Alianța extremiștilor europeni: “Vrem să cîştigăm şi să schimbăm Europa”

Mai multe partide de extremă dreapta din Europa au ajuns la un acord pentru formarea unui nou grup în Parlamentul European. Anunţul a fost făcut în cadrul unei conferinţe organizate la Milano de Matteo Salvini, vicepremierul italian şi liderul formaţiunii “Liga”. Alături de partidul lui Salvini, în noul grup de extremă dreapta se va regăsi şi partidul “Alternativa pentru Germania”. Facţiuni populiste puternice precum “Frontul Naţional” al lui Marine Le Pen, partidul “Fidesz” al lui Viktor Orban sau formaţiunea “Lege şi Dreptate” din Polonia nu au acceptat să ia parte la demers. Salvini e însă optimist. Va continua discuţiile cu “Frontul Naţional”, întrucît, spune el, e convins că grupul botezat “Alianţa Europeană a Popoarelor şi Naţiunilor”, va deveni cel mai numeros din forul european. “Avem obiectivul de a cîştiga şi de a schimba Europa”, a declarat Salvini.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) va forma un nou grup în Parlamentul European împreună cu Liga, condusă de vicepremierul italian Matteo Salvini, şi cu alte formaţiuni de extremă dreapta. Noul grup parlamentar se va intitula Alianţa Europeană a Popoarelor şi Naţiunilor (EAPN). Salvini a afirmat că ″obiectivul este să devenim primul grup european, cel mai numeros″. ″Avem obiectivul de a cîştiga şi de a schimba Europa″. ″Astăzi, la această masă nu se află nostalgici extremişti, singurii nostalgici se află astăzi la Bruxelles″, a mai spus şeful Ligii, la conferinţa ‘Spre o Europă a bunului-simţ’, la care au mai fost prezenţi Olli Kotro, liderul partidului Finlandezii, şi Anders Vistisen, de la Partidul Danez al Poporului.

La conferinţa de la Milano nu au participat partidul Adunarea Naţională, condus de Marine Le Pen, şi Partidul Libertăţii din Austria (FPOe), dar cele două formaţiuni au confirmat că vor coopera cu Liga. În prezent, europarlamentarii acestor trei partide fac parte din acelaşi grup europarlamentar - Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), ce are 37 de membri. Alte partide populiste absente de la evenimentul din Milano au refuzat pînă în prezent o alianţă oficială cu Liga. Acestea includ partidul ungar Fidesz, al premierului Viktor Orban, şi Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare în Polonia. Pentru a obţine statutul oficial de grup politic, fiecare grup politic din Parlamentul European trebuie să fie compus din minimum 25 de eurodeputaţi aleşi în cel puţin un sfert dintre statele membre (ceea ce înseamnă, în prezent, cel puţin şapte ţări membre). Un eurodeputat nu poate aparţine decît unui singur grup politic.

SUA califică forţele armate iraniene drept grup terorist

Preşedintele american Donald Trump a desemnat Luni Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. Este pentru prima dată cînd Statele Unite califică forţele armate ale unei ţări drept grup terorist. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat această decizie, transmite Agerpres. „IRGC (trupele iraniene de elită - n. red.) sunt principalul mijloc prin care Guvernul iranian îşi dirijează şi implementează campania teroristă globală”, a arătat Trump într-un comunicat.Măsura „clarifică perfect riscurile colaborării cu IRGC sau de a-i acorda sprijin. Dacă colaboraţi cu IRGC, finanţaţi terorismul”, a insistat Preşedintele Statelor Unite.

Noul pas către o poziţie americană mai dură faţă de regimul de la Teheran a fost făcut la aproape un an de la decizia Preşedintelui Trump de a retrage Statele Unite din acordul nuclear încheiat de puterile internaţionale cu Iranul în 2015. SUA au trecut deja pe lista neagră zeci de entităţi şi persoane care au legături cu Gardienii Revoluţiei, dar nu şi corpul militar ca atare. În 2007, Trezoreria Statelor Unite a desemnat Forţa Quds, unitatea pentru operaţiuni în alte ţări a Gardienilor Revoluţiei, drept susţinătoare a terorismului, considerînd că este „principala pîrghie pentru exercitarea politicii de sprijinire a grupurilor teroriste şi insurgente”.

