Una-i realitatea statistică, alta-i cea oferită la comandă

Autor: Mihai CONȚIU

Ne amintim cam toți de sondajele de opinie efectuate, cu anumite ”periodicități”, de către agenții/firme specializate, la comenzile unor partide politice, asociații de tot felul ori publicații. Aici, mai cu seamă, mă refer la cele care oferă cetățenilor ”certitudinea” unei ”majorități covîrșitoare” a moldovenilor care se consideră români, că sunt vorbitori ai limbii române și că doresc unirea cu România.

Ultimul recensămînt, însă, dă de-a berbeleacul absolut toate rezultatele acestor sondaje. Spre deosebire de sondajele de opinie, moldovenii, care au fost chestionați în cadrul recensămîntului, dau răspunsuri sincere deoarece sunt conștienți că astfel își asumă oficial o identitate la care nu vor să renunțe. Ei sunt convinși că referendumul îi legitimează identitar așa cum se simt ei. Pentru mulți, sondajele de opinie sunt ”o afacere politică”, un fel de exercițiu preelectoral ”de ocazie”, motiv pentru care dau răspunsuri convenabile unui partid ori unui curent de opinie, iar asta cu nădejdea unei ”înrolări politice ocazionale” din care pot cîștiga ceva.

Rezultatele preliminare ale recensămîntului desfășurat în 2024, care au fost date publicității de către Biroul Național de Statistică, nu cred că sunt pe placul unor persoane, asociații ori partide din Republica Moldova care se consideră români, că sunt vorbitori ai limbii române și că doresc unirea cu România și iată de ce!

Din totalul populației care și-a declarat etnia, 77,2% se consideră moldoveni; 7,9% - români; 4,9% - ucraineni; 4,2% - găgăuzi; - 3,2% ruși; 1,6% - bulgari; 0,4 romi/țigani. În comparație cu recensămîntul din 2014, la cel din 2024, numărul celor care se consideră moldoveni a crescut, de la 75,3% la 77,2%, iar al celor care s-au declarat români a crescut de la 6,7% la 7,9%.

Demnă de reținut este realitatea că celelalte etnii înregistrează o scădere a proporției în total populație: ucrainenii de la 6,8% la 4,9%, rușii de la 4,1% la 3,2%, găgăuzii de la 4,4% la 4,2% și bulgarii de la 1,9% la 1,6%.

Referitor la identitatea lingvistică asumată de moldovenii recenzați, 49,2% au declarat limba moldovenească drept limba maternă și 31,3% – limba română.

În acest context, numărul celor care au declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1 puncte procentuale, față de recensămîntul din 2014, care era de 23,2%, iar numărul celor care își asumă limba moldovenească” înregistrează o scădere cu 7,8 puncte procentuale, comparativ cu 56,9% în 2014. Cei care și-au declarat limba rusă ca fiind limba lor maternă au un procent de doar 11,1%.

Acum să facem și un calcul de bun simț elementar! Prin urmare, 49,2% dintre moldoveni spun că vorbesc limba moldovenească, iar 31,3 își asumă limba română. Astfel, dacă 80,5 % dintre moldoveni vorbesc o limbă comună, indiferent de cum o numesc – moldovenească ori română –, de ce limba rusă este dominantă în Republica Moldova, în condițiile în care doar pentru 11,1% dintre cetățenii acestei Țări le este limbă maternă? ”Moștenire istorică”? Chiar și acum, după atîți ani de ”independență și suveranitate”?

Alte comparații, interpretări, speculații ori certitudini care pot rezulta din cele scrise mai sus le las în seama cititorilor!