Autor: Aliona CIGULEA

Încă de cînd Rusia a anexat ilegal Crimeea, am căpătat convingerea fermă că asistăm la debutul celui de-a treilea război mondial. Situaţia în care ne aflăm nu a mai fost atît de dramatică de la criză rachetelor din Cuba din Războiul Rece. Preşedintele rus Vladimir Putin este pregătit de război împotriva NATO şi a Europei, în general. Cursa înarmărilor lansată de Rusia ne mai aminteşte şi data de 23 martie 1983, cînd preşedintele SUA Ronald Reagan a anunţat lansarea programului Iniţiativa Strategică de Apărare („Războiul Stelelor“), care a dus la prăbuşirea comunismului prin atragerea Moscovei într-o nouă cursă a înarmării, provocînd falimentul URSS. În cazul Rusiei de astăzi, însă, nu putem vorbi de o similitudine. În anii ’80, Reagan nu şi-a înfometat poporul, ci a determinat Rusia să se înarmeze, în timp ce poporul o ducea tot mai rău. La fel procedează şi acum Putin.

„Revanşa” pe care vrea să şi-o ia Putin aminteşte mai curînd de Hitler

Nu mai este un secret faptul că Putin este un mare admirator al dictatorului bolşevic Stalin şi că visează la refacerea teritorială a fostei URSS. Relativa inerţie a Occidentului faţă de agresiva Rusie seamănă cumva cu pasivitatea cu care acelaşi Occident s-a lăsat surprins de Hitler cînd, în înţelegere cu Stalin, a declanşat Al Doilea Război Mondial.

Ambiţiile lui Putin se dovedesc a fi asemănătoare cu cele ale lui Hitler şi Stalin. Pretextele şi strategia cu care a atacat efectiv Ucraina, chiar dacă nu o recunoaşte, a împrumutat-o de la Hitler, cînd, de pildă, a atacat Polonia şi a împărţit-o cu Stalin.

Dovada faptului că Putin nu se va opri la Ucraina şi că nu se va retrage este motivată prin aceea că a redus toate cheltuielile bugetare la minim şi a alocat cea mai mare parte a bugetului pentru construcţia de tancuri, rachete, o nouă generaţie de submarine nucleare etc.; că în decembrie 2014 Rusia a făcut cel mai mare exerciţiu militar din istoria ţării; în ianuarie 2015, Putin a creat cadrul legal în vederea mobilizării rezerviştilor; a ordonat exerciţiile militare în toată ţară; aproape zilnic, avioane sau nave ruseşti testează rezistenţa graniţelor NATO şi încalcă spaţiul aerian şi maritim pentru a verifica forţă de reacţie.

Sînt tot mai multe informaţiile care demonstrează că Putin vrea să atace chiar şi Ţările Baltice, că, într-o altă fază, doreşte să creeze un coridor sudic în Ucraina spre a-i bloca ieşirea la Marea Neagră şi să ajungă pînă la gurile Dunării. Ocuparea Transnistriei şi a întregii Moldove devine o bagatelă. Occidentul deja vede că Putin nu joacă la cacealma, că rachetele nucleare intercontinentale ruseşti pot lovi orice ţintă din America şi Europa.

Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat pentru Daily Telegraph că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea decide un „atac hibrid” asupra uneia dintre republicile baltice, pentru a testa eficienţa garanţiei de sprijin militar din partea NATO. Prin termenul de „război hibrid” sînt calificate acţiunile armate desfăşurate de soldaţi şi tehnică militară fără semne de apartenenţă la trupele unei anumite ţări, fiind susţinute prin campanii de dezinformare şi atacuri în spaţiul cibernetic.

Se pare că pericolul este perceput la realele lui dimensiuni doar de către SUA. Acesta credem este şi motivul deciziei NATO de a înfiinţa baze şi centre de comandă pe teritoriul statelor aflate în proximitatea estică a Alianţei Nord-Atlantice. Oricît ar părea de paradoxal, sancţiunile economice şi diplomatice impuse Rusiei de către Occident au avut un efect opus celui preconizat în ceea ce priveşte popularitatea lui Putin în rîndul ruşilor tot mai sărăciţi din cauza sancţiunilor internaţionale, dar manipulaţi la sînge de o mass-media controlată strict de Kremlin. Că o fi sau nu vorba despre o comandă a Kremlinului, ultimul sondaj de opinie îl plasează pe Putin la incredibilul procent de încredere a ruşilor în el de 85%.