Iranul a avertizat deja că vor urma retorsiuni la orice sancţiuni împotriva Gardienilor Revoluţiei, după ce Washingtonul şi-a anunţat intenţiile încă de Vineri seara. „Vom răspunde oricăror acţiuni împotriva acestei forţe cu o acţiune reciprocă”, au arătat 255 din cei 290 de parlamentari iranieni într-o declaraţie citată de agenţia oficială de presă IRNA. Corpul Gardienilor Revoluţiei a fost înfiinţat după revoluţia islamică iraniană din 1979, pentru a proteja regimul condus de clericii şiiţi. Gardienii constituie cea mai puternică forţă de securitate din Iran şi controlează sectoare extinse din economie, avînd totodată o influenţă majoră asupra sistemului politic. Ei conduc şi programul nuclear şi înarmarea cu rachete. Teheranul a avertizat că dispune de rachete cu rază de acţiune de pînă la 2000 de kilometri, care pot lovi Israelul sau bazele militare americane din regiune. 

„Mulţumesc prietenului meu drag, Preşedintelui SUA Donald Trump, pentru că a decis să plaseze Gardienii Revoluţiei din Iran pe lista organizaţiilor teroriste. Îi mulţumesc pentru că a răspuns pozitiv la încă una dintre solicitările mele, ceea ce serveşte intereselor ţării noastre şi ale ţărilor din regiune”, a notat Netanyahu pe contul său de Twitter. Premierul israelian, în plină campanie electorală înainte de alegerile legislative de Marţi cu un rezultat incert, şi-a făcut timp pentru a promite pe Twitter că ţara sa şi SUA vor continua „să acţioneze împreună împotriva regimului iranian care ameninţă Statul Israel, SUA şi pacea în lume”.

Deși parcă este decisă să părăsească UE, Marea Britanie organizează alegeri europene la 23 Mai

Regatul Unit a stabilit la 23 Mai data alegerilor europene, dînd totodată asigurări că speră să nu fie necesar să le organizeze, la trei ani după ce a votat în favoarea Brexitului, a anunţat Luni un purtător de cuvînt al Guvernului, relatează AFP.

„Guvernul intenţionează în continuare să părăsească Uniunea Europeană cu un acord şi să adopte legislaţia necesară pînă la 22 Mai, pentru ca să nu avem nevoie să participăm la aceste alegeri”, care vor fi în acest caz anulate, a precizat purtătorul de cuvînt. Theresa May i-a trimis săptămîna trecută o scrisoare lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, pentru a cere o amînare a ieșirii Marii Britanii din UE la data de 30 Iunie. După amînarea datei de 29 Martie, Regatul Unit ar trebui să părăsească UE în data de 12 Aprilie. Această nouă cerere de amînare are loc în contextul în care parlamentarii britanici nu au ajuns la un acord privind Brexitul. Potrivit BBC, May a propus ca, dacă Parlamentul adoptă un acord la timp, Marea Britanie să iasă din UE înaintea alegerilor europarlamentare din 26 Mai.

Parlamentul Iordaniei a autorizat prin derogare căsătoriile minorilor cu vîrste între 16 şi 18 ani

Parlamentul Iordaniei a adoptat Luni amendamente la Codul privind statutul persoanelor, care autorizează, „cu acordul unui judecător”, căsătoria minorilor cu vîrste între 16 şi 18 ani, informează AFP, scrie Agerpres. Vîrsta de căsătorie este de 18 ani în Iordania, însă cele două Camere reunite ale Parlamentului au adoptat Luni amendamente ce autorizează „în mod excepţional” căsătoria fetelor de 16 ani şi mai mult, în loc de 15 pînă la 18 ani cum era înainte. Aceste căsătorii excepţionale trebuie să primească în prealabil autorizaţia unui judecător şi să corespundă unei serii de condiţii, printre care consimţămîntul tinerei. Aceste derogări sunt de asemenea valabile atunci cînd căsătoria este „un imperativ în interesul” familiei.

