Votul, ca blestem şi mormînt pentru o ţară şi un popor

Autor: Mihai CONŢIU

De peste 24 de ani, oamenii fug pe capete din această ţară oriunde văd cu ochii, în căutarea unei vieţi mai bune! Peste un milion de oamenii sînt deportaţi prin ţări străine din cauza vieţii insuportabile din ţară. Astfel, populaţia ţării scade dramatic. De peste 24 de ani, succesiv, Republica Moldova ajunge din rău în tot mai rău! Sărăcia oamenilor şi a ţării a atins cote insuportabile! I-a transformat pe moldoveni într-o gloată fatalistă, în alcoolici, în brute capabile să ucidă pentru o bucată de pîine sau din instinctul animalic al celui abrutizat definitiv. Satele s-au transformat în locuri pustii şi periculoase. Din relativa puritate de odinioară, a mai rămas doar numărul tot mai descrescînd de bătrîni ai satelor, ca singuri purtători ai valorilor numite muncă şi cinste!

De peste 24 de ani, Biserica îi îndeamnă pe moldoveni la smerenie şi credinţă în Dumnezeu, iar asta în timp ce marea majoritate a preoţilor trăieşte în huzur desfrînat! De peste 24 de ani, Biserica îi manipulează şi politic pe moldoveni. De peste 24 de ani, Biserica n-a fost capabilă să facă nimic pentru dreptcredincioşii ei, nimic altceva decît să-i boteze, să-i căsătorească şi să-i înmormînteze! În peste 24 de ani, s-au construit mai multe biserici decît spitale, şcoli, orfelinate, aziluri pentru bătrîni sau grădiniţe, toate luate la un loc!

Cine altcineva decît politicienii şi Biserica sînt de vină pentru această tragedie naţională? Nimeni altcineva! Oamenii, votanţii au fost ţinuţi în stări de abrutizare, de dezorientare o dată cu schimbarea radicală a sistemului social în componenţa unui nou stat; moldovenii au fost ţinuţi în ignoranţă de către politicieni şi Biserică tocmai spre a fi manipulaţi şi furaţi permanent, în mai multă siguranţă. Pe acest întreg fond de abrutizare naţională prin sărăcirea ţării, toţi politicienii au avut grijă ca să-şi corupă „sclavii moldoveni” cu promisiuni deşarte la fiecare scrutin electoral. Aidoma roboţilor, moldovenii votează mecanic acelaşi sistem corupt. Chiar dacă figurile se mai schimbă, sistemul criminal conceput de către politicienii călăi rămîne acelaşi.

La fiecare patru ani, atunci cînd au loc alegeri, moldovenii habar nu au că votul lor este blestemat şi că îşi sapă singuri mormîntul cu el. Atît de mult au fost umiliţi, dezbinaţi şi manipulaţi încît i-au adus în acea stare mentală încît ei, moldovenii, chiar cred că votează liber, animaţii de propriile lor gînduri şi convingeri. Uitaţi-vă retrospectiv şi în prezent la toţi politicienii moldoveni din ultimii peste 24 de ani şi arătaţi-mi unul care este sărac! Ţara a sărăcit progresiv pentru că ei au furat şi s-au îmbogăţit permanent. Întotdeauna, în RM, vor apare politicieni ca Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Iurie Leancă sau Marian Lupu, Valeriu Streleţ, Sergiu Palihovici care se vor bate cu pumnii în piept şi îşi vor declara cinstea, grija faţă de oameni şi binele ţării, în timp ce bunăstarea lor personală creşte pentru ca să fie lipsiţi de griji şi urmaşii urmaşilor lor.

De peste 24 de ani, în RM tot nu se naşte un politician cinstit şi patriot, dar nici un preot de bună credinţă în fruntea Bisericii Ortodoxe de aici! RM, încă din 1991, s-a născut în braţele unor părinţi vitregi şi vampiri. Cei veniţi atunci în fruntea ţării şi ai Bisericii, fiind cu toţii foşti alintaţi, privilegiaţi ai regimului sovietic, i-au făcut pe moldoveni să creadă că sînt liberi, că se luptă şi rabdă pentru independenţa şi bunăstarea ţării; preoţii i-au chemat să se roage şi să se umilească într-o Biserică Ortodoxă politizată de KGB, improvizată şi transformată într-o structură oligarhică de tip laic; scriitorii i-au învăţat pe moldoveni că dacă spun o poezie nu mai au nevoie de un loc de muncă şi de hrană suficientă, iar finalul acestei istorii naţionale de peste 24 de ani îl vedem astăzi! Peste un milion de exilaţi din propria lor ţară! Aproape ca migranţii din Siria care are cam 16 milioane de oameni!

După atîta timp, moldovenii sînt blestemaţi să-l asculte pe Mihai Ghimpu cum spune că el luptă de 26 de ani. Singura luptă reală a lui este cea cu poporul, o luptă pe care a cîştigat-o, căci poporul este mort de foame, iar el trăieşte în huzur! Altă luptă nu mai există, iar lupta lui Ghimpu a fost şi lupta tuturor politicienilor din ultimii peste 24 de ani de ţară „democrată, liberă şi independentă! Acum, în prag de An Nou, la ce fel de La Mulţi Ani putem să-i spunem ţării? Sănătate şi speranţă, iubiţi Moldoveni!