Anul acesta, Kievul și Chișinăul așteaptă hotărîrea Bruxelles-ului privind începerea negocierilor de aderare la UE, iar Georgia – obținerea statutului de țară-candidat la admiterea în UE. În cele trei țări, posibilitatea unei soluționări pozitive este considerată ridicată. Și UE trimite semnale corespunzătoare. Între alții, acest lucru a fost făcut de șeful Parlamentului European, Roberta Metsola, care s-a întîlnit cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Dintr-un scop privit înainte ca abstract și de neatins, integrarea europeană a Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei a devenit o perspectivă palpabilă. Moscovei îi va fi dificil, dacă nu imposibil, să concureze pentru influența asupra acestor țări, scrie KOMMERSANT, potrivit RADOR.

În ultimul timp apar necontenit semnale că Republica Moldova și Ucraina, care anul trecut au devenit candidate la intrarea în UE, pînă la sfîrșitul anului vor trece la următoarea etapă a integrării europene și vor începe cu Bruxellesul convorbirile privind integrarea în UE.

„Această Toamnă joacă un rol-cheie și pentru UE, și pentru Republica Moldova”, a declarat șeful Parlamentului European, Roberta Metsola, la întîlnirea avută pe 5 Iulie cu președintele Legislativului moldovenesc, Igor Grosu. Doamna Metsola, care susține activ aspirațiile europene ale Chișinăului, a afirmat că își pune speranțele „în niște informații bune pînă la sfîrșitul anului, pentru a putea începe convorbirile privind intrarea în UE”. Extinderea Uniunii Europene, este convinsă Metsola, ”este o investiție strategică în securitate, stabilitate și înflorire”.

Interlocutorul publicației „Kommersant” în structurile de stat ale Republicii Moldova, la curent cu tema integrării europene, susține că șansele Chișinăului să treacă la nivelul următor sunt mari. Potrivit acestuia, Bruxellesul înțelege că anul viitor este un an al alegerilor.

UE va alege noua componență a Parlamentului European, care după aceea va constitui conducerea asociației. Schimbarea componenței, cum se întîmplă în orice birocrație, va pune, pentru o vreme, pe pauză multe procese.

De aceea, afirmă interlocutorul publicației ruse, Bruxellesul înțelege că hotărîrea este mai bine de luat pînă în 2024. Fiindcă veni vorba, anul viitor va fi an de alegeri și în Republica Moldova – se va alege președintele, iar dacă UE va decide să înceapă cu Chișinăul convorbirile privind statutul de membru, actualul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, care intenționează să fie realeasă pentru un al doilea mandat, va putea să-și treacă acest lucru la activ. Uniunea Europeană, unde doamna Sandu are o bună reputație, acum este interesată mai mult ca oricînd ca la putere în Republica Moldova să rămînă forțele pro-europene. ”În legătură cu noi există un feedback pozitiv general”, a remarcat sursa „Kommersant”-ului.

Este clar că o hotărîre pozitivă în ceea ce privește începerea convorbirilor cu Republica Moldova nu poate fi luată fără Ucraina. ”Legătura este puternică. Noi și cu Republica Moldova mergem la pachet. Dacă nu ni s-ar fi dat statutul de candidat, nici Republica Moldova nu l-ar fi primit. Pentru ca decizia să nu pară politică, i s-a dat statutul de candidat (anul trecut – „Kommersant”) și Republicii Moldova”, susține Vladimir Fesenko, șeful Centrului pentru cercetări politice aplicate, ”Penta”.

Autoritățile ucrainene sunt convinse că hotărîrea referitoare la convorbirile cu Kievul, în primul rînd, va fi pozitivă, iar în al doilea rînd, va fi primită deja în curînd. „Suntem convinși că această hotărîre va fi luată pînă la sfîrșitul acestui an”, a declarat, pe 5 Iulie, într-un interviu acordat agenției Interfax – Ucraina, adjunctul șefului Biroului președintelui ucrainean, Igor Jovkva, care răspunde de integrarea europeană și euro-atlantică a țării.

Cu Georgia este mai dificil. Tbilisi este în urma Kievului și a Chișinăului și nu-și ascunde iritarea în acest sens. De facto Tbilisi cere astăzi ceea ce nu a primit în 2022 – și anume statutul de țară candidată la intrarea în UE.

Într-un interviu acordat recent pentru CNN, președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, a afirmat că țara sa speră ca pînă la sfîrșitul acestui an să devină țară candidat. ”UE nu poate admite pierderea Georgiei”, a remarcat Zurabișvili.

Primul ministru georgian, Irakli Garibașvili, prezentîndu-și săptămîna trecută raportul anual în fața Parlamentului, ca de obicei a fost foarte tranșant. El a declarat că UE a comis o greșeală neacordînd pentru Tbilisi, împreună cu Kievul și Chișinăul, statutul de candidat la intrarea în UE. Dacă însă Georgia nu-l va primi nici anul acesta, a subliniat primul ministru Garibașvili, acest lucru va fi deja o greșeală strategică a Uniunii Europene.

