutar al Uniunii Europene.

Ziarul The Guardian realiza recent faptul că moneda Angliei începe să-şi piardă statutul de monedă puternică, în care investitorii se pot „refugia”. Însă Banca Angliei nu ia niciun fel de măsuri pentru a împiedica deprecierea lirei sterline. Iar Business Insider evidenţia deprecierea lirei sterline drept un efect natural al economiei şi politicii europene. Aceasta pentru că după susţin brokerii de la Admiral Markets este dificil să găseşti o bancă centrală mare care nu a încercat să-şi devalorizeze valuta. Deşi nu anunţă oficial acest lucru, totuşi se acţionează în consecinţă.

Încercările miniştrilor de finanţe ai statelor G20 de a calma temerile legate de un posibil război pe pieţele valutare, alimentate de deprecierea yenului japonez,  pentru obţinerea de avantaje în faţa altor exportatori din Asia nu prea şi-au făcut efectul. Astfel, nu demult, Yi Gang, viceguvernatorul băncii centrale a Chinei, a declarat că ţara sa este "pregătită complet" pentru un război valutar. El a prevenit că războiul valutar poate fi evitat dacă economiile importante respectă concluziile reuniunii G20 că politica monetară trebuie să fie în primul rînd un instrument pentru politica economică internă.  Amintim că rezervele valutare ale Chinei depăşesc 3,3 trilioane de dolari SUA, iar economia ţării este puternic orientată spre export.  La fel, Coreea de Sud a semnalat că ar putea interveni pentru a deprecia moneda naţională.

Amintim că economia globală a fost ruinată de războiul valutar din anii `30 ai secolului trecut, iarFondul Monetar Internaţionala avertizat recent ca acest fenomen reprezintă o ameninţare serioasă pentru economia tuturor ţărilor. De aceea, lideri celor puternice state vor trebui să ţină cont de lecţiile din trecut şi să ia toate măsurile pentru prevenirea producerii unui război comercial şi degenerarea acestuia într-un război în  toată regula în viitorul apropiat.

Sinteză de Vlad LOGHIN

Socialmai mult
15.11.18 - 17:34
15.11.18 - 15:10
15.11.18 - 15:09
15.11.18 - 11:43
15.11.18 - 11:40
14.11.18 - 18:22
14.11.18 - 18:01
14.11.18 - 15:42
14.11.18 - 12:37
13.11.18 - 16:00
13.11.18 - 15:58
13.11.18 - 11:24
12.11.18 - 18:11
12.11.18 - 16:30
12.11.18 - 15:03
12.11.18 - 10:43
11.11.18 - 11:08
10.11.18 - 14:42
09.11.18 - 18:39
09.11.18 - 17:55