LEUL SE PRĂBUŞEŞTE

Indiferenţa Băncii Naţionale ar putea să ne coste scump

Autor: Vlad LOGHIN

Zilele trecute, ministrul dezvoltării economice a Rusiei a dat o explicaţie logică ce se aplică tuturor valutelor din toate timpurile: cîtă vreme economia unei ţări este bolnavă, moneda naţională nu poate fi stabilă, se prăbuşeşte. De bună seamă, pieţele financiare ale ţărilor în curs de dezvoltare sînt în cădere. Cad valutele din Asia, pentru că pleacă investitorii. În ţările CSI, la fel, e dezastru. Rubla rusească, de exemplu, se devalorizează ca urmare a problemele din economie: scad investiţiile, se vînd mai puţine gaze naturale, pentru că este cald în Europa, s-au făcut cheltuieli enorme pentru organizarea Olimpiadei de la Soci.

O altă monedă din CSI, tenge, valuta naţională a Kazahstanului s-a prăbuşit într-o singură noapte cu 20 procente. Căderea acesteia a fost previzibilă, pentru că economia Kazahstanului este strîns legată de cea a Rusiei. Multă vreme s-au făcut majorări populiste de salarii, se produce un exod masiv al banilor din ţară, există mari probleme în sectorul bancar, provocat de prăbuşirea unor bănci, ca urmare a fugii din ţară cu tot cu bani a proprietarilor acestora.

Dar, de ce se devalorizează leul moldovenesc? Doar economia noastră duduie ca locomotiva unui tren ce se mişcă cu viteza ameţitoare. După 9 luni ale anului trecut avem o creştere economică de 8 procente şi la nivelul anului 2013 se aşteaptă un salt de 7 procente. Adică, cît aproape a crescut industria. Roada de anul trecut a fost mai bogată cu aproape 40 procente. Veniturile în bugetul de stat s-au majorat cu 8 procente.

Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), ne dă de înţeles că „gripa” care a dat peste moneda noastră vine de peste hotare. Chipurile, populaţia ţării a văzut că se depreciază în raport cu principale valute internaţionale (euro, dolarul SUA) rubla rusească, hrivna ucraineană, tenge kazah, alte monede străine şi, probabil, deductiv, mulţi au presupus şi o eventuală devalorizare a leului moldovenesc. Adică, ar fi vorba de un factor pshihologic, molipsitor care atentează la stabilitatea valutei noastre naţionale.

Este un punct de vedere împărtăşit şi de unii experţi financiari de la noi. Doar că spre deosebire de Guvernatorul BNM, aceştia nu înţeleg de ce administraţia băncii centrale a statului nostru nu face nimic pentru a împrăştia norii de neîncredere care învăluiesc tot mai mult valuta naţională, nu vine să spună pînă unde poate să cadă leul moldovenesc ş, în felul acesta, este alimentată neîncrederea faţă moneda naţională. Este adevărat, Dorin Drăguţanu a dat de înţeles cam ceţos că leul moldovenesc are şansele să-şi revină tocmai spre vară. Între timp, populaţia ţării, agenţii economici intră în panică. Cresc preţurile la produsele alimentare, la medicamente, la carburanţi. MoldovaGaz este în derută, nu ştie cum să procedeze, pentru că atunci cînd s-a negociat preţul la gaz dolarul american costa ceva mai mult de 11 lei, pe cînd acum s-a ridicat la peste 13 lei. Dar, dacă se scumpeşte gazul, atunci se porneşte un mare val majorărilor de preţuri.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei se foloseşte de un atu, pentru a-şi argumenta neimplicarea sa în menţinerea monedei noastre naţionale: leul slab face mai competitive exporturile noastre, asigură creşterea acestora. Însă, mulţi experţi, analişti economici din ţară nu acceptă acest argument. Aceştia considera că nu este raţional ca toţi exportatorii din ţară se beneficieze de-a valma de subvenţii din partea statului. Amintim că agenţii economici care-şi vînd produsele peste hotare nu plătesc taxa de 20 procente din valoarea adăugată a mărfurilor în bugetul statului. Este de-a dreptul ridicol, exportatorii nici măcar nu sînt întrebaţi dacă rîvnesc la acestea subvenţii din partea statului. Se sugerează ca Guvernul să susţină doar anumite categorii de exportatori, iar subvenţiile să fie fixate în mod transparent în legea bugetului de stat pentru fiecare an. Experţii evidenţiază că veniturile uriaşe rezultate din exporturile, care, amintesc, au atins anul trecut un nivel record, nu se duc la majorarea salariilor lucrătorilor din firmele respective, ci devin doar o sursă de îmbogăţire exagerată a patronilor acestora. Deci, pînă la urmă, subvenţiile de stat alimentează adîncirea inegalităţilor de averi dintre un grup mic de inşi şi restul populaţiei ţării.

