Manipulările mediatice perverse moldo-române

Mihai Conțiu

Eliberarea din închisoare a lui Veaceslav Platon din cauza unei condamnări abuzive, precum și oferta lui de a colabora cu structurile Procuraturii în privința schemei patronate de către Vladimir Plahotniuc cel puțin în cazul furtului miliardului au pus la grea încercare profesionalismul, luciditatea și buna credință a tuturor jurnaliștilor și comentatorilor politici afiliați lui Plahotniuc, Opoziției și a ”fraților lor mai mari din România”. Înainte de toate, precizez categoric că nu mă substitui într-un apărător mediatic al lui Platon, fie și din pricină că ne-a hărțuit cu ferocitate în 5 procese judiciare absurde pe care ni le-a intentat și pe care le-a și pierdut.

În opinia noastră exprimată mai de mult, veche de cel puțin 12 ani, Platon merită să fie condamnat pentru realele lui fapte ilicite comise, dar nu pentru cele imputate de ”Justiția lui Plahotniuc”, care l-a condamnat pentru fapte imaginare, dar mai ales pentru că era un martor incomod al fărădelegilor oligarhului fugar.

La fel cum am spus-o și atunci cînd a fost ”extrădat” din Ucraina, repetăm: Platon a fost ”extrădat” ilegal, una la mînă, iar doi la mînă, Plahotniuc l-a cumpărat, cu bani grei, de la complicele lui Petro Poroșenko, ca să-l lichideze efectiv în pușcăriile moldovenești deoarece, așa cum sugeram mai devreme, era un martor periculos, bine informat și cu suficiente probe privitoare la crimele mafiotului Plahotniuc.

După eliberarea lui din detenție, cu motivația juridică foarte bine probată că a fost condamnat abuziv, iar asta în contextul în care urmăririle penale împotriva lui în alte cauze nu au fost încetate, ci se derulează în continuare, absolut toți politicienii, comentatorii și jurnaliștii afiliați lui Plahotniuc, Candu, Șor, Usatîi, cei din PAS și PPDA, precum și comentatorii și jurnaliștii români nostalgici după onorariile lui Plahotniuc au ieșit la rampă cu cele mai halucinante poziții.

Potrivit acestora, citîndu-le la întîmplare doar cîteva opinii nu doar nebunești, dar și bine gîndite în context de dezinformare, de falsificare a unor realități doar pentru a instiga opinia publică împotriva guvernanților și, în mod special, a lui Igor Dodona, Platon a fost eliberat pentru că: ”așa a ordonat Dodon și procurorul general a executat comanda”; ”Platon a fost eliberat la comanda Moscovei pentru a devenii sponsorul lui Dodon în campania electorală” și multe astfel de ”certitudini” delirante. În imoralitatea lor criminală, acestor indivizi nu le e nici un pic de rușine de inepțiile pe care le debitează. Poate pentru că sunt bine plătiți, acești impostori sunt atît de orbiți încît nu mai sunt capabili să priceapă că, mai devreme sau mai tîrziu, adevărul iese la iveală, iar ei nici atunci nu vor înțelege cît de josnici vor deveni nu doar în fața opiniei publice, ci și în fața propriilor copii și părinți.

Realitatea ”colaborării” lui Platon cu procurorii este una extrem de simplă și practicabilă în sistemele de Justiție din absolut toate Statele democrate, civilizate și avansate ale lumii. În cazul unor criminali notorii de talia lui Plahotniuc, procurorii ”cad sau ajung la o înțelegere” cu complici ori cunoscuți de-ai lor. Există o astfel de procedură judiciară, ”cădere, ajungere la o înțelegere”, doar în situațiile în care cel cu care procurorul ”cade, ajunge la o înțelegere” este inculpat în aceeași cauză penală cu cel urmărit special, dar și în altele fără nici o legătură, dar pentru care urmează să fie condamnat.  Nu stau să caut cum e definită această procedură în Codul Penal moldovenesc, dar observ că, în cazul lui Platon, procurorii moldoveni operează după tiparul standard operativ al celor din Occident.

Pentru a contracara din timp tendința unora care vor fi bucuroși să invoce un fel de ”cădere la înțelegere” a lui Șor cu procurorii, ”similară” cu a lui Platon, îi întreb: Cu cine? Cu Bețișor și compania? Nu vă e rușine? Dar să revenim!

Înțelegerea la care procurorii au ajuns cu Platon este strict juridică și nu nici poate avea vreun fel de determinare politică. Inamicul principal al Statului a fost și este încă  Plahotniuc. Acest Vladimir Plahotniuc reprezintă tipul de mafiot cu mîinile pătate de sînge. În comparație cu el, Platon este un ”mafiot aristocrat”, unul nepătat de sînge, care operează cu ”cifruri bancare”. Platon n-a furat miliardul, nici aeroportul, nici Air Moldova și toate celelalte. Întrucît se pare că ”au bătut în ușile acelorași bănci rîvnite”, dar și în baza altor ”conexiuni”, Platon știe despre toate fărădelegile lui Plahotniuc la fel de bine ca și Candu. De aceea Plahotniuc a și vrut să-l suprime. Unii spun că i-ar fi plătit lui Poroșenko, pentru ”extrădarea lui”, vreo trei milioane. Personal, știu și cînd, cum și prin cine, dar n-am probe, așa c-o las baltă! Nu de alta, dar, oricît ar părea de paradoxal, ne putem pomeni că Platon iarăși o să ne acționeze în judecată! Asta așa, că are el ce are cu noi sau poate cu Ion Berlinski, pentru că sunt ”conraionali”, de la Căușeni adică, chiar dacă nu se cunosc!

În tot acest context, se impune să reținem cîteva elemente logice. Platon, ca meteoric politician și cu toată faima lui de ”riderul numărul unu în tot spațiul CSI”, este de mult un tip trecut pe linie moartă. El nu este o valoare publică și nici o autoritate ce poate influența masele. El, spre deosebire de Plahotniuc, nu a condus și controlat dictatorial și mafiotic Țara. La ora actuală, Plahotniuc continuă să fie inamicul cel mai sîngeros al Republicii Moldova, prin Candu și Șor. Oligarhul fugar este puternic mediatizat ”publicitar”, la scară națională, de către Pro Tv Chișinău, iar Candu de Jurnal TV. Puterea malefică actuală a lui Plahotnic, manifestată și prin cumpărarea unor deputați netrebnici, care constă în aceea că sabotează Statul în sine și altele, i-a obligat pe procurori, legitim, să ”cadă la înțelegere” cu Platon.

Ce înseamnă asta? În primul rînd, Platon va fi instrumentat penal pentru infracțiunile lui reale. Pentru acestea, dovedite fiind, va primi o pedeapsă mai mică, ”cu circumstanțe atenuante”, date de ”înțelegerea” lui cu procurorii în cauza Plahotniuc. Să reținem că, realmente, la ora actuală, inamicul de moarte al Statului de drept și al tuturor moldovenilor care nu l-au agreat niciodată, e Plahotniuc, nu Platon! Logic vorbind, ținînd seamă de interesul național, de atentatul la siguranța Statului, declanșat, tot în stil mafiotic brutal, de către Plahotniuc, nu vi se par criminale insinuările și acuzele celor care politizează ”afacerea juridică Platon”? Observați că toți acești mercenari moldo-români ai lui Plahotniuc sunt, în fond, îngrijorați că Platon ar primi o pedeapsă mai mică decît merită, dar nu scot o vorbuliță despre ”teama lor” că Plahotniuc o să putrezească în pușcărie pentru tot răul produs acestei Țări!