Occidentalii studiază posibilitatea de a supune votului Consiliului de Securitate al ONU o rezoluţie prin care să reacţioneze faţă de referendumul prevăzut duminică în Crimeea, chiar dacă este sigur că Rusia va opune un vot de veto acestui text, potrivit unor diplomaţi.

În referendumul prevăzut duminică, alegătorii sînt întrebaţi dacă doresc alipirea Crimeei la Rusia, deschizînd posibilitatea unei anexări a peninsulei de către Moscova. Acest scrutin este considerat ilegal de către Kiev şi occidentali, care încearcă să-l convingă pe preşedintele rus Vladimir Putin să nu-i dea curs. Rezoluţia respectivă va reafirma necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi va reitera faptul că referendumul încalcă Constituţia ucraineană. Ea va fi redactată în termeni "măsuraţi", cu scopul de a încerca să convingă Beijingul să se delimiteze de Moscova. "Rusia va opune un vot de veto oricum", a declarat un diplomat, dar o abţinere chineză ar izola şi mai mult Moscova.

În cursul celor cinci reuniuni ale Consiliului pe tema crizei ucrainene, China s-a limitat să repete două principii ale diplomaţiei sale, şi anume susţinerea integrităţii teritoriale şi neingerinţa în afacerile interne ale statelor, dar fără să critice în mod direct Rusia. Atunci cînd Consiliul s-a pronunţat asupra unei crize similare între Rusia şi Georgia, în 2008, Beijingul s-a abţinut.

O dezbatere s-a instalat de cîteva zile între occidentali cu privire la oportunitatea încercării prezentării unei rezoluţii înainte de desfăşurarea referendumului din Crimeea. Însă este necesar ca acesta să aştepte reacţia rusă de după scrutin pentru a face acest lucru, ceea ce deschide posibilitatea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului duminică seara sau luni.

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk urmează să se adreseze joi după-amiaza Consiliului de Securitate reunit într-o sesiune publică.

Obama l-a avertizat pe Putin cu privire la alipirea Crimeei

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama şi-a afişat miercuri susţinerea faţă de Ucraina, primindu-l pe premierul Arseni Iaţeniuk la Casa Albă şi adresîndu-i un avertisment lui Vladimir Putin, odată cu apropierea referendumului prevăzut duminică privind alipirea Crimeei la Rusia. "Vom continua să spunem Guvernului rus că, în cazul în care continuă pe drumul actual (...) vom fi obligaţi să impunem un preţ pentru încălcările dreptului internaţional de către Rusia în Ucraina", a declarat Obama după ce l-a primit la Iaţeniuk în Biroul Oval, o onoare rezervată şefilor de stat şi de guverne străini, în contextul în care Moscova respinge legitimitatea Guvernului de la Kiev.

Însă, cu patru zile înainte de o consultare asupra viitorului peninsulei în care locuiesc două milioane de persoane, inclusiv minorităţi tătară şi ucrainofonă, nimic nu pare în măsură să împiedice intrarea acesteia sub tutela rusă.

Crimeea este în prezent aproape ruptă de restul Ucrainei, forţele ruse controlînd puncte strategice. Totul este aranjat pentru o secesiune rapidă. "Premierul" din Crimeea Serghei Aksionov s-a autoproclamat "şef al armatelor", iar cele două milioane de locuitori din peninsulă, majoritar rusofoni, au acces exclusiv la posturi de televiziune ruseşti. Persoane în uniformă percheziţionează orice călător soseşte la Simferopol din nord, iar în oraş pot ateriza doar curse de la Moscova.

"Ne vom bate pentru libertatea noastră"

"Ne vom bate pentru libertatea noastră, pentru independenţa noastră, pentru suveranitatea noastră. Şi nu vom abandona niciodată", a declarat Iaţeniuk, în engleză, în Biroul Oval. "Ucraina face parte din lumea occidentală şi va rămîne" astfel, a asigurat el, în contextul în care criza actuală a fost declanşată de refuzul fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici de a aproba o apropiere de Uniunea Europeană (UE). Iaţeniuk a mai dat asigurări că ţara sa va rămîne un "bun prieten şi partener al Rusiei", chiar dacă va stabili legături mai puternice cu Europa occidentală.

Sancţiuni europene

Între ruşi şi occidentali neînţelegerea este în continuare totală, în pofida mai multor schimburi care au avut loc în ultimele zile între şefii diplomaţiilor americane John Kerry şi rusă Serghei Lavrov. Cei doi urmează să se întîlnească din nou, vineri, la Londra.

Miniştrii francezi de Externe Laurent Fabius şi al Apărării Jean-Yves Le Drian sînt aşteptaţi pe 18 martie la Moscova, a anunţat miercuri Kremlinul. Însă preşedinţia franceză a precizat imediat că reuniunea va avea loc dacă se înregistrează, pînă atunci, "progrese cu privire la Ucraina".

Un referendum în Crimeea privind anexarea la Rusia "nu va avea nicio valoare juridică", au avertizat miercuri liderii statelor din cadrul G7, cerînd Moscovei să înceteze "imediat" susţinerea unui asemenea proces, care "nu va avea nicio forţă morală".

