Europa caută să scape de dependenţa energetică faţă de Moscova

În timp ce liderii de la Kremlin caută să justifice anexarea Peninsulei Crimeea prin necesitatea apărării drepturilor şi securităţii cetăţenilor ruşi, recuceririi pămînturilor istorice, experţii de peste hotare susţin că interesele Rusiei ar fi de o cu totul de altă natură. În opinia multora, în largul marii, pe teritoriul Crimeei, se găsesc cele mai mari zăcăminte de petrol şi gaze din Marea Neagră.

La fel, presa străină specifică că în condiţiile în care rezervele de petrol şi gaze ale omenirii sînt în scădere, iar Rusia depinde masiv de exportul de resurse, nu este de mirare că liderii de la Moscova ţin cu dinţii de o regiune bogată în hidrocarburi. Drept dovadă, la doar două zile după anexarea Crimeei, prim-vicepremierul regiunii, Rustam Temirgaliyev, a anunţat că Gazprom va avea prioritate pentru exploatarea zăcămintelor din apele teritoriale ale Crimeei, care au devenit acum teritoriu rusesc.

De altminteri, Gazprom a fost prima companie care a făcut o astfel de solicitare a spus acesta, fiind citat de agenţia de ştiri RIA Novosti. Potrivit lui Temirgaliyev, din Crimeea se extrag anual 1,5 miliarde de metri cubi de gaze. Pentru comparaţie, Republica Moldova consumă anual mai puţin de 1 miliard de metri cubi de gaze. Plus că în apele teritoriale ale regiunii se găsesc cele mai mari zăcăminte de petrol şi gaze din Marea Neagră. Iată care sînt adevăratele interese ale Rusiei pentru această regiune. Puţin îi pasă lui Putin de viaţa, soarta celor aproape 2 milioane de ruşi din Crimeea, în situaţia în care nu le poate da de lucru, nu le poate asigura un trai potrivit celor aproape 150 milioane de locuitori ai Rusiei.

În acest timp, liderii europeni caută soluţii că să reducă dependenţa energetică faţă de Rusia. Potrivit lui Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, Uniunea Europeană (UE) va elabora pînă în iunie, curent, un plan de acţiune menit să reducă dependenţa energetică, în special faţă de Rusia. El a declarat la finalul unui summit european recent că liderii UE au cerut Comisiei Europene (CE) un plan de acţiune concret pînă în iunie, subliniind că este necesară o accelerare în vederea reducerii dependenţei, în special faţă de Rusia.

Van Rompuy a spus că această problemă este "deosebit de pertinentă în contextul actual", subliniind că, în cazul în care UE nu acţionează, dependenţa sa faţă de străini va atinge un nivel de 80% pînă în 2035, în privinţa consumului de gaze naturale şi de petrol. "Europa este necesar să accelereze ritmul, cu scopul de a reduce această dependenţă", a insistat el.

Importurile de gaze ruseşti reprezintă 27 procente din consum la nivelul UE. "După 64 de ani de la crearea Comunităţii Cărbunelui şi Oţelului este necesar să evoluăm către o Uniune a Energiei", a subliniat Van Rompuy. El a precizat că planul respectiv prevede reducerea consumului, diversificarea surselor, dezvoltarea energiei de tip regenerabil şi "interconexiuni" mai bune în Europa, solicitate în special de către Spania şi Portugalia. Preşedintele Consiliului European a spus că, de asemenea, se ia în calcul achiziţii de gaze de şist americane.

Printre altele, preşedintele francez François Hollande a confirmat că planul respectiv privind reducerea dependenţei energetice a Europei va fi gata în iunie, curent.

Sinteză de Vlad LOGHIN