Tornike Șarașenidze, profesor la Institutul pentru probleme sociale din Tbilisi, este foarte optimist în ceea ce privește perspectivele de eurointegrare ale Georgiei. „Timpul lucrează în favoarea eurointegrării”, a arătat acesta într-o discuție cu redactorul publicației „Kommersant”. Profesorul susține că procesul de integrare europeană este ireversibil: ”Noua generație vede viitorul numai în Europa. La noi deja după războiul din 2008 nimeni nu s-a mai uitat în direcția Rusiei, s-au uitat în direcția UE și a SUA. Cînd Rusia a început războiul în Ucraina, atitudinea a devenit încă și mai proastă”, remarcă Șarașenidze.

Expertul recunoaște faptul că Georgia nu poate să se rupă total de Rusia – legăturile economice nu se pot rupe atît de ușor, iar în acest caz dependența se menține. Dar totodată, arată Șarașenidze, dezvoltarea și consolidarea instituțiilor în Georgia depinde foarte mult de ajutorul financiar occidental. ”Iar acesta este un factor important”, a concluzionat expertul.

Toate cele trei țări primesc un astfel de ajutor de la UE. Uniunea Europeană finanțează programele pentru anumite sectoare, acordă expertiză și deseori participă la formarea politicii. Astfel, în Ucraina și Republica Moldova, lucrează consilieri europeni care dirijează diferite direcții – de la reformele în sistemul Justiției la energetică și securitate. De regulă ei au acces la funcționarii sus-puși și pot influența luarea unor hotărîri.

După cum arată Vladimir Fesenko, în sistemul puterii din Ucraina au avut loc schimbări instituționale serioase, legate de integrarea europeană. ”A fost construită infrastructura integrării europene: în Guvern există un vicepremier care se ocupă de această direcție, în biroul președintelui de acest lucru răspunde Igor Jovkva. (…) Fiecare ministru are adjuncți pentru integrarea europeană. Ei există chiar și în administrațiile regionale de stat. Constituția a fost modificată (cursul de aderare la UE a fost consfințit în Legea fundamentală a țării – n. „Kommersant”)”.

Ca și Tornike Șarașenidze, Vladimir Fesenko consideră că tocmai anul 2022 a fost determinant pentru eurointegrare.

„Războiul a fost cel mai puternic catalizator al integrării europene. Acest lucru nu a existat nici chiar după 2014. Acum, pur și simplu, nu există forțe politice care să se opună eurointegrării. S-au produs schimbări substanțiale, și nu văd să existe premise care să întoarcă situația înapoi. Putin nu  a făcut decît să accelereze acest proces. În interiorul țării există un consens, iar la noi nu a existat niciodată un asemenea nivel de sprijin al integrării europene și euroatlantice”, a afirmat domnul Fesenko.

Georgia, Republica Moldova și Ucraina au semnat de multă vreme Acordurile de Asociere, precum și referitoare la crearea unei zone aprofundată și atotcuprinzătoare de comerț liber cu UE. Cetățenii celor trei țări călătoresc în Uniunea Europeană fără vize – în acest sens au fost semnate, de asemenea, acorduri. Cadrul legal nu se limitează doar la acest lucru. Parlamentele georgian, moldovenesc și ucrainean se ocupă constant de sincronizarea cu UE a legislației și standardelor în diferite domenii. Adeseori actele juridice sunt adoptate la insistența Uniunii Europene.

Nu cu mult timp în urmă „Parteneriatul Estic” – proiect al UE din care fac parte Azerbaidjanul, Armenia, Republica Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina – a fost criticat pentru inutilitatea sa. Din acest proiect au ieșit, în diferite momente și din diferite cauze, trei țări. Azerbaidjanul a dat de înțeles de la bun început că nu intenționează să fie un executant ascultător al recomandărilor Bruxellesului în schimbul ajutorului financiar. În 2013, Armenia a cotit-o în direcția Uniunii Economice Euro-Asiatice, aflată sub oblăduirea Rusiei. După protestele din 2020 și reprimarea lor, Occidentul a redus contactele cu Republica Belarus și a trecut la influențarea Minskului prin intermediul sancțiunilor.

În ceea ce privește perspectivele de integrare europeană ale troicii rămase în  „Parteneriatul Estic”, nimeni nu le discuta serios încă acum un an și jumătate – doi ani. Acum însă procesele s-au accelerat evident și simțitor.

Asta nu înseamnă că Georgia, Ucraina și Republica Moldova vor intra în curînd în UE. Totuși UE, după cum se vede, într-un anumit sens, a intrat singură în aceste țări și deja le-a transformat considerabil după asemănarea ei.