Asociaţiile feministe din Iordania fac de ani de zile campanie împotriva căsătoriilor minorilor şi, săptămîna trecută, Human Rights Watch (HRW) a cerut Parlamentului iordanian să scoată în afara legii căsătoriile minorilor. „Iordania trebuie să sesizeze ocazia de a interzice căsătoriile de minori şi să stabilească vîrsta legală (pentru căsătorie) la 18 ani fără derogare”, a subliniat ONG-ul pentru apărarea drepturilor omului. Potrivit statisticilor Ministerului iordanian al Justiţiei, 77.000 de căsătorii au fost oficiate în 2017, dintre care 10.434 (13,4%) de căsătorii au implicat minore. „Căsătoriile între copii le fură fetelor copilăria şi le expune riscurilor sănătatea şi educaţia”, a avertizat Michael Page, directorul-adjunct al HRW pentru Orientul Mijlociu.

Mai multe ţări arabe se confruntă cu acest fenomen şi trag din cînd în cînd semnalul de alarmă. În Maroc, ministrul Justiţiei, Mohamed Aujjar, a afirmat, în 22 Martie, că numărul de căsătorii de minori creşte „în mod alarmant” în ţara sa, cu peste 25.000 de derogări legislative la Codul familiei acordate în 2018. Aceste cifre „stîrnesc teama”, a declarat ministrul, recunoscînd că „excepţiile trebuie interzise”.

Putin este întotdeauna deschis dialogului pentru soluţionarea problemelor din Estul Ucrainei

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, este întotdeauna deschis dialogului, a afirmat Luni purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, comentînd astfel declaraţiile candidatului în alegerile prezidenţiale din Ucraina, actorul de comedie Vladimir Zelenski, care şi-a exprimat dorinţa de a avea o discuţie cu liderul rus, informează agenţia de presă EFE, potrivit Agerpres. „Putin este deschis dialogului, exceptînd cazul cînd se încearcă încadrarea acestui dialog într-o serie de provocări (…). În acest caz, reacţia lui Putin este foarte clară, univocă şi fermă”, a subliniat Dmitri Peskov. Potrivit lui Peskov, Preşedintele rus „a fost mereu şi rămîne un susţinător al dialogului pentru soluţionarea problemelor de pe ordinea de zi”.

Dmitri Peskov a comentat astfel declaraţiile făcute Duminică seara, la televiziunea ucraineană, de actorul de comedie Vladimir Zelenski care și-a manifestat dorința de a discuta cu liderul rus Vladimir Putin. Zelenski se va confrunta în 21 Aprilie în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale cu actualul Preşedinte Petro Poroşenko.

„Războiul este cu Rusia, de aceea trebuie să discutăm cu Rusia, într-un format de negocieri care să includă reprezentanţi ai Occidentului”, a declarat Zelenski, care a subliniat că Ucraina „nu va sacrifica niciodată nici teritorii, nici oameni” şi că integritatea sa teritorială nu este negociabilă.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului a subliniat, de asemenea, că Vladimir Putin s-a pronunţat pentru dialog chiar de la începutul conflictului din Estul Ucrainei, „însă nu pentru un dialog cu Moscova, pentru că Moscova nu participă la acest conflict”. „Acesta este un conflict intern care trebuie soluţionat de ucraineni înşişi”, a declarat Peskov.

Șeful diplomației ungare: ‘Presiunea puternică’ exercitată de Comisia Europeană sporeşte riscurile migraţiei

Riscurile implicate de migraţie sunt agravate de ”presiunea puternică” exercitată de Comisia Europeană ”pentru a promova procesul migraţiei”, a declarat ministrul de Externe ungar Peter Szijjarto, după reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE, desfăşurată Luni la Luxemburg, transmite MTI, potrivit agerpres.

”O situaţie incertă în Afganistan şi evenimentele din Libia implică un risc grav pentru Europa în termeni de presiune a migraţiei asupra continentului”, a spus Szijjarto. Potrivit acestuia, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, vizează ”legalizarea migraţiei mai degrabă decît stoparea ei”.

Şeful diplomaţiei ungare a subliniat că măsurile luate de comisarul european Avramopoulos sunt îndreptate exclusiv spre aducerea cît mai multor migranţi în Europa.

Circa 70.000 de migranţi se află în prezent în Grecia, ţară care anul acesta a trecut din nou în faţa Spaniei la numărul de sosiri clandestine ale migranţilor în UE. Conform Frontex, în primele două luni ale anului au intrat în Grecia circa 5.500 de migranţi, cu o treime mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

24 de atacuri armate în timpul weekendului la Chicago

Într-un interval de puţin peste 24 de ore, 24 de persoane au fost împuşcate în Chicago. Dintre acestea, trei copii cu vîrsta sub 13 ani şi trei adulţi au murit din cauza leziunilor provocate de împuşcături, potrivit Poliţiei locale, relatează dpa, scrie Agerpres.

