Peste 3500 de moldoveni au fost recrutaţi pentru lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl în anul 1986. De atunci mai mult de o mie dintre aceştia au decedat, iar fenomenul este cu tendinţă de creştere. Declaraţia a fost făcută pe 19 mai de Tudor Căpăţină, preşedintele Uniunii Cernobîl din R. Moldova, într-o conferinţă de presă, prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la fondarea organizaţiei.

„În mare parte la aceste lucrări au fost luaţi tineri, fără studii sau calificare, care nu conştientizau la ce risc îşi supun viaţa. În acelaşi timp, la Cernobîl au plecat şi specialişti, care fie nu aveau de ales, fie erau motivaţi de idei nobile de a salva situaţia. Pe urmă aproape toţi au avut probleme de integrare în societate, legate de angajarea în cîmpul muncii sau de starea sănătăţii”, a menţionat Tudor Căpăţină.

În context, vicepreşedintele Uniunii, Ludmila Beşleaga, a specificat că în prezent în ţară sînt înregistraţi 1750 de copii născuţi de la un părinte care a participat la lucrările de lichidare a avariei de la Cernobîl. „Aceşti copii poartă de la naştere povara radierii nocive. Or, ei sînt născuţi în categoria de risc care necesită o monitorizare medicală permanentă, ceea ce este imposibil, de vreme ce în R. Moldova nu avem o medicină cauzală care să urmărească procesul”, a afirmat Ludmila Beşleaga.

Asociaţia obştească „Uniunea Cernobîl din R. Moldova” a fost înfiinţată la 19 mai 1990, este membră a Organizaţiei Internaţionale „Soiuz – Cernobîl” cu sediul la Kiev şi participă la mişcarea mondială antinucleară împreună cu încă 25 de uniuni similare.

Accidentul nuclear de la Cernobîl s-a produs la 26 aprilie 1986, la Centrala atomoelectrică din apropierea oraşului Pripiat (Ucraina), unde a avut loc o explozie urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare.