“În nici un caz nu vom admite ca Shinzo Abe să rastoarne verdictul istoriei războiului de agresiune a Japoniei”

În ciuda protestelor ferme ale mai multor state, inclusiv China, la 26 decembrie 2013, premierul japonez Shinzo Abe a vizitat în mod făţiş templul Yasukuni, care adăposteşte tăbliţe cu numele ale celor mai mari criminali din al Doilea Război Mondial, ceea ce a provocat proteste vehemente şi a atras o condamnare aspră din partea Chinei şi a altor state vecine de pe continentul asiatic, precum şi a comunităţii internaţionale.

Templul Yasukuni, ca instrument spiritual, simbol al războiului de agresiune şi al dominaţiei coloniale a militariştilor japonezi în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial contribuie la propagarea militarismului, elogiază războiul de agresiune, păstrează tăbliţele cu numele unora dintre cei mai mari criminali ai ultimului război mondial ca spirit al unui ilustru decedat. Shinzo Abe, în calitatea sa de prim-ministru al Japoniei, şi-a manifestat public respectul faţă de cei mai mari ucigaşi din Cel de-al Doilea Război Mondial, care au săvîrşit crime împotriva omenirii, s-a arătat mîndru de istoria acestui măcel declanşat de Japonia.

Esenţa comportamentului premierului japonez vizează preamărirea istoriei războiului de agresiune şi de dominare a militarismului japonez, ţinteşte răsturnarea verdictului şi pedepsei juste aplicate de către comunitatea internaţională militariştilor japonezi, pune la îndoială şi neagă rezultatele Celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi a ordinii mondiale care s-a instaurat în perioada postbelică, ceea ce reprezintă o încălcare grosolană a demnităţii întregii omeniri şi o provocare nesăbuită la spiritul dreptăţii mondiale.

Războiul declanşat de militariştii japonezi a pricinuit poporului chinez suferinţe incomensurabile şi o nenorocire imensă. Pe durata acestui masacru au fost omorîţi şi răniţi mai bine de 35 milioane de chinezi. Doar în măcelul de la Nanki, care a făcut să se cutremure întreaga planetă, ocupanţii japonezi au omorît 300 de mii de chinezi. În acest context, ar fi de evidenţiat faptul că militariştii japonezi au săvîrşit pe teritoriul Chinei un număr uriaş de crime, omoruri, prea multe pentru a fi amintite.

Totuşi, poporul chinez este o naţiune binevoitoare şi paşnică. De aceea, în ce priveşte subiectul intervenţiei militare a Japoniei în China, ţara noastră face diferenţă dintre poporul japonez şi militariştii japonezi, declarînd cu fermitate că poporul japonez, la fel, s-a dovedit o jertfă, suferind de pe urma acestui război de agresiune, iar responsabilitatea pentru declanşarea şi rezultatele oribile trebuie să le poarte în mod concret un pumn de militarişti japonezi. De altfel, în anul 1972, în procesul normalizarii relaţiilor diplomatice cu Japonia, China a adoptat o decizie importantă şi anume renunţarea la despagubirea daunelor provocate în timpul războiului de către Japonia.

În situaţia actuală, China este dispusă să dezvolte relaţiile de bună vecinătate cu Japonia, plecînd de la premisa că Japonia trebuie să aibă o atitudine corectă faţă de natura războiului de agresiune, faţă de responsabilitatea criminalilor care au declanşat acest război, prin recunoaşterea rezultatelor Celui de-al Doilea Război Mondial şi a ordinii mondiale de după război, asumării căii paşnice de dezvoltare. De aceea, Guvernul şi poporul chinez se pronunţă cu vehemenţă împotriva încercării lui Abe de a nega rezultatele Celui de-al Doilea Război Mondial şi a ordinii mondiale care s-a instaurat în perioada postbelică, de a răsturna verdictul istoriei războiului de agresiune şi a dominaţiei coloniale sub orice formă şi de a împinge Japonia pe drumul periculos al reînvierii militarismului sub orice pretext.

La un an după venirea la putere a lui Abe, sînt evidente tendinţele extreme de dreapta ale politicii lui. Ele se regăsesc în acţiunile de propagare a revizuirii istoriei agresiunii Japoniei, în încercarea de a modifica constituţia paşnică a ţării, de a majora bugetul militar, de a vizita templul Yasukuni. Drept consecinţă, premierul japonez Abe a devenit un factor de tensionare a situaţiei din regiune, un element ce provoacă bucluc şi ignoră ordinea existentă. În caz că acţiunile provocatoare ale lui Abe nu vor fi oprite, pacea în lume ar putea fi periclitată. De aceea, China este dispusă, împreună cu toate statele care rîvnesc şi preţuiesc dreptatea şi pacea în lume, să depună toate eforturile pentru a contracara acţiunile forţelor de dreapta din Japonia în frunte cu Abe de a resturna verdictul istoriei războiului de agresiune a Japoniei şi schimba cursul istoriei, pentru a afirma adevărul istoric şi de a menţine pacea în întreaga lume.

Reacţii internaţionale la temă spicuite de Redacţia Cotidianului “Moldova suverană”

Vizitarea de către premierul japonez Shinzo Abe a templului Yasukuni, considerat un simbol al perioadei imperialiste japoneze, unde sînt păstrate, într-o „carte a sufletelor”, numele criminalilor de război, inclusiv al generalului Hideki Tojo, care a fost judecat pentru crime de război, a provocat animozităţi în regiune, a pus pe jar întreaga lume, inclusiv Washingtonul, Bruxellul, ca să nu mai vorbim de capitale precum cea a Coreii de Sud.

Bunăoară, Catherine Ashton, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, a declarat că vizita lui Abe la templul Yasukuni nu ajută la destinderea situaţiei regionale şi îmbunătăţirea relaţiilor cu ţările vecine, mai ales cu China şi Coreea de Nord. Cu acest prilej, oficialul european a arătat că toate ţările din Asia de Est şi-au exprimat recent promisiunea pentru menţinerea păcii şi stabilităţii regionale. Catherine Ashton a reiterat că partea europeană se pronunţă constant pentru soluţionarea disputelor prin metode diplomatice şi prin reţinerea acţiunilor care ar putea tensiona situaţia, precum este comportamentul agresiv al premierului japonez şi cere de la toţi stabilirea unor relaţii pozitive şi constructive cu ţările vecine.

Gestul nesăbuit al premierului japonez a ajuns să provoace comentarii îngrijorătoare şi la nivelul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, aliat al Japoniei. Abe a fost criticat de către americani pentru că, prin gestul său, politicianul japonez ar contribui la deteriorarea relaţiilor cu vecinii. La rîndul ei, misiunea diplomatică a SUA de la Tokyo, capitala Japoniei, şi-a exprimat regretul faţă de comportarea provocatoare a prim-ministrului japonez Shinzo Abe, declarînd că deşi reprezintă un aliat, SUA sînt dezamăgite de această iniţiativă a guvernului japonez care conduce la înrăutăţirea relaţiilor cu China şi Coreea de Sud.

Coreea de Sud şi-a arătat mînia faţă de vizita premierului japonez la templul Yasukuni, calificîndu-l drept un comportament anacronic. Astfel, ministrul sud-coreean, Yoo Jin-ryong a declarat că jestul lui Abe va afecta nu doar relaţiile dintre Japonia şi Coreea, ci şi stabilitatea şi cooperarea din Asia de Est.