Peste 70.000 de ruşi au participat duminică după-amiază la un marş la Moscova pentru a-i aduce un omagiu lui Boris Nemţov, opozant şi fost vicepremier, asasinat vineri în apropiere de Kremlin, a indicat unul dintre organizatorii manifestaţiei.

«Estimăm la peste 70.000 numărul participanţilor», a declarat pentru AFP Alexandr Riklin, unul dintre organizatorii marşului, care a fost autorizat de către municipalitate. Poliţia a indicat la rîndul său un număr de peste 16.000 de participanţi la marş.

Boris Nemţov «a murit pentru viitorul Rusiei» sau «El s-a bătut pentru o Rusie liberă», scria pe pancartele purtate de manifestanţi la Moscova, potrivit jurnaliştilor AFP la faţa locului.

La Sankt Petersburg, cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării, peste 6.000 de persoane, potrivit poliţiei, s-au strîns, de asemenea, pentru a-i aduce un omagiu lui Nemţov.

Asasinarea opozantului rus, vineri, cu puţin timp înainte de miezul nopţii, a fost un şoc pentru partizanii săi şi pentru mii de persoane anonime, fiind condamnată şi pe plan internaţional.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a angajat sîmbătă să-i pedepsească pe asasinii lui Nemţov. «Se va face totul pentru ca organizatorii şi executanţii aceste crime odioase şi cinice să primească pedeapsa pe care ei o merită», a afirmat Putin într-un mesaj de condoleanţe către mama lui Boris Nemţov.

Opoziţia a renunţat la manifestaţia prevăzută să aibă loc în sud-estul Moscovei, înlocuind-o cu un marş pînă la podul pe care a fost ucis Boris Nemţov, împuşcat cu patru gloanţe în spate.

Duminică, podul pe care a fost asasinat opozantul de 55 de ani în timp ce se plimba pe jos cu o tînără din Ucraina, prezentată drept prietena sa, era acoperit cu grămezi uriaşe de flori, lumînări, fotografii şi mesaje aduse de personalităţi cunoscute şi de o mulţime de persoane anonime.

Cu cîteva ore înainte de a fi asasinat, într-o intervenţie la radio Ecoul Moscovei, Nemţov făcea apel să se manifesteze duminică în capitală împotriva «agresiunii lui Vladimir Putin în Ucraina».

Reacţii internaţionale după asasinarea lui Nemţov

Principalii lideri politici ai lumii au condamnat sîmbătă asasinarea la Moscova a fostului vicepremier rus Boris Nemţov, unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai preşedintelui Vladimir Putin, relatează agenţiile internaţionale de presă.

«Cancelarul Angela Merkel este consternată de uciderea laşă a opozantului politic rus Boris Nemţov», se arată într-un comunicat emis de guvernul de la Berlin, cancelarul german cerîndu-i totodată preşedintelui rus Vladimir Putin «să asigure că acest asasinat va fi elucidat şi autorii lui vor fi traşi la răspundere». În textul difuzat, cancelarul german vorbeşte şi despre «curajul fostului vicepremier, care nu a încetat niciodată să-şi exprime public criticile faţă de politica guvernamentală». La rîndul său, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, s-a declarat «trist», «furios» şi «şocat» de această crimă comisă «cu sînge rece».

La rîndul său, preşedintele francez Francois Hollande a condamnat, tot printr-un comunicat oficial, «asasinatul odios» comis la Moscova. «Boris Nemţov a fost un apărător curajos şi neobosit al democraţiei şi un combatant hotărît împotriva corupţiei», menţionează de asemenea liderul de la Elysee.

Şi guvernul britanic condus de David Cameron şi-a exprimat «tristeţea» şi «consternarea» într-un comunicat difuzat de Foreign Office.

De asemenea, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, şi-a exprimat «indignarea» în urma acestei «crime brutale» şi a cerut autorităţilor de la Moscova să conducă o investigaţie «completă, rapidă şi transparentă».

Primul care a reacţionat după asasinat a fost preşedintele american Barack Obama, care a condamnat «uciderea brutală» a lui Nemţov şi a cerut guvernului rus să efectueze rapid o anchetă imparţială şi transparentă.

Presa rusă, sub şocul asasinării lui Nemţov

La o zi după marşul în memoria lui Boris Nemţov, care a reunit zeci de mii de persoane duminică la Moscova, presa rusă se afla luni sub şocul morţii opozantului şi fostului vicepremier rus.

«Reacţiile la asasinarea lui Boris Nemţov sînt extraordinare, pe măsura acestui om», scrie luni cotidianul Kommersant, care vede în moartea opozantului «moartea politicii».

Moartea sa "constituie o barieră psihologică pe care Rusia a trecut-o" şi, de aceea, "nu va mai fi niciodată la fel", avertizează cotidianul financiar Vedomosti. «Mulţi oameni au spus după asasinat: «Ne-am trezit într-o altă ţar㻫, subliniază ziarul, care a numit manifestaţia în memoria lui Nemţov drept «Marşul împotriva fricii».

Deşi autorităţile susţin că vor studia toate pistele pentru a-i găsi pe ucigaşi, unele media acuză «climatul de frică» instaurat de Kremlin în Rusia.

«De o lungă perioadă de timp - de cel puţin un an - trăim într-o ţară unde disidenţa este asimilată trădării, pentru care poţi fi ucis», denunţă Vedomosti, care subliniază că «războiul, ca orice crimă la comandă, este uşor de pornit, dar mult mai greu de oprit».

