Lacunele administrării moderne a instanţelor de judecată

Autor: Mihai CONŢIU

Cu un sarcasm electoral gratuit, săptămîna trecută, portalul informaţional Timpul.md titra cu satisfacţie rezultatele unui sondaj de opinie, potrivit căruia doar 30% din cetăţenii Republicii Moldova ar avea încredere în Justiţie. Realitatea este cu totul alta. Cînd spui Justiţie, în general, nu spui doar Ministerul Justiţiei, ci şi Procuratură, Centrul Naţional Anticorupţie sau Departamentul Instituţiilor Penitenciare. Nu putem vorbi despre o reformă reală a Justiţiei doar prin reformarea europeană şi doar a Ministerului Justiţiei, nu şi a celorlalte componente. Moştenirea politică tradiţională preluată de noii guvernanţi de după 2009 s-a întors ca un bumerang împotriva lor.

Să mă explic! Pentru formarea cunoscutei coaliţii de guvernare pro-europeană, partidele componente şi-au împărţit între ele controlul asupra diferitelor ministere, departamente, agenţii etc., inclusiv Ministerul Justiţiei, Procuratura, CNA ori SIS. Logic şi democratic, cel din urmă, SIS, ar trebui să fie opţiunea preşedintelui ţării în înţelegere cu primul ministru. Ministerul Justiţiei, Procuratura şi CNA, însă, dacă tot a fost inevitabil un algoritm, ar fi trebuit să intre, la pachet, sub controlul partidului care şi-a desemnat şi premierul. Numai aşa se poate vorbi despre o reformă şi o responsabilitate asumate direct. Ministerul Justiţiei, cel actual, am constatat, nu neapărat eu, ci experţii internaţionali, că este reformat conform normelor internaţionale democrate. Cu toate acestea, sîntem nevoiţi să constatăm paradoxul că reforma Justiţiei nu este încă dusă pînă la capăt, iar asta nu din vina Ministerului Justiţiei, ci din pricină că celelalte componente sînt subordonate altei „ogrăzi politice”.

Obligativitatea „dezalgoritmizării” Justiţiei Naţionale

Viitoarea guvernare de după 30 Noiembrie trebuie să fie una pro-europeană, ca şi pînă acum. Dacă va fi să fie aşa, atunci va fi obligată să dea unul dintre cele mai dure examene politice, în premieră pentru Moldova. Aici mă refer la obligaţia democratică europeană ca Ministerul Justiţiei, Procuratura, Centru Naţional Amticorupţie şi Comisia Naţională pentru Integritate să fie scoase total de sub controlul politic. Dacă nu se va întîmpla aşa ceva, atunci înseamnă că nu se doreşte integrarea europeană a ţării şi nici reforma deplină a Justiţiei. Nu se pot admite practici autoritariste de clan politic specifice Uniunii Vamale într-o ţară care are aspiraţii europene.

Republica Moldova are magistraţi şi manageri-magistraţi excelenţi, dar nu sînt liberi cu adevărat. M-am convins de acest adevăr în zilele de 23 şi 24 Septembrie, cînd am participat la o conferinţă internaţională denumită generic „Administrarea modernă a instanţelor de judecată – un element-cheie al reformei judecătoreşti”, despre care voi vorbi ceva mai la vale.

Cînd mă refer la independenţa şi reforma Justiţiei, am la îndemînă cel mai apropiat exemplu – cel din România. Pînă în urmă cu 2-3 ani, încrederea în Justiţie a românilor se situa sub 30%. Acum încrederea a ajuns pînă undeva pe la 45 sau 46%. Acest lucru l-a declarat, Vineri, 24 Septembrie, magistratul român Mircea Aron, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. De ce a fost cu putinţă un astfel de salt în România? Pentru că există o Direcţie Naţională Anticorupţie independentă, care are angajaţi tineri bine pregătiţi, bine motivaţi şi incoruptibili, iar, în consecinţă, treaba magistraţilor funcţionează ca pe roate.

La ora actuală, în Moldova, nu poate fi vorba despre o reală independenţă şi reformă a Justiţiei atîta timp cît componentele ei nu sînt unitare, ci antagonizate politic, paradox care a creat „corupţii noştri” şi „corupţii lor”. Care pe care? În concluzie, viitoarea guvernare va fi obligată, conform normelor, principiilor şi valorilor europene, să depolitizeze întreaga Justiţie, mai cu seamă Procuratura şi CNA, şi, cu asistenţă europeană, să instituie un mecanism prin care absolut toţi angajaţii, inclusiv şefii, să fie admişi în urma unor examene de integritate şi profesionalism extrem de dure.