Pe fondul gravei crize economice din Rusia provocată de sancţiunile occidentale şi prăbuşirea preţului petrolului, singura soluţie a lui Putin este declanşarea unui război împotriva Occidentului. Aceasta este singura soluţie prin care poate evita falimentul Rusiei sau posibile tentative de lovitură de stat pentru a-l înlătura de la Putere. Sigur că Putin nu are şansa să cîştige un război şi că riscă să iasă din el cu o Rusie Mică, fiind suficient să amintim că doar bugetul militar numai al SUA este de 10 ori mai mare decît bugetul militar al Rusiei din anul 2015.

Şi România poate avea emoţii

Se ştie deja că la reuniunea miniştrilor Apărării de la Bruxelles s-a decis constituirea pe teritoriile aliaţilor din Est – România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania – a unor Unităţi pentru Integrarea Forţelor NATO, acestea fiind structuri multinaţionale de comanda şi control ale Alianţei Nord-Atlantice, care vor asigura o prezenţă vizibilă şi continuă a NATO pe teritoriul aliaţilor estici

Potrivit TVR, un expert militar rus a declarat, într-un interviu exclusiv pentru corespondentul TVR la Moscova, că România ar trebui să fie atentă la capacităţile pe care Rusia le dezvoltă în Crimeea.

Vladimir Evseev, directorul Centrului pentru studii politico-militare din Moscova a declarat: „Pe teritoriul Crimeei, în prezent se formează o grupare de forţe armate terestre bine pregătită şi de sine stătătoare. Vor fi prezente acolo diferite dispozitive, capabile să neutralizeze toate ameninţările posibile. Din păcate, dacă România se va lăsa antrenată într-o astfel de confruntare, atunci este imposibil ca o serie de obiective militare din România să nu fie trecute pe lista acelor ţinte care vor fi neutralizate cu diferite tipuri de arme.După evaluările militare făcute de Rusia, din acele baze militare ce urmează să fie amenajate în România pot fi lansate nu numai dispozitive antirachetă.”

Mai mult, vor fi vizate şi alte instalaţii militare, dar şi flota. „Rusia este foarte îngrijorată că de acolo pot fi lansate şi rachete de croazieră sau alte dispozitive de genul ăsta. Rusia va fi obligată să reacţioneze nu numai la apariţia centrelor de comandă, dar şi la depozitele de armament sau altă infrastructură militară. Ştim că în România se poate crea şi potenţial ofensiv, de aceea vom căuta şi mijloace de a anihila flota militară românească.Cred că va creşte confruntarea dintre ţările noastre şi din păcate avem motive să credem asta”, a mai spus Evseev.

Edward Luttwak despre criza actuală

Politologul american Edward Luttwak a oferit cotidianului online Affaritaliani.it o analiză a crizei Kiev-Moscova, din care extragem doar cîteva precizări:

„În Ucrainaeste o agresiune şi nimeni nu vrea să aibă de-a face cu aşa ceva. Prin urmare, agresiunea nu se va opri.Putin vrea o parte din Ucraina. Problema populaţiei civile este exclusă, lui Putin nu-i pasă dacă civilii mor sau nu mor. Ar rîde şi curcile la ideea că Putin acţionează din raţiuni umanitare. Statele Unite pot interveni, nu şi Obama. SUA sînt gata să sprijine acţiunile inexistente ale Europei. În felul acesta Putin cîştigă şi ia o parte din Ucraina. Interesul lui Putin este expansiunea. Bieloruşii tac din gură, iar dacă ar zice ceva şi nu ar coopera sută la sută, în cinci minute nu ar mai exista. Azerbaidjan şi Georgiatac din gură şi se supun. Au renunţat la orice ambiţie. Kazahstanul a defilat, însă doar cooperînd cu Moscova. Kazahii se tem de ruşi, dar îi şi respectă. Nu însă şi pe europeni.China este neutră. Nu este un aliat al lui Putin, dar nici inamic”.

Acordul de la Minsk din 12 februarie, în pericol

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a avertizat, cu anticipaţie, că armistiţiul care a intrat în vigoare în noaptea de Sîmbătă spre Duminică, 15 februarie, este în "mare pericol", potrivit BBC News online.

SUA au avertizat, prin ambasadorul de la Kiev, că imaginile din satelit au dezvăluit o realitate îngrijorătoare. Separatiştii au acum o forţă armată - cu tancuri, vehicule armate, artilerie grea şi sisteme de rachete - mai mare decît unele ţări NATO şi europene", a anunţat, pe contul de Twitter, ambasadorul american la Kiev, Geoffrey Pyatt. Fotografiile luate din satelit susţin acuzaţiile formulate Vinerea trecută de către purtătorul de cuvînt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, potrivit cărora Washingtonul era "convins că acestea sînt sisteme militare ruseşti, nu separatiste".

