195 DE LA NAȘTEREA LUI NICOLAE FILIMON, ÎNTEMEIETOR AL ROMANULUI ROMÎNESC MODERN

La 6 Septembrie 1819, s-a născut Nicolae Filimon, compozitor și scriitor; prin ''Ciocoii vechi și noi'' a rămas în istoria literaturii române ca întemeietor al romanului.

După ce a urmat Școala de catihetică a Bisericii Enei din București, a studiat cu marele logofăt Scarlat Bărcănescu, completîndu-și astfel educația și învățătura, găsind aici un mediu prielnic înclinației sale pentru muzică. După unii autori ar fi frecventat și școala de cîntăreți bisericești condusă de călugărul rus Vissarion și ar fi fost elevul Școlii Filarmonice înființate în 1837 de I.H. Rădulescu. A fost cîntăreț în coruri bisericești și flautist.

A ocupat diferite funcții administrative: funcționar la Departamentul Credinței, pitar (1856), funcționar (din 1862) la Arhivele Statului (din cadrul Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice), șef al secției istorice și al așezămintelor publice (1864).
Debutul său a avut loc în 1857, în ziarul "Naționalul", cu articole și cronici, începînd astfel o intensă activitate de cronicar muzical și teatral. S-a numărat printre primii critici muzicali profesioniști de la noi, pledînd pentru "inspirațiune adevărat națională", pentru o creație muzicală românească cultă și un repertoriu teatral național, inspirat de tradițiile populare. A fost unul dintre primii culegători de folclor românesc.

A colaborat, de-a lungul timpului, la diferite publicații, ca "Țăranul român", "Revista Carpaților", "Tribuna română", "Buciumul" etc. A publicat, între anii 1858-1860, nuvelele "Mateo Cipriani", "Friedrich Staaps", aceasta din urmă cuprinsă în memoriile "Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice" (1860).

Următoarele sale scrieri se desprind de clișeele romantice și capătă o orientare realistă: nuvela "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" (1861), romanul "Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoareci mănîncă" (1863) — datorită căruia Nicolae Filimon rămîne în literatură ca întemeietor al romanului românesc modern. Totodată, Nicolae Filimon a creat în literatura română tipul parvenitului, întruchipat în personajul Dinu Păturică. Romanul amintit reprezintă o "frescă socială a timpurilor sale, autorul dovedind intuiție balzaciană", pentru G. Călinescu, în timp ce critica mai recentă susține că "nu este o analiză socială a epocii, personajul său nu este reprezentantul unei clase sociale, cît al unei categorii de caractere", în opinia lui M. Anghelescu.

Nicolae Filimon a murit la 19 Martie 1865, răpus de tuberculoză. Pentru viața și opera scriitorului, portretul pe care i-l face fostul prim-ministru și președinte al Academiei Romîne, Ion Ghica, într-una dintre ''Scrisorile'' sale are o însemnătate deosebită: ''Acei care l-au cunoscut pierdeau un amic sincer, leal, îndatoritor, totdeauna vesel și voios, totdeauna mulțămit cu puținul ce cîștiga prin munca și talentul său; caracter independent, nu s-a căciulit niciodată la nimeni; ura și disprețuia lipsa de demnitate și lingușirea; modest pînă a roși cînd auzea laude pentru scrierile lui, n-a bănuit niciodată că era un scriitor de mare talent. Literatura a pierdut în el pe unul din luceferii săi''.

Documentare: Horia Plugaru

 

Socialmai mult
18.09.18 - 15:42
18.09.18 - 12:28
17.09.18 - 17:01
17.09.18 - 16:54
17.09.18 - 16:53
17.09.18 - 16:50
17.09.18 - 14:26
17.09.18 - 12:13
16.09.18 - 16:51
15.09.18 - 16:27
15.09.18 - 16:23
14.09.18 - 17:45
14.09.18 - 17:38
14.09.18 - 17:31
14.09.18 - 16:37
14.09.18 - 16:36
14.09.18 - 13:43
14.09.18 - 13:35
13.09.18 - 17:01
13.09.18 - 16:57