Evenimentele politice care s-au desfăşurat pe parcursul anului 2014 au avut o influenţă majoră asupra determinării vectorului de dezvoltare al Republicii Moldova şi asupra viitorului cetăţenilor ţării noastre. Republica Moldova a semnat în 2014 Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, iar spre sfîrşitul anului cetăţenii au fost chemaţi la urne pentru a-i alege pe cei care vor face legea în următorii patru ani. Ultima lună a lui 2014 a fost marcată de negocierile privind crearea unei noi coaliţii de guvernare şi formarea unui nou Guvern.

I. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană la 27 iunie curent. Cîteva zile mai tîrziu documentul a fost ratificat de Parlamentul de la Chişinău cu votul a 59 de deputaţi. Rînd pe rînd, organele legislative ale mai multor state ale comunităţii europene au făcut acelaşi lucru. Astfel, Acordul de Asociere a fost ratificat pînă în prezent de 12 state ale UE. Procedura urmează să fie parcursă de toate cele 28 de state membre, pentru ca documentul să intre pe deplin în vigoare. Decizia de ratificare a Acordului cu Moldova a fost aprobată şi de Parlamentul European la 13 noiembrie curent. Însă înainte ca acest lucru să se întîmple, Acordul a intrat provizoriu în vigoare, la începutul lunii septembrie curent, ceea ce înseamnă că au început a fi puse în aplicare peste 80 la sută dintre prevederile documentului.

II. Alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Peste 3,2 milioane de cetăţeni au fost aşteptaţi la 30 noiembrie la una dintre cele circa două mii de secţii de votare pentru a-şi alege legislatorii. Votanţii au avut de ales unul dintre cei 24 de concurenţi electorali înregistraţi – 19 partide politice, un bloc electoral şi patru candidaţi independenţi. Un partid politic a fost exlus din campania electorală cu o zi înainte de scrutin prin decizia Curţii de Apel Chişinău. În conformitate cu rezultatele obţinute, cele mai multe mandate în Parlament le are Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) – 25 la număr. Acesta este urmat de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) cu 23 de mandate şi de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) cu 21 de mandate. Partidul Democrat din Moldova (PDM) a obţinut 19 mandate, iar Partidul Liberal (PL) – 13. La votare au participat 57,28 la sută din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Rezultatele alegerilor au fost validate de Curtea Constituţională la 9 decembrie, iar a doua zi, Guvernul condus de Premierul Iurie Leancă şi-a prezentat demisia. După aflarea rezultatelor parţiale ale alegerilor, PLDM, PDM şi PL, care au împreună 55 de fotolii de deputat, au anunţat că vor negocia crearea unei noi coaliţii de guvernare.

III. Republica Moldova a obţinut regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. La 28 aprilie curent, primii cetăţeni ai Republicii Moldova au putut circula în statele UE doar în baza paşaportului biometric, fără a fi nevoie de perfectarea unei vize, cum era anterior. Republica Moldova a devenit astfel primul stat din cadrul Parteneriatului Estic care a obţinut regim liberalizat de vize cu UE.

IV. Anul electoral 2014 a fost marcat de mişcări importante pe scena politică. La mijlocul lunii februarie, democratul Valeriu Guma a renunţat la mandatul de deputat. Cîteva luni mai tîrziu acelaşi lucru a fost făcut şi de către deputatul PCRM Marc Tkaciuk. Fracţiunea PDM a fost părăsită în luna martie de deputatul Iurie Bolboceanu. În luna iunie, Partidul Liberal Reformator (PLR) a retras sprijinul politic acordat ministrului Mediului Gheorghe Şalaru. În locul acestuia a fost numită Valentina Ţapiş. Din fruntea Ministerului Economiei a plecat la începutul lunii iulie democratul Valeriu Lazăr, locul acestuia fiind ocupat de Andrian Candu. Şi Vitalie Marinuţa a demisionat din funcţia de ministru al Apărării. Ulterior, postul a fost ocupat de Valeriu Troenco. Între timp, Marinuţa a anunţat că aderă la PDM. La aceeaşi formaţiune a aderat şi ministrul Tineretului şi Sportului Octavian Bodişteanu, numit în funcţie din partea PLR.

