Se impune un moratoriu asupra defrișărilor ilegale din Carpații ucraineni

Munți întregi n-ar fi rămas fără pădure din cauza mafiei lemnului care a făcut tot ce a vrut mai bine de 20 de ani. Mă refer la Ucraina. În pofida faptului că nu poate fi numită țară deosebit de împădurită, pădurilor revenindu-le nu mai mult de 16-17% din suprafața totală a țării (cca 10,6 mil. ha), aceasta fiind una dintre cele mai mici rate din Europa, totuși Ucraina este una dintre cele mai mari țări exportatoare de bușteni în Uniunea Europeană.

Cu ceva timp în urmă, Compania Germană de Televiziune Deutsche Welle a realizat un material despre comerțul ilegal cu lemn în Uniunea Europeană. DW susținea că peste 50% din importul de lemn adus în UE din Brazilia, Rusia, statele Asiei de Sud-Est, Ucraina și un șir de alte țări este ilegal, adică fără licență sau pe baza unor acte artificiale.

În Internet și mass-media din Ucraina putem găsi materiale video și imagini tulburătoare, ce arată despădurirea coastelor montane ale Carpaților, unde sînt masate 40% dintre pădurile ucrainene. Pădurile din Carpații ucraineni sînt pe cale de dispariție, iar țara riscă să se confrunte cu un dezastru ecologic de proporții, afirmă ecologii. Consiliul regional din Transcarpatia afirmă că, în ultimii doi ani, a crescut volumul de lemn tăiat ilegal, care este destinat exportului în UE.

Moldova nu poate trece cu vederea despădurirea rapidă a Carpaților, deoarece aici își au izvorul Prutul și Nistrul. Ecologii susțin că absența pădurilor din Carpații ucraineni și construcțiile hidrotehnice voluminoase au dus la scăderea considerabilă a cotelor apelor principalelor noastre rîuri și că acestea se pot transforma într-un șir de iazuri.

Așa că ceea ce se întîmplă în Carpații ucraineni atinge și interesele Republicii Moldova. Ilie Trombițchi, directorul Asociației Internaționale de Protecție a Nistrului “Eco-Tiras”, a declarat că în ultimii ani apele Nistrului au scăzut puternic, în urma despăduririi și al hidroconstrucțiilor. El a mai spus că trebuie să insistăm asupra elaborării unui plan bilateral de gestionare a bazinului, prin care fiecare țară își va asuma anumite obligațiuni, inclusiv de gestionare a teritoriului bazinului. În primul rînd, trebuie să fie luate măsuri de stopare a tăierii pădurilor carpatine, transmite www.noi.md.

Delia TESTEMIŢANU, Facultatea de Jurnalism, USM, anul IV