În urmă cu cîteva luni, Parlamentul României a legiferat o măsură pe care oficialii guvernamentali o anunțau deja de mai multă vreme: reducerea vîrstei de la care începe școlarizarea obligatorie, ne spune Romania Libera. Un subiect, să o recunoaștem, serios, de natură a afecta viața cvasi-totalității familiilor românești tinere, care ar urma astfel să se despartă mai devreme de copiii lor pentru a ceda o bună parte din educația acestora unei instituții. Adio, deci, cei șapte ani de acasă!

În 2014 chiar prim-ministrul de atunci, dl Victor Ponta, afirma că este necesară o dezbatere națională în această privință. Această dezbatere n-a mai avut loc niciodată. În schimb, Parlamentul a adoptat, în Mai 2018, cu largă majoritate, o propunere de lege privind amendarea art. 16 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 în sensul de a se stabili o nouă durată şi o nouă componenţă a învăţămîntului general obligatoriu.

Învăţămîntul general obligatoriu are acum 15 clase şi cuprinde: ultimii doi ani ai învăţămîntului preşcolar, învăţămîntul primar, învăţămîntul gimnazial şi primii doi ani ai învăţămîntului secundar superior. Astfel, învăţămîntul liceal şi grupa mare din învăţămîntul preşcolar devin obligatorii pînă cel mai tîrziu în 2020, iar grupa mijlocie pînă cel mai tîrziu în anul 2023. Nici grupa mică de la grădiniță nu scapă, ci devine, și ea, obligatorie nu mai tîrziu de anul 2030. Motivațiile invocate în expunerea de motive a proiectului de lege au fost calitatea superioară a educației într-o formă instituționalizată, socializarea mai bună și… învățarea de la colegi.

Dincolo de dificultățile de ordin logistic, privitoare la resursele financiare și de personal calificat necesare unei asemenea măsuri (ținînd cont de nevoile sensibil diferite ale copiilor de vîrste diferite mai ales în această perioadă de viață), renunțarea la „cei 7 ani de acasă” în favoarea unei „semi-instituționalizări” a copiilor ridică o serie de probleme obiective.

Argumentele pentru începerea mai devreme a școlarizării obligatorii nu au nici un suport concludent – dimpotrivă

Argumentele curente pentru scăderea vîrstei de începere a școlarizării nu au un suport științific concludent, așa cum recunosc o serie de rapoarte de cercetare din Irlanda de Nord și Anglia (țări europene cu cea mai scăzută vîrstă de școlarizare, 4 ani), dar și pe plan mondial. (C. Perry, 2011; C. Sharp, O’Donnell, 2007, S.P. Suggate, 2009) În schimb, cercetări recente evidențiază efecte negative semnificative ale angajării premature a copiilor în activități de învățămînt instituțional, în special în cele de tip formal. (Citește continuarea aici: Romania Libera)