V. Legislativul a respins moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului şi două moţiuni simple. Moţiunea de cenzură a fost examinată de Parlament la 3 aprilie. Aceasta a fost depusă de fracţiunea parlamentară a PCRM, care s-a arătat nemulţumită că Republica Moldova s-ar fi aliniat sancţiunilor impuse de UE unor persoane din Ucraina şi Federaţia Rusă. Aceasta a fost a patra moţiune de cenzură asupra activităţii Guvernului condus de Iurie Leancă. Pe parcursul acestui an, Parlamentul a mai respins două moţiuni simple împotriva Ministrului de Interne Dorin Recean şi ministrului Educaţiei Maia Sandu.

VI. Cabinetul de Miniştri condus de Premierul Iurie Leancă şi-a asumat răspunderea politică în faţa Parlamentului pe mai multe proiecte de legi, care nu au reuşit să fie adoptate de Legislativ. Executivul a apelat la această procedură prevăzută de Constituţie de două ori în aproape două luni. Primul pachet de legi asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea a fost prezentat deputaţilor la 22 iulie curent. Printre proiectele incluse în acesta se numără cele cu privire la limitarea imunităţii judecătorilor, lichidarea Curţii de Apel Bender, modificarea bugetului de stat pentru anul curent, asigurarea transparenţei în sectorul financiar-bancar şi funcţionarea sistemului naţional unic pentru apelurile de urgenţă.

Guvernul a repetat procedura pe 25 septembrie. De această dată proiectele vizate s-au referit la modificări la bugetul de stat, posibilitatea importului de păcură, facilităţi în domeniul aplicării legislaţiei accizelor la distilatele din vin şi amînarea aplicării modalităţilor de executare silită a obligaţiunilor fiscale pentru producători şi exportatori de fructe, legume şi struguri. Nici în iulie, şi nici în septembrie, nu a fost depusă nicio moţiune de cenzură după asumarea răspunderii politice de către Guvern. Astfel, Cabinetul de Miniştri a rămas în funţie, iar proiectele s-au transformat în legi.

VII. Republica Moldova a participat în premieră la Summit-ul NATO, desfăşurat la începutul lunii septembrie curent în Marea Britanie. Unii experţi au apreciat reuniunea drept una dintre cele mai importante din istoria NATO. Printre subiectele abordate în cadrul acesteia a fost criza din Ucraina. La eveniment, ţara noastră a fost reprezentată de ministrul Apărării Valeriu Troenco.

VIII. Vizitele în Republica Moldova a mai multor oficiali din diferite state ale lumii au marcat anul 2014. În luna ianuarie la Chişinău au venit comisarii europeni Stefan Fule şi Dacian Cioloş. Au urmat vizitele premierului României Victor Ponta şi a Premierului Poloniei Donald Tusk, care ulterior a fost ales Preşedinte al Consiliului European. În luna mai la Chişinău a venit Herman Van Rompuy, în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului European, iar o lună mai tîrziu am fost vizitaţi de Jose Manuel Barroso, care ocupa funcţia de Preşedinte al Comisiei Europene. În anul 2014 la Chişinău au sosit şi mai mulţi şefi de stat, printre care cel al Republicii Cehe, Miloš Zeman, al Republicii Belarus Alexandr Lukaşenko, al Ucrainei Petro Poroşenco, al Poloniei Bronisław Komorowski, al Austriei Heinz Fischer.

Nu mai puţin importante au fost vizitele în ţara noastră a miniştrilor Afacerilor Externe ai Finlandei, Norvegiei, Marii Britani, Lituaniei, Letoniei, Candei, Greciei, Franţei, Germaniei, Suediei şi Republicii Malta. Republica Moldova a mai fost vizitată în anul 2014 de mai mulţi senatori americani printre care John McCain, de Flavia Pansieri, Înalt Comisar adjunct ONU pentru Drepturile Omului, de Victoria Nuland, Adjunctul Secretarului de stat al SUA, şi de Anne Brasseur, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Oficialii care au sosit la Chişinău au transmis mesaje de susţinere a reformelor iniţiate de autorităţi şi a parcursului european al ţării noastre.

Chişinăul a mai găzduit în anul curent Summitul Speakerilor Statelor Baltice şi Nordice, cea de-a IX-a Reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova şi cea de-a 23-a Reuniune a Consiliului Coordonator al Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM).