Interviu din Ziare.com

 Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat, aflat în coaliţia de guvernare din Republica Moldova, a renunţat, zilele trecute, la imunitatea parlamentara, şi a cerut să i se verifice averea. Într-un interviu acordat Ziare.com, Plahotniuc explică de ce imunitatea nu-ţi serveşte decît dacă eşti vinovat şi ce intenţionează să facă cu timpul liber astfel cîştigat. Înainte de mitingul de Duminică de la Chişinău, organizat de coaliţia de Guvernare pentru susţinerea integrării europene, Vlad Plahotniuc arata ce perspective are Moldova şi de ce comuniştii au toate motivele să se teama de Europa.

Zilele trecute, aţi renunţat la mandatul de deputat în Parlament. De ce aţi recurs la un asemenea gest?

Astăzi există, în spaţiul public din Moldova, o serie de atacuri şi acuzaţii nefondate la adresa mea. Am văzut şi în presa din România un titlu în care sunt numit "controversat". Ştim bine că, în politică, bătălia percepţiilor te prezintă în faţa oamenilor altfel decît eşti. Dar faptele vorbesc pînă la urmă mai bine. Şi, dacă nu eşti vinovat, imunitatea n-are la ce să-ţi folosească.

Am vrut să demonstrez astfel că nu am nimic de ascuns. De altfel, în general, eu consider că deputaţii nu ar trebui să beneficieze de imunitate parlamentară. Eu mă bucur, fără falsă modestie, că decizia mea a avut valoare de exemplu pentru clasa politică din Moldova. Ulterior gestului meu, am reuşit să decidem împreună cu colegii din Coaliţie să se iniţieze procedura de revizuire a Constituţiei tocmai în sensul eliminării imunităţii pentru deputaţi.

Pe de altă parte, gestul meu a avut şi un alt rol, acela de a-mi face mai mult timp pentru a comunica cu cetăţenii, pentru a bloca acţiunile de manipulare ale comuniştilor, încercările lor de a-i minţi pe oameni şi a-i determina să se poziţioneze împotriva obiectivului ţării noastre de integrare europeană.

Sunteţi unul dintre cei mai influenţi lideri politici de la Chişinău, dar şi un politician controversat, atacat în special în ceea ce priveşte averea dobîndită cînd activaţi în mediul de afaceri. De ce aţi renunţat la afaceri şi aţi intrat în politică?

Să vă spun sincer, mi-era bine în business. N-am intrat în politică pentru cîştiguri materiale, fiindcă aveam deja o situaţie materială bună. M-am implicat în politică pentru că din interiorul ei am ştiut că pot face mai multe pentru a susţine orientarea pro-europeană din ţară, pentru a asigura stabilitate şi pentru a nu le permite comuniştilor să pună mîna pe putere şi să arunce iar Moldova în haos şi izolare internaţională. De aici cred că mi se trag şi controversele la care făceaţi referire anterior.
Sunt mulţumit că, în ciuda tuturor neînţelegerilor, schimbărilor, conflictelor, majoritatea proeuropeană a mers înainte, din 2009 încoace. Uneori a mai şchiopătat, alteori a mers mai bine, dar tot timpul înainte. S-au realizat reforme, s-au pus bazele unui stat de drept, au fost făcute progrese economice. Nu atît de profunde pe cît ni le-am dorit, nu atît de vizibile cît ar fi trebuit, dar, una peste alta, am oferit o evoluţie substanţială faţă de perioada guvernării PCRM.
Se putea face mai mult? Categoric da. Pe de altă parte, aţi avut şi aveţi în România experienţe relevante de guvernare în coaliţie, deci ştiţi că lucrurile nu sunt chiar simple. Ştim cu toţii şi faptul că o guvernare de coaliţie are şi multiple beneficii, mai ales în procesul democratic de luare a deciziilor. Pentru Moldova, vă pot spune asta cu siguranţă, guvernarea în coaliţie este vitală, singura formă capabilă să le garanteze oamenilor democraţia, după o perioadă lungă în care au avut o guvernare totalitară, comunistă.

Duminică, cele trei partide din Coaliţia de guvernare organizează un miting cu zeci de mii de persoane la Chişinău. Despre ce este vorba?

Da, este o adunare intitulată "Pentru Moldova, ProEuropa" prin care vrem să dăm un semnal de solidaritate şi de voinţă populară pentru integrarea europeană.
Pentru noi, în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, pe 28-29 Noiembrie, se va lua o decizie foarte importanta. Parafam Acordul de Asociere Moldova - Uniunea Europeană. Pentru Moldova, acest Summit este foarte important. În prezenţa tuturor şefilor de state şi de guverne din ţările UE, Moldovei i se vor recunoaşte progresele făcute din 2009 şi pînă în prezent. La anul sperăm chiar în liberalizarea regimului de vize.

De aceea, vrem la rîndul nostru să dăm un semnal Europei că opţiunea pro-europeană în Moldova are susţinere populară foarte serioasă. De altfel, Moldova nu ar fi ajuns aici dacă Guvernele pro-europene n-ar fi avut sprijin popular să realizeze măsurile necesare. De aceea cred că, de la Vilnius, delegaţia de oficiali a Moldovei ar trebui să le transmită mulţumiri cetăţenilor de acasă, pentru că datorită lor se reuşeşte parafarea Acordului cu UE.

Va temeţi de proteste din partea PCRM, partid opus aderării la UE?

În România aţi fost norocoşi că aţi parcurs drumul european fără existenţa şi formală şi concretă a unui partid comunist activ. La noi, această grupare vrea să ţină Moldova în trecut şi cu ajutor extern aplică tehnici de manipulare eficiente. Or, asta cere şi un răspuns solidar din partea Coaliţiei ProEuropene.