Publicaţia de opoziţie Novaia Gazeta, care publică un interviu realizat cu Boris Nemţov în aprilie, aminteşte că opozantul rus primea cu regularitate ameninţări cu moartea, dar nu credea însă că aşa ceva se poate întîmpla. «Ei bine, da, ei pot: nu cred că pot să mă omoare, dar cu siguranţă mă pot trimite la închisoare», afirmase Nemţov, care se declarase «imunizat» în faţa acestor ameninţări.

În opinia acestei publicaţii, «în loc de Maidan» - mişcarea politică care a condus acum un an la destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici la Kiev - «Moscova a obţinut un Donbas», regiune din estul Ucrainei sfîşiată de un conflict armat între separatişti proruşi şi armata ucraineană.

În schimb, cotidianul popular Komsomolskaia Pravda scrie că nu crede că această crimă este motivată politic. «Cine ne omoară aici din motive pur politice? Nu sîntem în Ucraina (...) Pentru bani, se ucide. Pentru politică, nu», susţine ziarul.

Dar, potrivit Novaia Gazeta, rezultatul este acelaşi: «Asasinarea lui Nemţov este un punct fără întoarcere, o destabilizare radicală a situaţiei politice în Rusia, ale cărei consecinţe sînt încă inimaginabile».

Repercusiunile asasinării lui Nemţov ar putea afecta pînă şi politica externă a Rusiei, iar uciderea opozantului rus ar putea să «devină un argument solid în favoarea partizanilor unei politici mai dure faţă de Moscova», potrivit Kommersant.

Nemţov – politicianul simbol al opoziţiei faţă de Putin

Fostul vice-premier rus Boris Nemţov a fost politicianul simbol al tinerilor reformatori din anii ‘90, el devenind între timp cea mai proeminentă figură a opoziţiei faţă de actualul preşedinte Vladimir Putin, pe care intenţiona să-l sfideze din nou la un marş anticriză şi contra agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, programat să se desfăşoare duminică.

Boris Nemţov a fost unul dintre liderii mişcării contestatare fără precedent care a marcat în anii 2011-2012 campania electorală a lui Vladimir Putin, atunci candidat la un al treilea mandat prezidenţial.

A fost reţinut de mai multe ori de forţele de ordine în timpul manifestaţiilor, i s-au făcut percheziţii şi telefoanele i-au fost puse sub ascultare, dar el nu a încetat niciodată să critice corupţia «sistemului oligarhic» al Kremlinului.

De profesie fizician, Nemţov şi-a început cariera politică cu puţin timp înainte de destrămarea URSS, fiind ales în anul 1990 în Sovietul Suprem. După ce a ajuns guvernator al regiunii Nijni-Novgorod, el a cunoscut o ascensiune fulminantă în timpul preşedinţiei lui Boris Elţîn, devenind liderul generaţiei tinerilor miniştri reformatori ai Rusiei postsovietice.

În perioada martie 1997 - august 1998, a ocupat postul de vice-premier însărcinat cu sectorul energetic, domeniu foarte rîvnit şi care i-a adus numeroase critici că ar fi avut relaţii strînse cu oligarhii ce au profitat de pe urma valului de privatizări din anii «90.

Fostul preşedinte Boris Elţîn, de care era foarte apropiat, a avut intenţia să-l facă urmaşul său politic, dar în final l-a preferat pe fostul şef al KGB-ului, Vladimir Putin.

După ce a acesta din urmă a preluat puterea, Boris Nemţov a intrat în opoziţie. În anul 1999 a fost ales în Duma de Stat şi s-a alăturat partidului liberal SPS, în cadrul căruia a condus o aripă ce s-a remarcat prin criticile virulente la adresa lui Putin.

Opoziţia sa faţă de puterea de la Moscova a devenit tot mai tranşantă după alegerile legislative din anul 2007, pe care le-a caracterizat drept «cele mai necinstite din istoria Rusiei». Un an mai tîrziu, după ce a eşuat în încercarea de a se prezenta la scrutinul prezidenţial din poziţia de candidat unic al unei opoziţii slăbite de diviziunile interne, a decis să creeze mişcarea Solidarnost împreună cu fostul campion mondial la şah, Gary Kasparov.

Dar ulterior avea să se alieze în special cu Aleksei Navalnîi, un alt adversar înverşunat al actualului lider de la Kremlin, Nemţov şi Navalnîi devenind liderii manifestaţiilor desfăşurate la Moscova în iarna 2011-2012.

După ce Putin a fost ales din nou preşedinte în mai 2012, Nemţov a continuat să critice cheltuielile excesive ale administraţiei şi corupţia. Dar influenţa acestui veteran al opoziţiei ruse, foarte prezent pe reţelele de socializare, a scăzut în ultima vreme în favoarea lui Aleksei Navalnîi, aflat în prezent în detenţie după ce a fost condamnat săptămîna trecută la 15 zile de închisoare pentru că a încălcat interdicţia de a participa la manifestaţii.

De altfel, Nemţov şi-a exprimat dorinţa de a participa alături de Navalnîi la manifestaţia de duminică. «Cei care sînteţi pentru terminarea războiului Rusiei cu Ucraina, pentru oprirea agresiunii lui Putin, veniţi la Marşul Primăverii», a fost una dintre ultimele sale declaraţii făcute vineri seară la postul de radio Eho Moskvî, înainte de a fi asasinat.

Anticipînd că principalele suspiciuni pentru această crimă se vor îndrepta către Kremlin, mai ales că apropiaţii lui Nemţov susţin că el a primit recent ameninţări cu moartea şi ar fi spus că preşedintele Putin vrea să-l ucidă, acesta din urmă a reacţionat prompt după asasinat, afirmînd, prin intermediul purtătorului său de cuvînt, că este vorba despre «un omor la comandă» şi «o provocare».

Sursa: Agerpres