Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări, Joi, că are un plan de luptă prin care Armata ucraineană să elibereze anul viitor mai multe oraşe ocupate de Rusia în Estul şi Sudul Ucrainei, în timp ce ministrul său de Externe, Dmitro Kuleba, a respins din nou orice armistiţiu sau negocieri cu Moscova, consemnează agenţia EFE.

"Am un plan. Avem oraşe foarte precise, direcţii în care să avansăm. Nu pot dezvălui detalii, dar avem mici înaintări în Sud şi, de asemenea, în Est", a spus Zelenski, într-o videoconferinţă cu SUA, în care a încercat să risipească îndoielile atît din ţara sa, cît şi din Occident, după ce contraofensiva lansată de Armata ucraineană, în Iunie, nu a dat rezultatele aşteptate.

Zelenski, care Joi a prelungit cu trei luni legea marţială şi mobilizarea generală, a insistat, în special, asupra a ceea ce a descris drept progresele făcute în provincia sudică Herson de Armata ucraineană, care a creat un cap de pod pe malul estic al Niprului şi a reuşit să mute acolo cîteva blindate.

La rîndul său, şeful Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare a Ucrainei, Oleksi Danilov, a vorbit, tot Joi, despre "marile succese" ale Kievului în atacurile cu drone şi rachete asupra instalaţiilor Armatei ruse în Crimeea.

"Distrugerea activelor lor pe teritoriul Crimeii şi distrugerea flotei Mării Negre sunt un mare succes al ţării noastre", a susţinut oficialul ucrainean, referindu-se, de fapt, la avarierea navei ruse lansatoare de rachete Askold într-un atac în care, potrivit Rusiei, din opt rachete Storm Shadow lansate de Ucraina, şapte au fost doborîte de antiaeriana rusă, iar bucăţi din a opta rachetă de asemenea doborîtă au lovit respectiva navă.
În intervenţia sa de Joi, Zelenski a criticat din nou lentoarea livrării de armament occidental şi a recunoscut că la Kiev provoacă îngrijorare atitudinea unor politicieni republicani din SUA deveniţi reticenţi faţă de continuarea sprijinului financiar şi militar pentru Ucraina. "Unele voci din rîndul republicanilor sunt cu adevărat periculoase. Desigur, oamenii noştri se tem", a mărturisit preşedintele ucrainean, care totuşi s-a ferit să comenteze despre cum ar vedea o eventuală revenire a lui Donald Trump la Casa Albă.

Pe de altă parte, Zelenski a cerut Occidentului să transfere Ucrainei pentru reconstrucţie toate activele ruseşti îngheţate, care însumează circa 400 de miliarde de euro, nu doar dobînzile şi dividendele rezultate din acestea.

În acest timp, ministrul său de Externe, Dmitro Kuleba, a respins, într-o postare pe reţeaua socială X, orice încetare a ostilităţilor sau negocieri cu Moscova, reacţionînd astfel după informaţii apărute recent în mass media despre discuţii discrete între Kiev şi Occident asupra unor negocieri de pace cu Rusia.

"Aceia care afirmă că Ucraina trebuie să înceapă acum negocieri cu Rusia, fie nu sunt informaţi, fie nu înţeleg, fie sunt de partea Rusiei şi vor ca Putin să ia o pauză înaintea unei agresiuni şi mai mari", a indicat şeful diplomaţiei ucrainene.

Ucraina a lansat, în Iunie, o contraofensivă, în Sud-Est, în provinciile Zaporojie şi Doneţk, pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Armata rusă, urmărind, în primul rînd, să ajungă la Marea Azov, pentru a tăia legătura terestră a Rusiei cu Crimeea şi cu partea de Sud a provinciei Herson. Dar cîştigurile teritoriale în această contraofensivă au fost pînă în prezent minore, Armata ucraineană reuşind doar să elibereze o mînă de sate, cu preţul unor mari pierderi de efective şi echipamente. Armata rusă desfăşoară, la rîndul ei, ofensive mai către Nord, dar tot cu progrese minore şi cu mari pierderi.

Astfel, linia frontului, care se întinde pe o lungime de peste 1.000 de kilometri, nu s-a mişcat aproape deloc din luna Noiembrie 2022, cînd, sub ameninţarea unei ofensive ucrainene, Armata rusă s-a retras din partea de Nord a provinciei ucrainene Herson dincolo de Nipru, stabilindu-şi defensiva pe bariera naturală reprezentată de acest fluviu, peste care Armata ucraineană a creat capul de pod menţionat de Zelenski, deşi rămîne de văzut dacă acesta va permite desfăşurarea de acolo a unor acţiuni militare mai ample.

Comandantul-şef Armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a avertizat, într-un articol de opinie şi un interviu publicate săptămîna trecută de The Economist, că războiul cu Rusia a ajuns într-un impas, în stadiul unui conflict de uzură, şi Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze.

Zalujnîi a fost contrazis de Zelenski, care a pus rezultatele sub aşteptări ale contraofensivei ucrainene pe seama superiorităţii aeriene a Rusiei. Legat de acest subiect, purtătorul de cuvînt al Forţelor Aeriene ucrainene, Iuri Ignat, a declarat, Joi, că pregătirea piloţilor ucraineni pe avioanele F-16 în România încă nu a început.