„Agresiunea rusă este o ameninţare directă la NATO", a declarat Secretarul Apărării britanic Michael Fallon la Conferinţa Internaţională de Securitate de la Munchen. Situaţia este mai complicată prin faptul că acţiunile Rusiei în Ucraina sînt greu de definit. Cu camuflaj, şmecherie şi înşelăciune, ruşii aplică arsenalul aşa-numitului război hibrid, de la propagandă la război cibernetic şi finanţarea separatiştilor, pînă la operaţiuni militare clandestine.”

Putin: "Nu sîntem de acord cu ordinea mondială rezultată după Al Doilea Război Mondial"

„Noua Rusie”, proiectul filosofului ideolog Aleksandr Dughin, consilier al preşedintelui Dumei de Stat şi un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, fireşte că este o utopie. Analiştii serioşi care i-au citit argumentele spun că Dughin preia ca la carte doctrina legionarilor interbelici. În faţa unei UE puternice economic, cu o piaţă de circa 540 de milioane de consumatori, au unor SUA din ce în ce mai puternice, Rusia lui Putin, într-adevăr, propune utopii.

O utopie este şi Uniunea Vamală, care, economic şi civilizator, niciodată nu poate concura cu UE sau SUA, dar tot la fel este şi Rusia ca mare putere nucleară şi… doar atît! Sancţiunile impuse de Occident Rusiei, ca urmare a agresiunii din Ucraina, au demonstrat vulnerabilitatea economică a acestei ţări – mare exportatoare de resurse energetice! Da, Putin mai poate provoca sincope economice unor ţări prin refuzul de a le aproviziona cu gaze naturale, în primul rînd, dar cu ce preţ pentru ţară şi cetăţeni? Putin, în primul rînd, nu are nici o şansă în faţa Occidentului tocmai din simplul motiv că ţara sa nu se poate dezvolta în virtutea principiilor lumii democratice reale.

Putere nucleară este şi Coreea de Nord, dar ce folos pentru ţară în condiţiile în care oamenii trăiesc la fel ca nişte animale în cuşca unui stăpîn care nu are ce să le dea să mănînce? La fel este şi Rusia lui Putin! Un imperiu care exportă doar moarte, nu şi civilizaţie şi libertăţi democratice pentru cetăţeni, este sortit pieirii. "Nu sîntem de acord cu ordinea mondială rezultată după Al Doilea Război Mondial", a spus Putin, iar acest dezacord al său, după cum se vede generează doar moarte, crime împotriva umanităţii.

Putin visează la refacerea teritorială măcar parţială a fostei URSS, iar Europa se află pe un butoi de pulbere de care Putin ar putea să se folosească, iar aici mă refer la o serie de „vulnerabilităţi” naţionale. Trezeşte mirare faptul că nu există reacţii mai dure din partea europenilor atunci cînd se ştie despre partide finanţate de la Moscova, în Franţa, Grecia sau Ungaria. Nu mai este nici un secret că Ungaria este Calul Troian al Moscovei în politica european. Vedem ce se întîmplă în Grecia. Sînt voci care afirmă că Moscova nu este străină de acţiunile teroriste ale islamiştilor în Europa. Una din „specialităţile” ruşilor este alimentarea şi întreţinerea separatismului în ţările-ţintă. În Ucraina vedem ce se întîmplă, în Moldova există Transnistria şi cel puţin Calul Troian de rezervă Găgăuzia. În România există Ţinutul Secuiesc pentru a cărui autonomie se luptă Ungaria. Să nu uităm că tendinţe secesioniste sînt în destule ţări europene, başca prezenţa islamică, iar serviciile secrete ruseşti sînt meştere în provocări!

Acum Putin poate recurge la orice ca să se salveze pe sine în faţa ruşilor sărăciţi şi manipulaţi, să demonstreze că şi democraţiile din UE şi SUA pot fi falimentare şi să apară în faţa concetăţenilor săi ca un erou (re)întregitor al Marii Rusii, al Noii Rusii!

Războiul nu bate la uşă, ci se pare că a început, căci ambiţiile lui Putin sînt mari! Între timp, în pofida Acordul de la Minsk din 12 februarie, observăm că preşedintele ucrainean Poroşenko a avut dreptate cînd a avertizat, din start, că este în pericol, căci ofensiva mercenarilor pro-ruşi ucigaşi continuă!