Transformarea operaţiunii de menţinere a păcii din Transnistria ar putea agrava situaţia şi provoca un nou conflict armat, a declarat ambasadorul rus Serghei Gubarev, care reprezintă Moscova la negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean, relatează TASS.

"În discursurile lor oficiale, liderii moldoveni (şi nu numai ei) cer constant transformarea operaţiunii de menţinere a păcii din Transnistria într-o misiune de poliţie multinaţională, în pofida faptului că preşedinţii Republicii Moldova, regiunii transnistrene şi Rusiei au apreciat rolul său stabilizator într-o declaraţie comună semnată la Moscova în martie 2009", a declarat miercuri Gubarev.

Potrivit diplomatului, operaţiunea de menţinere a păcii a făcut posibilă stabilirea controlului în zona de securitate încă de la început şi a prevenit scăparea de sub control a incidentelor. "Faptul că niciun membru al forţei de menţinere a păcii nu a murit de la începutul operaţiunii dovedeşte că aceasta a fost eficientă", a apreciat el.

"Transformarea operaţiunii de menţinere a păcii din zona de securitate ar putea duce părţile implicate către o nouă confruntare armată. Dacă acesta este rezultatul dorit de susţinătorii transformării, ei vor purta întreaga responsabilitate pentru apariţia unui nou punct de tulburări", a subliniat Gubarev.

Pe de altă parte, diplomatul a declarat că Rusia este îngrijorată de stagnarea negocierilor în vederea soluţionării conflictului transnistrean în formatul 5+1.

"Doar două conferinţe, în loc de cinci sau şase convenite de părţi, au fost organizate în 2014 şi nu au reuşit să aibă nicio întîlnire oficială din ianuarie pînă în iunie 2015", a precizat Gubarev. "Principala cauză a acestei situaţii este deteriorarea continuă a dialogului între autorităţile moldovene şi cele transnistrene", a apreciat el.

"Dar mediatorii internaţionali ar trebui să aibă un cuvînt de spus în remedierea situaţiei", a afirmat acesta. "Lucrăm activ atît cu părţile (implicate în conflict), cît şi cu mediatorii. Credem că pauza (în negocieri) ar trebui să se încheie, pentru că reluarea procesului în 2011, după o pauză de şase ani, a fost costisitoare pentru toată lumea", a conchis diplomatul rus.

Transnistria, regiune separatistă din Republica Moldova cu o populaţie predominant rusofonă şi rusofilă, şi-a proclamat independenţa în anii '90, din cauza unor temeri că aceasta se putea uni cu România, în urma prăbuşirii fostei Uniuni Sovietice.

Rusia are aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, dintre care aproximativ 1.400 fac parte din Grupul Operativ de Trupe Ruseşti din Transnistria, constituit în urmă cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS. Alţi 400 de militari ruşi fac parte din forţa de menţinere a păcii, alături de militari moldoveni şi transnistreni.

Republica Moldova consideră însă că staţionarea militarilor ruşi în regiunea transnistreană contravine Constituţiei moldovene şi, din acest motiv, Chişinăul, OSCE, UE şi SUA au cerut în repetate rînduri retragerea lor.

“R. Moldova şi Ucraina agravează criza”

Autorităţile din Republica Moldova şi Ucraina agravează criza din Transnistria, a declarat ministrul de externe de la Tiraspol, Nina Ştanski, la o întîlnire cu Radojko Bogojevici, emisarul special al preşedintelui OSCE pentru reglementarea conflictului transnistrean.

"Trebuie să spun că activităţile autorităţilor moldovene şi ucrainene, din păcate, continuă să agraveze criza din Transnistria", a afirmat Nina Ştanski marţi.

"Anul acesta, comerţul cu Republica Moldova a scăzut cu 24%", a precizat ea. "Exporturile Transnistriei în această perioadă au scăzut cu 75 de milioane de dolari. Scăderea importurilor a fost de 170 de milioane de dolari. Companiile transnistrene implicate în activităţi economice externe se confruntă cu grave probleme logistice, fiind forţate să îşi reorienteze comerţul de la rutele tradiţionale la cele care nu sînt avantajoase din punct de vedere economic", a mai spus ea.

"Retorica partenerilor noştri moldoveni devine din ce în ce mai combativă, neprietenoasă şi ostilă. Ei continuă să deschidă dosare penale, al căror număr creşte săptămînal. Proceduri penale sînt lansate nu numai împotriva oficialilor, ci şi contra oamenilor de afaceri implicaţi în comerţul cu ţările vecine", a subliniat Ştanski.

La rîndul său, Bogojevici a afirmat că urmăreşte evoluţia situaţiei şi a dat asigurări că înţelege preocupările Transnistriei

El a adăugat că a fost rugat să le transmită părţilor implicate în procesul de negocieri pentru soluţionarea conflictului transnistrean un mesaj din partea preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrul sîrb de Externe Iviţa Dacici, potrivit căruia Serbia, în calitate de stat care deţine preşedinţia OSCE, susţine continuarea dialogului în încercarea de a găsi o soluţie politică, singura soluţie corectă pentru orice conflict.

Ioana BOJAN