(continuare din numărul trecut)

Academia de Ştiinţe şi Ministerul Învăţămîntului în perioada tranziţiei

Academia de Ştiinţe a fostei RSSM întotdeauna a fost pusă în situaţia de a alege între două variante: varianta de a promova şi a apăra adevărul istoric şi a pierde finanţarea din bugetul republicii sovietice, pe de o parte, şi aceea de a tolera falsificarea adevărului istoric şi a beneficia de finanţări stabile din partea regimului, pe de alta. După cum demonstrează activitatea Academiei din perioada sovietică, înaltul for de ştiinţă şi cultură alegea de obicei varianta a doua, asigurîndu-şi astfel finanţarea din bugetul republican. De aici şi criteriul după care era apreciată activitatea ei: nu după performanţele ştiinţifice, ci după gradul de fidelitate faţă de regimul sovietic. Printre membrii Academiei de Ştiinţe figurînd persoane ce se asociau cu falsificarea trecutului istoric al poporului român.

Actuala Academie de Ştiinţe din Chişinău este finanţată tot din bugetul republican. Este cunoscut faptul că bugetul ei depăşeşte cu mult bugetul Ministerului Apărării al Republicii Moldova. În ultimii douăzeci şi ceva de ani activitatea ei a fost apreciată după criteriul moştenit de la regimul sovietic: după gradul de fidelitate faţă de partidele aflate la guvernare.

În perioada tranziției moldoveneşti de douăzeci şi ceva de ani s-au făcut mai multe încercări de a reforma sistemul de învățămînt. Procesul a trecut prin mai multe etape, fără însă să atingă faza de finalizare.

În anii 1990-1991, Ministerul Ştiinței şi Învățămîntului al Republicii Moldova a elaborat şi a pus în practică concepția studierii istoriei în baza a două discipline separate – Istoria Românilor şi Istoria Universală. În anul 1990 M.Ş.Î. a aprobat programa de studii la disciplina Istoria Românilor, a elaborat şi tipărit manuale de Istorie a Românilor de autori locali. Manualele de Istorie a Românilor aduse din România au fost scoase din sistemul de învățămînt al Republicii Moldova. Concomitent au fost elaborate şi tipărite şi manuale de Istorie Universală. Numitele discipline istorice au fost studiate în mod separat în toate instituțiile de învățămînt din Republica Moldova pînă în anul 2002.

O dată cu venirea comuniştilor la putere totul a fost pus cu capul în jos. În anul 2002, guvernarea comunistă a hotărît să înlocuiască Istoria Românilor cu aşa-numita Istorie Integrată. Inițiativa comunistă a fost susținută de reprezentanța Consiliului Europei în Republica Moldova. Tudor Rusu, redactorul publicației pedagogice „Făclia” totdeauna a propagat, prin intermediul publicației al cărei redactor-şef era, ideea înlocuirii Istoriei Românilor cu Istoria Integrată. Gh. Duca, preşedintele Academiei de Ştiințe a Republicii Moldova, de asemenea a susținut inițiativa guvernului comunist. „Istoria Integrată are un scop nobil: să promoveze toleranța. Astăzi, europenii promovează toleranța prin intermediul Istoriei Integrate” – declara Şeful Academiei de Ştiințe a Republicii Moldova la postul de radio „Noroc”, pe 12.10.2012.

Cu ajutorul reprezentanței Consiliului Europei, ministerul a elaborat şi a editat broşura intitulată „Recomandările Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei”. La pregătirea lucrării şi-au adus contribuția Anatol Dubrovschi, Valentin Beniuc şi Valentina Haheu. Broşura a fost distribuită unor instituții de învățămînt din unele raioane ale Republicii Moldova, ale căror şefi erau membri sau susținători ai PCRM.

În anul 2003, guvernanții comunişti au desfăşurat o mare campanie de presă menită să mobilizeze opinia publică în favoarea Istoriei Integrate şi împotriva Istoriei Românilor. Manualele de Istorie a Românilor erau etichetate drept „naționaliste, rasiste şi xenofobe”. În timpul acelei campanii se afirma că Istoria Integrată va contribui la „consolidarea statalității moldoveneşti”, că Istoria Românilor „subminează statalitatea moldovenească”, că aceasta „pregăteşte patrioți pentru un stat străin dar nu pentru statul Republica Moldova”.