De asemenea, europenii accelerează o apropiere de Ucraina. Cancelarul german Angela Merkel a anunţat că partea politică a Acordului de Asociere cu UE ar putea să fie semnată în cursul următorului summit UE prevăzut la Bruxelles în perioada 20-21 martie.

Într-o conferinţă de presă la Varşovia, Merkel şi premierul polonez Donald Tusk au reafirmat că UE este pregătită să treacă luni, mai puţin în cazul unei "dezescaladări", la "a doua etapă a sancţiunilor" vizînd ruşi şi ucraineni consideraţi responsabili de criză, cărora le pot fi blocate averile sau pot fi vizaţi de interdicţii privind eliberarea unor vize de călătorie.

În ceea ce-i priveşte pe americani, congresmeni negociau în continuare în vederea adoptării ajutorului economic promis autorităţilor de la Kiev sub forma garantării unui împrumut în valoare de un miliard de dolari, un vot care ar putea să aibă loc la sfîrşitul lui martie. "Întotdeauna este necesar timp pentru ca să faci lucruri bune", a comentat Arseni Iaţeniuk, după o ultimă întîlnire cu senatori americani la Capitoliu.

Merkel avertizează Rusia asupra unor consecinţe grave

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat joi Rusia asupra unor consecinţe grave pe termen lung pe care le va avea pentru Moscova o continuare a acţiunii sale în Ucraina, într-o declaraţie în parlament. "Dacă Rusia continuă pe acelaşi drum ca în ultimele săptămîni, nu va fi o catastrofă doar pentru Ucraina (...), acest lucru va dăuna de asemenea şi anume în mod masiv Rusiei, sînt convinsă, (atît din punct de vedere) economic, cît şi politic", a declarat Merkel în faţa membrilor Bundestagului.

Băsescu: Iniţiativa Parlamentului din Crimeea este ilegitimă

România consideră ilegitimă iniţiativa Parlamentului din Crimeea de a adopta o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina, în perspectiva referendumului anunţat pentru 16 martie, a declarat, miercuri, la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu. El a susinut declaraţie cu privire la situaţia din Ucraina, precizînd că România îi susţine fără rezerve independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea şi recunoaşte noile autorităţi ucrainene drept reprezentanţi legitimi ai ţării.

Băsescu a adăugat că România atenţionează că apariţia unui nou conflict îngheţat, localizat în Crimeea, după cele din Nagorno-Karabakh, Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria, este de natură să accentueze instabilitatea regională. El a spus că în acest moment, constată că situaţia de risc s-a agravat, cu impact direct asupra securităţii europene. El a menţionat că România se va alătura demersurilor euroatlantice în vederea restabilirii ordinii de drept.

"Consiliul European din 6 martie, dedicat situaţiei din Ucraina, a adoptat o abordare etapizată a sancţiunilor care ar putea fi aplicate Federaţiei Ruse în cadrul raporturilor directe. Elementul decisiv pentru trecerea la cea de-a doua etapă de sancţiuni, precum interdicţiile de călătorie, îngheţările de active şi anularea Summitului UE - Rusia, îl constituie modul în care Federaţia Rusă se va conforma apelului UE de a intra rapid în negocieri cu Guvernul Ucrainei. Este imperativ ca Moscova să recunoască autorităţile legitime de la Kiev, ca unic partener de dialog (referinţa o constituie evaluarea că trebuie evitată repetarea scenariului Transnistria, în care autorităţile autoproclamate de la Tiraspol au fost recunoscute ca partener de dialog în soluţionarea conflictului)", a spus preşedintele.

Băsescu a menţionat că etapa cea mai severă de sancţiuni prevede măsuri cu implicaţii vaste pentru "relaţiile dintr-o gamă largă de domenii economice" dintre UE şi Federaţia Rusă (relaţii financiare, energie, comerţ, exporturi de armament).

"În acelaşi timp, România va continua să sprijine toate acţiunile autorităţilor de la Chişinău în procesul de aderare la Uniunea Europeană şi în asigurarea unui spaţiu de stabilitate şi securitate în Republica Moldova", a declarat Băsescu.

Sluţki a recunoscut prezenţa forţelor ruse în Crimeea

Un parlamentar rus a recunoscut joi, cu jumătate de gură, că forţe ruse se află în Crimeea, subliniind că nu este vorba, pentru moment, despre o operaţiune militară reală, pentru postul de radio Ecoul Moscovei. "Există acolo cîteva unităţi militare care ocupă poziţii în cazul în care va exista o agresiune armată din partea Kievului", a declarat preşedintele Comisiei parlamentare pentru Relaţii cu foste republici sovietice Leonid Sluţki. El nu a pronunţat niciodată cuvîntul "rus", dar răspundea unui jurnalist care l-a întrebat dacă este vorba despre o operaţiune a forţelor armate ruse. "Aceasta nu este o operaţiune de anvergură a forţelor armate", a spus el, adăugînd că aceasta va avea loc doar în caz de "agresiune". Preşedintele Vladimir Putin a negat că persoane bine echipate şi care poartă uniforme fără însemne de identificare mobilizate de la sfîrşitul lui februarie în peninsula ucraineană ar fi militari ruşi.

Sursa: Mediafax