O conferinţă internaţională în premieră pentru Republica Moldova

Aşa cum sugeram mai sus, în zilele de 23 şi 24 Septembrie, am participat la o conferinţă internaţională denumită generic „Administrarea modernă a instanţelor de judecată – un element-cheie al reformei judecătoreşti”. A fost o experienţă unică şi cred că nu doar pentru mine, ca jurnalist, ci şi pentru magistraţii moldoveni, care au fost prezenţi în sala hotelului Leogrand, locul desfăşurării conferinţei. Au mai fost prezenţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, experţi din România, Ucraina, SUA, Olanda, Albania şi Australia, dar şi preşedinţi ai instanţelor de judecată din ţară.

Participanţii de la tribuna experţilor vorbitori

Printre aceştia îi amintim pe Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, care a participat doar la festivitatea de deschidere, Frederick G. Yeager, director USAID ROLISP şi moderator, Kara C McDonald, şef adjunct al Misiunii, Ambasada SUA în Moldova, Jeffrey Apperson director adjunct al Centrului Naţional pentru Administrarea Instanţelor de Nivel Statal din SUA, Georg Stawa din Austria, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ), Pim Albers, expert judiciar din Olanda, Fredric Lederer, director al Centrului pentru Tehnologii Juridice şi Judiciare din SUA, Dory Reiling, judecător la Judecătoria Ordinară din Amsterdam, Olanda, John Carver, director al Proiectului USAID JUST pentru Albania, Barry Walsh (prin reprezentare), expert în administrarea judiciară din Australia, Peter Kiefer, administrator al instanţei de judecată din Maricopa, SUA, David Vaughn, director Proiect USAID pentru reforma Justiţiei în Ucraina, Gerald Thacker, consultant judiciar din SUA, Mircea Aron, membru al CSM din România dar şi Tatiana Răducanu, membru al CSM din Moldova, Constantin Bragoi, director al departamentului de Administrare Judecătorească din Moldova, Vladislav Clima, vicepreşedinte al Judecătoriei Ciocana, Ina Pîslaru, manager superior, Proiecte Democraţie şi Buna Guvernare, USAID Moldova, Nicolae Gordilă, judecător la CSJ, Eduard Ababii, preşedintele Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, Vera Toma, membră a CSM, Ghenadie Eni, preşedintele Curţii de Apel din Cahul, şi Nicolae Eşanu, ministru adjunct al Justiţiei.

I-am enumerat doar pe aceşti participanţi, nemaivorbind despre numeroşii magistraţi care au avut intervenţii pe parcursul desfăşurării sesiunilor de comunicări, doar pentru ca cititorul să înţeleagă importanţa acestei conferinţe, faptul că Europa, SUA şi întregul Occident doresc să ajute efectiv Moldova ca să aibă o Justiţie reformată, transparentă şi pusă exclusiv în slujba cetăţenilor.

Conferinţa a fost organizată de către USAID ROLISP în cooperare cu Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Ministerul Justiţiei.

Scopul

Obiectivele acestei conferinţe au avut în centrul atenţiei creşterea gradului de conştientizare a actorilor din sectorul Justiţiei, în special al Preşedinţilor şi Șefilor de Secretariate ale instanţelor privind practicile moderne de administrare judecătorească şi exemple internaţionale pozitive în domeniul administrării instanţelor, care au fost implementate cu succes în multe ţări. De asemenea, conferinţa a oferit oportunităţi de informare şi schimb de experienţă între reprezentanţii instanţelor din Moldova, experţii-vorbitori şi delegaţiile internaţionale.

Pe întreg parcursul desfăşurării lucrărilor conferinţei, au fost abordate subiecte privitoare la evoluţiile din domeniul tehnologiilor informaţionale pentru instanţele judecătoreşti, îmbunătăţirea integrităţii şi eficientizarea administrării instanţelor, managementul resurselor umane şi mecanisme eficiente de planificare şi raportare financiară. Alte subiecte abordate s-au referit la asigurarea serviciilor de calitate în instanţe, cele mai bune practici în proiectarea şi securitatea instanţelor judecătoreşti, precum şi experienţa internaţională privind excelenţa şi măsurarea performanţei instanţelor judecătoreşti.

Programul USAID de Consolidare a Instituţiilor Statului de Drept în Moldova (ROLISP) este un program de 4 ani, avînd drept scop să ofere asistenţă tehnică în Moldova, în vederea consolidării competenţei, transparenţei şi responsabilităţii în cadrul instituţiilor principale din sectorul Justiţiei, pentru a garanta independenţa şi îmbunătăţi eficacitatea şi profesionalismul reprezentanţilor sistemului judiciar din Moldova, contribuind, astfel, la reducerea oportunităţilor de corupţie.

