MOTIVE LINIŞTITOARE

Economia noastră dă semne de stabilizare

Autor: Vlad LOGHIN

Rezultatele activităţii economiei ţării din ultimele luni arată că revenirea acesteia din declin în primul trimestru al anului nu a fost rodul unor circumstanţe întîmplătoare. Agricultura, cu toate provocările nefericite ale naturii, va fi una dintre sursele sigure ale creşterii economice din acest an. Deşi încă nu există date statistice oficiale privind recoltele de cereale, ţăranii spun că acestea vor fi de două ori mai mari faţă de anul trecut. La fel, culturile tehnice, precum floarea soarelui, sfecla de zahăr, demult nu au arătat atît de convingătoare.

 Însă, spre deosebire de ultimii doi ani, de data aceasta, dezvoltarea economiei va asigurată nu doar de unul dintre cele două segmente ale domeniului producător de bunuri. Industria, care în martie, curent, a dat primele semne ale revenirii după declinul de un an şi ceva, cu o creştere de 1,5 la sută, accelerează turaţiile. Astfel încît, după cinci luni, volumul producţiei industriale a sporit cu aproape 6 procente.

 Nici chiar regresul din sectorul energetic al ţării cu 3,4 procente nu a fost în măsură să domolească tendinţa de creştere a ramurii. Investiţiile majore în infrastructură, care s-au fructificat prin volumul enorm de lucrări de reabilitare a reţelei de drumuri auto din ţară, au provocat practic un boom în industria extractivă. Beneficiind de comenzi mari, susţinute, carierile, întreprinderile de fabricare a asfaltului au dat producţie cu peste 20 procente mai mult decît anul trecut.

 Chiar dacă întreprinderile de fabricare a băuturilor răcoritoare, din cauza temperaturilor moderate de afară din această vară, au avut mai puţin de lucru, sectorul alimentar al industriei a fost în creştere, cu peste 7,5 procente mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Pentru că reducerea consumului de apă minerală, sucuri a determinat creşterea masivă a consumului de lichide mai „tari”. Motiv pentru care unităţile industriale de fabricare a băuturilor alcoolice şi-au mărit volumul producţiei cu 34,5 procente. Profitînd de roadele mari de legume şi fructe din anul acesta, fabricile de conserve din ţară au fost nevoite să activeze mai intens, generînd un spor al producţiei lor de aproape 20 procente în comparaţie cu anul trecut.

Fireşte, creşterea recoltelor din agricultură, volumului de articole fabricate de unităţile industriale antrenează o înviorare a domeniului serviciilor, îndeosebi a celor de transport. Astfel, doar după cinci luni de activitate întreprinderile de profil din ţară au transportat încărcături de peste 5 milioane de tone, adică cu 15 procente mai mult decît în perioada similară a anului trecut. Cel mai solicitat mijloc de transport au fost garniturile de tren. În atare condiţii, întreprinderilor feroviare le revine cea mai mare creştere a volumului de mărfuri transportate, ridicîndu-se la nivelul de aproape 15 procente.

Desigur, un semn distinct că economia noastră se află pe un parcurs stabil, dinamic al creşterii este starea exporturilor. Fluxul acestora s-a extins de la începutul anului, potrivit celor mai recente date statistice oficiale, cu aproape 9 la sută şi a valorat aproape 940 milioane de dolari SUA. Ceea ce denotă că ritmul de creştere al exporturilor moldoveneşti a sporit cam de 2 ori faţă de anul trecut. De altfel, este de remarcat că majorarea fluxului acestora se datorează creşterii cantităţii de mărfuri fabricate de producătorii noştri. Ponderea acestora în volumul total al exporturilor a crescut faţă de anul trecut cu aproape o treime şi reprezintă aproape 70 la sută, în timp ce reexporturile, adică mărfurile străine aduse în ţară şi ulterior expediate peste hotare, au scăzut cu 12 procente.

Este remarcabil că mărfurile noastre continuă să revină cu încredere pe pieţele ţărilor din Uniunea Europeană(UE). De la începutul anului am vîndut pe continent produse în valoare de peste 400 milioane dolari SUA, cu 1,2 la sută mai mult ca anul trecut. Aceasta ne-a reuşit pe fundalul extinderii fluxului de mărfuri spre Est, adică pe pieţele din Comunitatea Statelor Independente(CSI), cu peste 8 procente.

 Totuşi, dacă stăm să analizăm evoluţia ponderii exporturilor în ambele sensuri, observăm că atît proporţia fluxului de mărfuri moldoveneşti spre UE, cît şi cea care revine CSI au tendinţă de descreştere. Avem un paradox: exporturile cresc, însă ponderea lor pe pieţele din UE şi CSI scade. Dezlegarea acestui miracol, din fericire, ne descoperă că ingeniozitatea, eficienţa agenţilor economici dau roade. Ne demonstrează că producătorii moldoveni au tras învăţăminte din mofturile politice ale pieţelor din CSI şi din instabilitatea celor din UE, orientîndu-se spre alte pieţe.

Bunăoară, Turcia, după ce fluxul exporturilor noastre cu această destinaţie a cunoscut o creştere de mai bine de 3 ori, cel mai înalt spor, a devenit după Rusia şi România, cea mai primitoare piaţă din lume pentru mărfurile moldoveneşti. Cu aproape 50 procente a crescut volumul vînzărilor de produse moldoveneşti pe o altă piaţă din afara CSI şi UE, situată la mii de kilometri de ţara noastră, cea din Noua Zeelandă.

Dar una dintre cele mai însemnate realizări ale exporturilor noastre de la începutul anului, aş zice, este suplimentarea volumului de mărfuri moldoveneşti pe una dintre cele mai delicate, pretenţioase pieţe din lume, cea a Statelor Unite ale Americii. Acest indiciu este important nu numai sub aspectul cantităţii, ci şi a calităţii exporturilor noastre. Or, dovedeşte că mărfurile noastre sînt bune nu numai prin preţ, ci prin calitate.

 Care mărfuri moldoveneşti s-au bucurat de cea mai mare căutare peste hotare? Practic, produsele agricole şi ale industriei alimentare domină exporturile noastre. De exemplu, am comercializat pe pieţele externe fructe şi legume în valoare de aproape 105 milioane de dolari SUA, care reprezintă cea mai mare cotă din exporturi, peste 11 procente, cu aproape 5 la sută mai mult decît anul trecut. Cu doar 3 milioane de dolari SUA mai mică s-a dovedit valoarea exporturilor de băuturi alcoolice. Exact de 100 milioane de dolari SUA am vîndut consumatorilor străini îmbrăcăminte confecţionată la întreprinderile noastre.

Din fericire, creşterea importurilor rămîne în urmă faţă de extinderea exporturi, exact cu 5 procente. Balanţa comercială a ţării s-a mai echilibrat după ce gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a crescut cu 2 procente. Semn că creşterea economică conduce la întărirea independenţei economice a ţării.

01.08.20 - 00:27
01.08.20 - 00:33
01.08.20 - 00:29
01.08.20 - 00:34
01.08.20 - 00:31
02.08.20 - 02:20
02.08.20 - 02:26
02.08.20 - 02:24
02.08.20 - 02:29
02.08.20 - 02:21
02.08.20 - 15:25
02.08.20 - 17:32
02.08.20 - 20:46
02.08.20 - 16:36
03.08.20 - 00:52