Am avut fericita și rara ocazie să merg la Mănăstirea Putna fiind cooptat într-o delegație în frunte cu președintele de atunci Vladimir Voronin. La aterizare pe aeroportul Suceava era să intrăm cu avionul într-o arătură din cauza unei ceți dense, ca în apropiere de munți. La intrarea în sala de oaspeți președintele Voronin a constatat cu nedumerire că ambasadorul de atunci al R. Moldova la București nu a arborat drapelul țării sale alături de cel al țării gazdă. I-a spus răspicat să se întoarcă rapid la Chișinău pentru că nu mai este ambasador. Nu-i dau numele că nu mi-a făcut nici un rău. la Mănăstirea Putna am fost primiți cu o deosebită ospitalitate, dacă înțeleg eu ceva în chestii de acestea. Un călugăr a recitit din start Doina lui Eminescu ”De la Nistru pîn-la Tisa...” O adevărată delectare pe fața președintelui Republicii Moldova! Apoi am mers direct să vedem Mormîntul domnitorului Ștefan cel Mare. Tavanul încăperii era încă doar împroșcat cu mortar, deși Putna împlinise, se pare, 500 de ani de la înființare. Prim-ministru al României era Adrian Năstase. Iar Ștefan cel Mare e domnitor moldovean, n-avem ce face! Dar iată că am fost invitați și la un ospăț frugal, ca la mănăstire. Aici președintele Voronin a scos o modestă sumă de zece mii de dolari (10.000) pentru reparație pe care a înmînat-o gazdelor. Gazdele au mulțumit cu smerenie. Ca să nu spuneți că fabulez și că sînt adeptul fidel și orb al lui Vladimir Voronin, întrebați-l dacă ar confirma cele relatate de mine pe politicianul Sergiu Mocanu, care în avion mi-a spus niște anecdote faine de tot. Mulțumesc artistului plastic, scriitorului, patriotului și naționalistului Leonid Popescu că mi-ai sugerat involuntar ocazia să-mi amintesc cu plăcere despre prietenia moldo-română din acei ani. Leonid Popescu se află într-un turneu patriotic în Bucovina. Astăzi se vorbește de relațiile moldo-române tot mai bune.  

P.S. Rog patrioții slabi de înger să nu se isterizeze la lectura sintagmei ”prietenia moldo-română”.  La fel, întrebați la Putna dacă fostul președinte Vladimir Voronin a făcut donația menționată în rîndurile de mai sus. Nu de alta, dar această mică relatare a mea a fost ștearsă de către Leonid Popescu de pe pagina sa de Facebook. E dreptul lui, desigur, nu mă afectează. Dar dacă așa sunt privite astfel de relatări, printr-o optică absolut intolerantă, atunci e slut la Prut. Așa a luat sfîrșit prietenia  mea la distanță cu autorul de romane și artistul plastic Leonid Popescu. Probabil că, scriitor fiind, Leonid Popescu are cenzura în vene.

Ion BERLINSKI