După doi ani de la lansarea Strategiei, implementarea Reformei în sectorul justiţiei devine tot mai lentă

La 19 februarie 2014, Asociaţia Promo-LEX şi Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER) au lansat în cadrul conferinţei de presă Raportul trimestrial Nr. 4 de monitorizare a implementării Strategiei de Reformă în Sectorul Justiţiei (perioada de monitorizare 1 octombrie – 31 decembrie 2013).

Monitorizarea se axează pe observarea a 2 componente de bază: evaluarea realizării activităţilor cuprinse în Planul de Acţiuni pentru implementarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei şi monitorizarea şedinţelor de judecată. În cadrul Raportului au fost analizate 2 categorii de acţiuni, după cum urmează: acţiuni scadente cu termen de realizare în trimestrul IV al anului 2013 şi acţiuni restante pînă la 30 septembrie 2013.

Potrivit concluziilor Raportului progresul în implementarea Planului de Acţiuni este mai lent, comparativ cu trimestrul III, 2013. Astfel, din 257 de acţiuni planificate pentru a fi realizate pînă la finele anului 2013, 144 au fost realizate, iar 113 sînt în continuare nerealizate, ceea ce constituie, respectiv, un raport procentual de 56% faţă de 44%. Îngrijorător este mai ales faptul că din cele 45 de acţiuni care urmau a fi finalizate în trimestrul IV, 2013, doar 11, sau 24%, au fost realizate, altele 34, sau 76%, nu au fost realizate.

Analizînd performanţa instituţiilor implicate în implementarea SRSJ în primii doi ani de implementare a Strategiei Ministerul Justiţiei a realizat puţin mai mult de 50% din acţiuni, astfel 93 de acţiuni au fost realizate şi 70 nerealizate. Aproximativ aceeaşi rată de realizare au INJ, CNAJGS şi Procuratura Generală. Rate mai bune de realizare au CNA şi CpDOM. Printre instituţiile cu o rată scăzută de implementare se numără UNEJ, o acţiune preconizată şi nerealizată, şi MAI o acţiune realizată din 5 preconizate.

În ceea ce priveşte şedinţele de judecată, potrivit sondajelor şi rapoartelor monitorilor, s-a observat o dinamică constantă în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie a justiţiabililor faţă de modul general de înfăptuire a justiţiei de către instanţele de judecată. Datele obţinute în trimestrul IV în raport cu celelalte trimestre atestă o tendinţă pozitivă a menţinerii nivelului persoanelor total satisfăcute cu privire la modul de înfăptuire a justiţiei.

Cele mai înalte cote ale respondenţilor total nesatisfăcuţi au fost atestate la capitolul facilităţi ale instanţelor judecătoreşti, indicatori spre şi în incinta clădirii instanţelor, precum şi modalitatea de gestionare a paginii web a instanţelor de judecată. În acest sens, cîte 14%, respectiv, 22% şi 8%, din toţi avocaţii chestionaţi au declarat că sînt total nesatisfăcuţi.

În ceea ce priveşte cele mai înalte cote ale respondenţilor total satisfăcuţi, putem menţiona că peste 71% din avocaţi sînt total satisfăcuţi de accesibilitatea de a lua cunoştinţă de materialele dosarului şi de timpul rezervat între prezentarea citaţiei şi data şedinţei, iar 73% sînt total satisfăcuţi de publicitatea procesului.

Pe lîngă chestionarul standardizat oferit participanţilor la şedinţele de judecată, pentru a evalua eficienţa înfăptuirii justiţiei, în cadrul acestui exerciţiu de monitorizare au fost elaborate o serie de întrebări menite să analizeze percepţia respondenţilor privind schimbările pozitive care au avut loc pe parcursul ultimilor doi ani în contextual implementării reformei. Astfel respondenţii judecători, procurori, avocaţi, executori judecătoreşti şi grefieri în total 208 persoane şi-au expus părerea asupra obiectivităţii şi transparenţei procedurii de selectare, numire şi promovare a judecătorilor, finanţarea sistemului judecătoresc, independenţa procuraturii în exercitarea competenţelor sale dar şi altele.

Varianta electronică a Raportului este disponibilă pe www.promolex.md şi www.monitor.md.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului "Monitorizarea reformei sectorului justiţiei pentru sporirea responsabilităţii Guvernului", implementat de către Asociaţia Promo-LEX şi Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă, realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.