Foto: Culesul strugurilor în Basarabia, sfîrșitul sec. XIX – începutul sec. XX. Arhiva foto a Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei

„Strugurii și vinul demonstrează că nu s-a plantat niciun pom înaintea viței-de-vie“
Alceu di Mytilene (620 î. Hr. – sec. VI î.Hr), poet liric grec

Viticultura este știința care se ocupă de cultura viței-de-vie. În spațiul carpato-danubiano-pontic creșterea viței-de-vie, una dintre primele culturi „îmblînzite” de oameni, reprezintă o ramură tradițională. În sec. VI – începutul sec. II î. Hr., vinul și uleiul de măsline, transportate în amfore, erau cele mai răspîndite produse în acest areal.

Istora viticulturii din spațiul actual al Republicii Moldova include dimensiuni locale aflate în conexiune directă cu marea istorie a branșei în context universal. Actualmente, în republică circa 3,7 la sută din suprafața totală a fondului funciar include plantațiile de viță-de-vie.

1. La creștini, inslusiv la cei din Republica Moldova, se consideră că Sfîntul Vasile este la fel de vesel și buclucaș, cîntă și joacă, după modelul zeității greco-romane Dionysos -Bachus.
2. O serie de ritualuri și tradiții practicate în popor vorbesc despre vechimea îndeletnicirii: hora în vie (săditul), hora în jurul teascului (culesul), proba tulburelului (vinalia), binecuvîntarea vinului de ziua Sfîntului Ioan (carnavalul de toamnă), vărsarea vinului la rădăcina butucului (în ajun de Crăciun).
3. Informații valoroase despre podgoriile est-carpatice se găsesc în diverse pravile, hrisoave, documente de vînzare și acte domnești.
4. Viticultura a luat amploare în Țara Moldovei în sec. XVII–XVIII grație faptului că acest domeniu nu era supus monopolului comercial otoman, din considerente religioase. Musulmanii consideră vinul de sorginte diabolică, fiind interzis nu doar consumul, ci și comercializarea acestuia. Vinurile din podgoriile moldovenești erau solicitate în Europa.
5. La mijlocul sec. XIX, Basarabia cu o suprafață a viilor de 25 mii de desetine și cu o producție de 3,0-3,5 milioane de vedre (1 vadră echivalează cu 13-15 litri) ocupa primul loc în Imperiul Rus după producția vinului.
6. În 1842 s-a înființat Școala Secundară din Chișinău (în suburbia Botanica), unde din 1894 a funcționat Stațiunea Experimentală de Vinificație din Basarabia, în cadrul căreia se efectuau ample cercetări în domeniul viticulturii.
7. În arhivele Muzeului Național de Istorie a Moldovei se păstrează originalul unei scrisori semnate de N. N. Prostoserdov, patriarhul degustării vinului în Uniunea Sovietică, în care se menționează că „vinurile albe sînt ca vioarele în orchestra simfonică, iar cele roșii – instrumente aerofone”.
8. Petru Ungureanu (1894–1975), membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1961), autor a circa 120 de lucrări științifice în domeniul viticulturii, a pus bazele producerii șampaniei (spumantului) în Moldova sovietică. În 1940, P. Ungureanu a obținut brevetul de autor – „Amortizator pentru protecția șampaniei și stresării hidraulice la tragerea ei în sticlă”. În urma acestei inovații s-a asigurat limpizimea constantă a șampaniei la îmbuteliere. Savantul-vinificator a propus o nouă formă a gîtului sticlei de șampanie, care a făcut posibilă minimalizarea cazurilor de așchiere a recipientului la îmbuteliere. S-a obținut o micșorare a rebutului de la 50% la 1,5%.
9. În anii 1970, RSS Moldovenească, ocupînd doar 0,15% din teritoriul Uniunii Sovietice, producea 25% din vinuri și 30% din coniacuri.
10. Cea mai recentă apariție editorială referitoare la istoria și actualitatea viticulturii în Republica Moldova este semnată de academicianul (2007) Boris Gaina și doctorul în științe biologice (2003) Eugeniu Alexandrov. Savantul B. Gaina, personalitatea anului 1993 în lume în domeniul oenologiei, este continuator și inovator al tradițiilor școlii moldovenești oenologice ale savantului P. Ungureanu. Academicianul B. Gaina, autor a circa 550 de lucrări științifice, inclusiv 15 monografii, 51 de brevete de invenție, 35 de mărci de vinuri, 17 acte normative, este supranumit de scriitorul și publicistul Tudor Țopa „mareșalul vinului Dumnezeiesc”. Cercetătorul E. Alexandrov a publicat circa 90 de lucrări științifice. În lucrarea enciclopedică „Pagini din istoria și actualitatea viticulturii” (Chișinău, Lexon-Plus, 2015, 260 p.), autorii estimează că „viticultura și vinificația Republicii Moldova se înscriu astăzi în patrimoniul mondial al culturii viței-de-vie, fiind cunoscute în toată lumea” (p. 9). Cartea, elaborată în condiții grafice excelente, include informații valoroase din perimetrul cercetărilor enciclopedice, istoriei, religiei, tradiției, agriculturii, economiei, geografiei, tehnologiei, artei, numismaticii, filateliei, terminologiei etc. Felicitări autorilor pentru lucrarea științifică sui-generis în domeniul viticulturii din Republica Moldova, apariție editorială de excepție a anului 2015.

Ion XENOFONTOV, doctor în istorie

Vinificația – ocupație de bază a țăranilor basarabeni, sfîrșitul sec. XIX – începutul sec. XX. Arhiva foto a Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei

Pivnița, beciul sau „magazul” – „fortăreața alimentară” tradițională a gospodarilor, 2005.Arhivă familiei Prisac

Petru Ungureanu, fondator al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, șampanistul principal al Moldovei sovietice. Arhiva Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei. Fond foto. Mulțumiri domnului Iulian Salagor pentru prezentarea imaginii