Stînd deoparte şi privind cum se prăbuşeşte valuta naţională, Banca Naţională a Moldovei încurajează reducerea consumului intern, respectiv, a cererii pentru producătorii autohtoni. Deoarece, odată cu ieftinirea leului moldovenesc se devalorizează salariile, pensiile şi, implicit, se cumpără mai puţine mărfuri. Totodată, odată cu deprecierea valutei naţionale are loc decapitalizarea agenţilor economici, adică veniturile acestora se subţiază. Coboară dobînzile la depozitele bancare. Doar preţurile cresc. În aceste condiţii, te întrebi, oare cineva de la banca centrală a statului a luat un toc în mîini ca să calculeze ce este mai bine pentru ţară un leu slab, care îmbogăţeşte anumiţi indivizi ce fac bani nebuni din afacerile cu exporturile, sau unul puternic, care întăreşte, suplimentează veniturile populaţiei ţării, consumul intern.

În timp ce Dorin Drăguţanu tratează rezervele valutare ale ţării, a căror valoare se ridica la momentul de faţă la aproape 3 miliarde de dolari SUA, adică ajunge pentru 5 luni de finanţare a importurilor, pe cînd norma este de doar 2-3 luni, aidoma indienilor, ca pe o „vacă sfîntă”, unii experţii vin cu recomandarea ca acestea să fie folosite pentru „tratamentul” leului moldovenesc. Unde mai pui că o asemenea măsură de vindecare a leului nostru a fost aplicată în 2008, cînd administraţia BNM de atunci a intervenit cu plasări masive de valută pe piaţa valutară a ţării pentru a evita prăbuşirea leului moldovenesc şi de a atenua urmările dezastruoase, dureroase la care se expunea populaţia ţării ca urmare a lovirii ţării de către criza mondială. La momentul respectiv, BNM a dat aproape 1 miliard de dolari SUA drept credite pe termen de lungă durată băncilor comerciale din Moldova, evitîndu-se astfel prăbuşirea valutei naţionale. Unde mai, că, ulterior, rezervele valutare au fost recuperate, deoarece, situaţia în ţară a început să se normalizeze, încît băncile au pornit să revîndă surplusurile de valută către Banca Naţională.

Experţii susţin că prin politică sa de neimplicare pe piaţa valutară a ţării, prin tăcerea demonstrativă privind destinul de mai departe al leului moldovenesc, administraţia Băncii Naţionale a Moldovei, săvîrşeşte o mare greşeală: distruge credibilitatea monedei noastre naţionale, iar consecinţele dramatice vor fi suportate de populaţie, vor fi extrem de distrugătoare pentru economie. Aceştia văd trei soluţii pentru a opri căderea leului şi a evita scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, consumului intern şi a compromite creşterea economică. În primul rînd, urmează ca nivelul rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale să fie dat în jos de la 14 procente, în prezent, pînă la 8 procente. Drept urmare, va creşte masa monetară în ţară, adică pe piaţa valutară a ţării vor apăra mai mulţi bani. O a doua măsură ar fi acordarea unor credite pe termen de lungă durată băncilor din Moldova şi, în felul acesta, s-ar crea un surplus de bani pentru economie. În sfîrşit, se propune ca administraţia Băncii Naţionale a Moldovei să dea un semnal clar privind soarta leului moldovenesc şi, pe această cale, să calmeze populaţia ţării, să alunge orice fel de speculaţii şi să liniştească operatorii de pe piaţa valutară a ţării.

Socialmai mult
16.11.18 - 16:05
16.11.18 - 16:04
16.11.18 - 13:40
15.11.18 - 17:34
15.11.18 - 15:10
15.11.18 - 15:09
15.11.18 - 11:43
15.11.18 - 11:40
14.11.18 - 18:22
14.11.18 - 18:01
14.11.18 - 15:42
14.11.18 - 12:37
13.11.18 - 16:00
13.11.18 - 15:58
13.11.18 - 11:24
12.11.18 - 18:11
12.11.18 - 16:30
12.11.18 - 15:03
12.11.18 - 10:43
11.11.18 - 11:08