Spre deosebire de comunişti, noi, cei din Coaliţia de guvernare suntem constrînşi în reacţii de respectul faţă de lege şi de fair play. Nu lovim sub centură oponenţii, nu manipulăm oamenii, nu mergem cu megafoanele în Parlament. Suntem mai civilizaţi şi, deja, mai europeni.

Noi i-am sfătuit şi pe participanţii la adunarea de Duminică să îşi păstreze calmul. Provocatori vor fi, cu siguranţă, pentru că sunt bine motivaţi aceia care se opun progresului, dar nu trebuie să le răspundem prin aceleaşi metode.
Important este că, din 1991, în Moldova nu s-au mai strîns zeci de mii de oameni într-un loc pentru o cauză, ci doar pentru a protesta împotriva a ceva. Acesta este semnalul pe care vrem să îl transmitem în Europa, un mesaj pozitiv, de determinare pentru continuarea drumului european, dar şi un semnal de maturizare a societăţii noastre.

Cînd spuneţi că există determinare în rîndul celor care se opun progresului, faceţi referire la PCRM?

Exact. Vedeţi, eu înţeleg de ce comuniştii se opun progresului şi Europei. Frica lor de Europa e de fapt frica de propria lor dispariţie. Într-o Moldovă europeană, PCRM va ajunge la autodesfiinţare. Comuniştii nu înţeleg ce este acela un proces democratic, nu înţeleg ce înseamnă dialog, constructivism. Ei au rămas frustraţi de cînd au fost debarcaţi de la guvernare de către popor şi de atunci se chinuiesc să revină forţat la putere, folosind de multe ori metode care nu au legătura cu un proces politic democratic – încearcă să blocheze activitatea Parlamentului şi a Guvernului, organizează mitinguri la care provoacă şi agresează forţele de ordine, bruschează jurnaliştii.

Iată cum înţeleg comuniştii activitatea politică, iată cît de ancoraţi sunt în trecut şi cum nu pot să se adapteze evoluţiei societăţii noastre, democraţiei. Comuniştii înţeleg foarte bine că integrarea europeană ar duce la dispariţia lor ca partid politic, de aceea încearcă acum cu atîta disperare să oprească ţara din drumul său spre Europa.

Ce i-ar trebui acum Moldovei pentru a avea parte de progres mai rapid?

Ar fi mai uşor cu un miracol, dar este posibil şi fără el. Acum există consens din partea unei majorităţi parlamentare şi susţinere populară pentru apropierea Moldovei de UE, ceea ce creează în Republica Moldova un context favorabil pentru dezvoltare, pentru progres.

Concret, Moldova va avea nevoie de revizuiri serioase ale cadrului legislativ, de adaptare a lui. Va mai fi nevoie de o serie de măsuri complicate, de revizuire a cheltuielilor şi de reorientare a priorităţilor pentru investiţii. Suntem o ţară în tranziţie, avem nevoie de investiţii, de capital, de măsuri inteligente. Provocarea cea mare constă în limitarea – pentru început – a corupţiei, cu obiectivul mai larg de consolidare a independenţei Justiţiei, care este un etalon pentru orice democraţie serioasă.
Concomitent, toate aceste măsuri de consolidare a statului de drept vor susţine măsurile mai uşor de înţeles şi cu efecte mai clare pentru populaţie, cele privind combaterea sărăciei. În Moldova, anul trecut, 95% dintre pensionari aveau venituri lunare sub minimul de existenţă. Nivelul de sărăcie este de 1,5 ori mai mare decît media europeană. Fireşte, s-au făcut eforturi. Am majorat pensiile, atît cît s-a putut, anul acesta au fost majorate cu 15%, anul viitor, de asemenea, se va discuta şi adopta curînd bugetul pentru asigurările sociale.

Păreţi sigur de soliditatea coaliţiei de guvernare, care a fost încercată de multe momente de criză. Ce vă face să credeţi acum că va merge în linişte înainte?

Alternativă nu avem. Trebuie să colaborăm, suntem obligaţi să continuăm împreună toate reformele începute, să ne respectăm promisiunile făcute partenerilor externi. Nici nu se pune problema să ratăm şansa de a oferi îmbunătăţiri ale nivelul de trai pentru cei mulţi, altfel oamenii se vor întreba pe bună dreptate care este diferenţa dintre noi şi comunişti.

Se observă deja astfel de îmbunătăţiri?

Să ştiţi că sunt mulţi români, care au mai fost în Moldova în perioada guvernărilor comuniste, şi care astăzi vin în Moldova şi observă schimbări majore. Noi, trăind zi de zi, deja nu le mai sesizăm atît de bine. Dar cei care vin în ospeţie observă îmbunătăţiri, spun că se simte o atmosfera europeană pe străzi, în parcuri, o schimbare în bine faţă de ce era în trecut. Dar eu ştiu că mai avem multe de făcut, suntem abia la început de drum.

Ne-am bucura să avem oaspeţi din toate categoriile, nu doar oameni de afaceri şi tineri care au prieteni în Moldova. Aveţi la cîteva sute de kilometri de Bucureşti o ţară interesantă, care merită vizitată. Cît despre oamenii de afaceri interesaţi să îşi dezvolte afacerile, mesajul meu este la fel de clar: investiţi în Moldova, sunteţi bineveniţi în ţara noastră. Normele europene la care ne raliem rapid garantează siguranţa investiţiilor, în plus avem o piaţă cu deschidere largă – spre Est şi Vest.