Bacteriile care „mănîncă” metan ar putea încetini încălzirea globală, arată un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din California. Tehnologia are potențialul de a reduce profund emisiile de gaze cu efect de seră puternice, dar necesită investiții majore, transmite The Guardian.

O bacterie care consumă metan, un puternic gaz cu efect de seră, ar putea încetini rata încălzirii globale, potrivit unui studiu realizat săptămîna aceasta. Metanul este un gaz cu efect de seră puternic emis mai ales din sistemele de energie de gaze naturale și petrol, industrie, agricultură, din utilizarea terenurilor și activitățile de gestionare a deșeurilor.

Acum, un grup de cercetători de la Universitatea din California, propun o metodă de îndepărtare a metanului prin utilizarea unui grup de bacterii cunoscute sub numele de metanotrofe pentru a transforma în mod natural metanul în dioxid de carbon și biomasă. Toate bacteriile din acest grup „mănîncă” metan, eliminîndu-l din aer și transformînd o parte din acesta în celule ca sursă de proteine durabile, potrivit cercetătorului principal, Mary E Lidstrom.

Echipa Lidstrom a găsit o tulpină de bacterii din acest grup numită methylotuvimicrobium buryatense 5GB1C, care poate elimina metanul în mod eficient chiar și atunci cînd este prezent în cantități mai mici. Dacă s-a răspîndit, tehnologia are potențialul de a ajuta la încetinirea încălzirii globale, au spus cercetătorii.

De obicei, acest grup de bacterii prosperă în medii cu niveluri ridicate de metan (între 5.000 și 10.000 părți per milion (ppm)). Concentrațiile normale din atmosfera noastră au niveluri mult mai scăzute de doar aproximativ 1,9 ppm de metan. Dar anumite zone precum gropile de gunoi, cîmpurile de orez și puțurile de petrol emit concentrații mai mari de aproximativ 500 ppm.

„Bacterii care mănîncă rapid metan la concentrațiile mai mari găsite în jurul efectivelor de vite etc. ar putea contribui enorm la reducerea emisiilor de metan, în special cele din agricultura tropicală”, a spus Euan Nisbet, profesor de științe ale Pămîntului la Royal Holloway, Universitatea din Londra, comentînd despre constatările studiului.

Rata mare de consum de metan al tulpinii se datorează probabil unui necesar scăzut de energie și unei atracții mai mari pentru metan, de peste cinci ori mai mult decît cea a altor bacterii, potrivit studiului.

„Bacteriile oxidează metanul la CO2 (un gaz cu efect de seră mult mai puțin puternic) și astfel poți chiar să folosești evacuarea pentru a pompa în sere și a cultiva roșii”, a spus Nisbet.

„Cel mai mare obstacol în calea implementării acum este tehnic: trebuie să creștem de 20 de ori unitatea de tratare a metanului. Dacă putem realiza acest lucru, atunci cele mai mari bariere devin capitalul investițional și acceptarea publică. Credem că am putea testa piloți pe teren în termen de trei pînă la patru ani, iar extinderea va depinde apoi de capitalul investițional și de comercializare”, a spus Lidstrom.

Sectorul agricol este cea mai mare sursă de emisii de metan din cauza gunoiului de grajd și a flatulenței. Metanul are o putere de încălzire de peste 85 de ori mai mare decît dioxidul de carbon în primii 20 de ani după ce ajunge în atmosferă și pune o problemă specială ca gaz cu efect de seră. Metanul din atmosferă a crescut rapid în ultimii 15 ani, atingînd niveluri record, iar în prezent reprezintă cel puțin 30% din încălzirea globală totală.

În 2021, mai multe dintre cele mai mari economii din lume au convenit la COP26 să lucreze împreună pentru a reduce de urgență nivelurile de metan. Cu toate acestea, ele continuă să crească. Pentru a implementa bacteriile consumatoare de metan la scară de masă, vor fi necesare mii de reactoare de înaltă funcționare.

„Acest lucru poate fi descurajator, dar dacă supraviețuirea noastră depinde de scăderea metanului atmosferic acum, costul poate fi o prioritate mai mică în alocarea resurselor. Lipsa voinței politice și a înțelegerii în sectorul public și privat cu privire la urgența necesității de a reduce acum metanul va înrăutăți încălzirea globală în următorii ani”, a declarat Mary Ann Bruns, profesor de microbiologie a solului la Universitatea de Stat din Pennsylvania.

În prezent, majoritatea soluțiilor de reducere a metanului propuse sunt axate pe reducerea emisiilor, dar acest lucru nu este întotdeauna posibil. Cercetătorii subliniază că atît strategiile de eliminare a metanului, cît și de reducere a emisiilor sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele climatice.

Cu toate acestea, Lidstrom avertizează că orice strategii de reducere a emisiilor care îmbunătățesc activitatea bacteriană în comunitățile naturale pot duce, de asemenea, la creșterea emisiei de protoxid de azot (N2O), care are de 10 ori mai mult potențial de încălzire globală, decît cel al metanului. În mod critic, această tehnologie bazată pe bacterii metanotrofice nu produce emisii de protoxid de azot.

Proiecțiile recente au prezis că încălzirea globală poate fi redusă cu 0,21 °C pînă la 0,22 °C prin eliminarea a 0,3 pînă la 1 petagramă de metan pînă în 2050. Scăderile de temperatură de această magnitudine sunt prognozate a fi semnificative, mai ales atunci cînd sunt combinate cu alte strategii de reducere a emisiilor.