Aceste incidente armate au fost înregistrate începînd de la ora 04.00, Sîmbătă, pînă la 10.00, Duminică. Poliţia din Chicago investighează cazuri de împuşcături, care includ omucideri şi asasinarea în masă a şase persoane în West Englewood şi unde băiat de 8 ani a fost împuşcat în piept şi spate şi o fetiţă de 10 ani a fost împuşcată în tibie. Trei persoane au fost împuşcate, de asemenea, în Parcul East Garfield, un adolescent a fost împuşcat într-un bloc de pe West Steuben Street din Parcul Morgan, în incident fiind rănit şi un bărbat în vîrstă de 22 de ani. În acest din urmă caz, autorul atacului a fost identificat ca Demonte Davis, de 19 ani.

Poliţia din Chicago a constatat o creştere a violenţelor în timpul lunilor de Vară spre deosebire de cele de Iarnă, cînd frigul îi ţine pe oameni în case. În schimb, cînd se instalează căldura – şi weekendul trecut a fost cel mai cald din acest an – există tendinţa ca oamenii să iasă şi să socializeze, multiplicîndu-se ocaziile de a consuma alcool, ceea ce poate duce la incidente.

Peste 100 de pesticide poluează rîurile şi canalele din Europa

În rîurile şi canalele din Europa se regăsesc peste 100 de pesticide, printre acestea numărîndu-se 24 de substanţe care sunt în prezent interzise, conform unui studiu citat de Press Association, potrivit Agerpres.

Oamenii de ştiinţă au analizat eşantioane prelevate din 29 de cursuri de apă din zece ţări europene. În fiecare rîu şi canal din care au fost prelevate mostre au fost descoperite mai multe pesticide. În plus, studiul a identificat prezenţa a douăzeci şi unu de medicamente de uz veterinar. Treisprezece cursuri de apă conţineau cel puţin o substanţă chimică în concentraţii ce depăşeau limitele europene de siguranţă. În total, au fost detectate douăzeci şi patru de pesticide neautorizate pentru utilizare în Uniunea Europeană. Totodată, într-un canal din Belgia au fost identificate 70 de pesticide diferite cu cel mai înalt nivel de contaminare.

„Există o mare incertitudine cu privire la efectele pe care aceste amestecuri de substanţe chimice le-ar putea avea asupra vieţii sălbatice şi asupra sănătăţii umane. Cunoaştem că multe dintre aceste pesticide, în mod individual, reprezintă un motiv de îngrijorare”, a declarat doctor Jorge Casado din cadrul Laboratoarelor de Cercetare Greenpeace de la Universitatea Exeter.

Faptul că pesticidele neautorizate au fost descoperite în cursurile de apă nu înseamnă neapărat că acestea au fost utilizate în mod ilegal, au subliniat cercetătorii. Ele ar fi putut fi folosite în mod legal înainte ca interdicţiile să intre în vigoare. Multiple pesticide au fost descoperite în mai multe rîuri. Fungicidul chimic carbendazim, interzis în Uniunea Europeană, a fost detectat în 93% dintre probele prelevate – o descoperire pe care autorii studiului au descris-o drept „remarcabilă”, potrivit Press Association. Dintre cele 103 pesticide identificate, aproape jumătate erau erbicide, iar restul erau fungicide sau insecticide. Majoritatea medicamentelor de uz veterinar identificate în rîuri şi canale erau antibiotice, au notat cercetătorii în jurnalul Science of the Total Environment.

”Acesta nu este un caz de tipul noi contra agricultorilor sau companiilor pentru gestionarea apei. Agricultorii nu vor să polueze rîurile, iar companiile de apă nu doresc să fie nevoite să elimine din nou toată această poluare din aval, prin urmare trebuie depuse eforturi pentru reducerea dependenţei de pesticide şi de medicamente de uz veterinar printr-o agricultură mai sustenabilă”, a notat doctor Paul Johnston de la Universitatea Exeter, coautor al studiului.