Un viitor pentru… viitor

Reforma justiţiei este un proces extrem de complex, iar pentru asta este nevoie de profesionişti veritabili şi voinţa Guvernelor de a nu se implica politic în acesta. În SUA, de exemplu, reforma Justiţiei s-a desfăşurat pe parcursul ultimilor 25 de ani. În Moldova, acest proces a demarat efectiv de trei ani. Experţii americani şi europeni spun că pentru eradicarea corupţiei există două căi juridice – transparenţă absolută şi reducerea drastică a numărului de informaţii clasificate ca fiind confidenţiale. Cu cît există mai puţine documente, fapte şi dosare supuse confidenţialităţii prin lege, cu atît mai puţine sînt şansele ca actele de corupţie să fie acoperite.

Una din provocările contemporaneităţii este transparenţa totală a actului de Justiţie şi digitalizarea procesuală. Cu alte cuvinte, dincolo de obligativitatea înregistrării audio a proceselor, este preconizată şi vizualizarea lor prin internet şi televiziuni cu circuit închis. Astfel, se poate ajunge pînă acolo încît cererile de chemare în judecată să se facă prin internet, audierea martorilor sau avocaţilor tot prin imagini video prin internet, astfel încît judecătorul să nu mai fie nevoit să intre în contact direct cu părţile implicate într-un litigiu, ci să judece cauza din biroul său prin intermediul imaginilor video oferite de internet. Singura ţară europeană care a pus la punct acest sistem este Austria, iar în SUA se experimentează deja de ani buni.

Vorbind despre transparenţa totală a instanţelor de judecată, Jeffrey Apperson director adjunct al Centrului Naţional pentru Administrarea Instanţelor de Nivel Statal din SUA, recomandă instanţelor din Moldova să aibă o persoană desemnată care să păstreze permanent legătura cu presa. „Dacă un magistrat nu are relaţii deschise cu presa, jurnaliştii îl pot ruina”, afirma, vineri, Apperson, sugerînd că judecătorii sînt obligaţi să nu ascundă absolut nimic faţă de presă şi publicul larg.

În SUA, zicem noi, se poate aşa ceva, în Moldova, însă, mai avem o cale lungă…!

O infracţiune şi un dosar, mai ales, trebuie văzute sau abordate de către magistrat ca o situaţie care trebuie manageriată.

Am descoperit şi magistraţi-manageri străluciţi, iar aceştia sînt preşedinţii Curţii de Apel de la Bălţi şi Cahul. Preşedintele Curţii de Apel Cahul, Ghenadie Eni, în intervenţia sa, a demonstrat auditoriului că, avînd independenţă administrativă, a adus edificiul clădirii pe care o conduce la cele mai înalte standarde occidentale, iar aici este vorba despre amenajarea spaţiilor, securizarea edificiului, dotarea sălilor de şedinţă cu sisteme de înregistrare audio a proceselor, dar şi cu sisteme video, deocamdată neexploatate, arhivarea modernă a dosarelor etc. La fel este şi la Bălţi. Aşadar, se poate!

Mediatizarea internaţională a conferinţei

Evenimentul, căci chiar a fost un eveniment, a fost transmis în direct pe pagina web www.realitatea.md, în compartimentul Realitatea.md LIVE, pe parcursul celor două zile, între orele 9.30 17,00, prin accesarea link-ului de pe paginile web ale USAID ROLISP, Institutului Naţional al Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei. Dată fiind importanţa comunicărilor, conferinţa o fost urmărită de specialişti aflaţi în Australia, SUA, Europa etc.

Kara McDonald, şef adjunct al Ambasadei SUA la Chişinău, a spus că organizarea conferinţei este o susţinere directă oferită de Statele Unite ale Americii pentru reformarea sistemului Justiţiei din Republica Moldova. Oficialul a insistat asupra faptului că administrarea modernă a instanţelor judecătoreşti este elementul-cheie pentru a îmbunătăţi percepţia cetăţenilor faţă de sistemul justiţiei. De asemenea, dumneaei şi-a manifestat optimismul, nădăjduind că cetăţenii vor susţine investiţiile făcute în reformarea justiţiei dacă vor vedea că acestea sînt administrate corect.

Dat fiind faptul că ne aflăm în campanie electorală, din instinctul firesc de a nu lăsa să se înţeleagă că politizăm subiectul, ne rezervăm dreptul de a reveni asupra acestei excepţionale conferinţe internaţionale, care chiar că a fost o adevărată Academie a Justiţiei Moderne.