În octombrie 2004 Ministerul Educației a dispus înlocuirea Istoriei Românilor cu Geografia, la examenul de Bacalaureat. În anul de învățămînt 2003-2004, Ministerul Educației a introdus Istoria Integrată, cu titlul de experiment, în unele şcoli din Republica Moldova. În anul 2004, Ministerul Educației a creat o comisie pentru elaborarea noilor manuale de istorie. Noile manuale au fost „elaborate în mare taină, de nişte persoane obscure” şi „erau lipsite de relevanță academică” – cum s-au exprimat autorii unei Declarații dată publicității prin intermediul comunicațiilor de masă din Chişinău. Ministerul Educației nu a dat curs invitației de a participa la dezbaterile publice dedicate reflectării istoriei minorităților naționale în manualele de istorie națională ale țărilor din Europa de Sud-Est şi de Est, organizate în Chişinău între 19 şi 23 aprilie 2004. În cadrul acelor dezbateri s-a constatat că în manualele de istorie națională ale unor țări europene minoritățile naționale sînt prezentate în lumină negativă. Manualele de istorie din Cehia, de exemplu, „reflectă cu preponderență trecutul națiunii titulare, iar germanii şi evreii fie că nu figurează în ele, fie că sînt prezentați în opoziție față de evoluția națiunii cehe”.

În Republica Moldova procesul interactiv-educativ se efectuează în mare parte prin intermediul mijloacelor mass media. Unii dintre participanții la dezbaterile publice transmise prin radio sau prin televiziune prezintă problemele supuse discuției prin prisma teoriei moldovenismului politic primitiv. Alții le prezintă prin prisma teoriei celor două state româneşti independente. Toți depun eforturi ca să ne convingă să apreciem problemele dezbătute aşa cum lor le convine, aşa cum le înfățişează ei, împiedicîndu-ne să le înțelegem în adevăratul lor aspect. Toți se folosesc de statul Republica Moldova pentru a parveni şi a se îmbogăți, dar nu pentru a corecta nedreptățile trecutului sovietic. Şi unii şi alții evită să pună problema reunirii Basarabiei cu țara de la care a fost desprinsă, prin abuz, şi de care este legată prin unitate națională, de limbă, de cultură etc. Toți neglijează voința firească a moldovenilor basarabeni conştienţi care militează pentru reunirea Basarabiei cu Țara-Mamă. Toți au un scop anumit comun, scopul de a motiva existența Republicii Moldova, de a arăta că acest stat se guvernează în conformitate cu principiile democrației, adevărului şi dreptății.

În realitate, avem de-a face cu o democrație mai mult aparentă decît reală, toți păcătuiesc împotriva adevărului istoric şi dreptății naționale, toți fac educație bazată pe minciună şi fals sau, în cel mai bun caz, pe semiadevăr sau frînturi de adevăr amestecate cu minciuni.

Părinţii şi adepţii teoriei celor două state româneşti independente vor să facă din Republica Moldova, faţă de România, ceea ce este Austria faţă de Germania. Comuniştii şi socialiştii moldoveni vor să facă din Republica Moldova, faţă de Federaţia Rusă, ceea ce a fost RSSM faţă de URSS.

În loc să redreseze mentalitatea societății moldovene accidentată în trecut, cei aproximativ 70 de reprezentanți ai elitelor intelectuale şi politice omniprezenți la posturile de radio şi de televiziune din Republica Moldova o complică, o accidentează şi mai tare. O asemenea educație nu poate contribui la îndreptarea mentalității foştilor oameni sovietici şi actualilor cetățeni ai Republicii Moldova. Ea nu poate corecta nedreptățile trecutului sovietic al Basarabiei.

Unele cadre didactice de la noi se lasă influențate de educaţia pe care o fac, prin intermediul comunicațiilor de masă, reprezentanții elitelor intelectuale şi politice autohtone, lipsiți de demnitate şi certați cu morala şi bunul simț – lucru ce nu poate să nu se răsfrîngă asupra întregului proces instructiv-educativ din Republica Moldova.

Adepții unionismului românesc nu văd cum le fuge pămîntul de sub picioare, nu înțeleg că cauza din mintea şi sufletul lor se află într-o primejdie de moarte. Ei nu percep că elita intelectuală şi clasa politică din Republica Moldova lucrează intens şi consecvent împotriva cauzei din mintea şi sufletul lor, împotriva voinței lor fireşti şi drepte de a restitui Basarabiei statutul pe care ea l-a avut înaintea ocupațiilor sovietice.

După cum se vede, în cei douăzeci şi ceva de ani de tranziție moldovenească s-a făcut prea puțin din ceea ce trebuia să se facă pentru a facilita trecerea de la sistemul educațional sovietic la cel cu adevărat național. Prin introducerea Istoriei Integrate, Republica Moldova a ratat modernizarea sistemul său instructiv-educativ. Bine a zis cine a zis primul: „Numai marile idei dau naştere marilor fapte”.

Ion STAFI, profesor de istorie