Putin consideră livrarea sistemelor de rachete sol-aer S-400 către Turcia o prioritate

Livrarea sistemului de rachete sol-aer S-400 către Turcia este o prioritate, a afirmat Luni Preşedintele rus Vladimir Putin, care a discutat la Moscova cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, transmite dpa, potrivit agerpres.

„În faţa ţărilor noastre se află misiunea serioasă de întărire a cooperării în sfera industriei de apărare”, a declarat Putin la întîlnirea sa cu Preşedintele turc, potrivit Tass. „În primul şi în primul rînd este vorba de îndeplinirea contractului privind livrarea către Turcia a sistemului de apărare aeriană S-400 Triumph”, a spus Putin. Remarcile sale vin după ce săptămîna trecută ministerul american al Apărării a anunţat că suspendă livrarea de piese pentru aeronavele de luptă F-35 către Turcia din cauza planurilor acesteia de a achiziţiona sistemul S-400. La rîndul său, Erdogan a asigurat săptămîna trecută că sistemul S-400 „are un loc important pe agenda discuţiilor” cu Putin şi că livrarea sa urmează să înceapă în Iunie.

Vladimir Putin a menţionat în discuţia sa cu Erdogan de Luni de la Kremlin faptul că – într-un semn de întărire a relaţiilor dintre Moscova şi Ankara – comerţul bilateral a crescut cu 15%, ajungînd la 25 de miliarde de dolari. Preşedintele rus a evocat de asemenea gazoductul TurkStream pentru transportul gazului rus către Turcia via Marea Neagră şi prima centrală nucleară a Turciei, de la Akkuyu, construită cu asistenţă rusă. Liderul de la Kremlin a amintit totodată că de Luni „a debutat un an bilateral al culturii Rusia – Turcia”, prilej cu care, potrivit media de stat ruse, Putin şi Erdogan aveau în program să asiste la producţia turcă „Troia”, la Teatrul Balşoi.

Rusia a activat navele de atac şi sistemele de rachetă, din cauza exerciţiului NATO "Sea Shield" desfăşurat în apele teritoriale ale României

Rusia a dispus plasarea în misiune a navelor de atac şi a sistemelor de rachete de pe litoralul Mării Negre, din cauza exerciţiului militar NATO "Sea Shield" ("Scut maritim"), desfăşurat inclusiv în apele teritoriale ale României. Centrul pentru Reacţie Rapidă şi Posibile Urgenţe al Flotei militare ruse a Mării Negre a prezentat Luni o serie de măsuri de monitorizare a navelor Alianţei Nord-Atlantice care participă la exerciţiul "Sea Shield 2019". Navele de recunoaştere, navele de atac şi sistemele de rachete de pe litoralul rus al Mării Negre au fost plasate în misiune, informează agenţia de presă Tass şi postul Russia Today.

Exerciţiul naval "Sea Shield 2019" a început în Sud-Vestul Mării Negre, cu participarea unor nave şi avioane militare din SUA, Bulgaria, Grecia, Canada, Olanda, România şi Turcia. La manevre sunt prezenţi şi militari din Georgia şi Ucraina.

Forţele Navale Române au anunţat că organizează, între 5-13 Aprilie 2019, cel mai mare exerciţiu multinaţional naval, "Sea Shield 2019", în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre. La exerciţiul din acest an participă aproximativ 2.200 de militari. Vor fi exersate proceduri comune de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice, de suprafaţă şi aeriene, adaptate la tipologia ameninţărilor de securitate din regiunea Mării Negre. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale român (MApN), scenariul exerciţiului este fictiv şi urmăreşte planificarea şi executarea unei Operaţiuni de Răspuns la Criză (CRO) sub mandatul unei Rezoluţii a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNSC), în contextul unui mediu de securitate caracterizat prin ameninţări simetrice şi asimetrice.

Poliţist din Vaslui, România, obligat de instanţă să plătească daune morale unui hoţ prins în flagrant

Un poliţist din Vaslui este obligat să plătească 1.000 lei drept daune morale, alături de IPJ Vaslui, unui hoţ pe care omul legii l-a prins în flagrant, în timpul liber, şi, pentru că nu avea cătuşe, l-a legat cu cureaua de la pantaloni. Decizia nu e definitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit portalului instanţelor, magistraţii Tribunalului Vaslui au decis să admită „acţiunea în pretenţii formulată de reclamantul Morariu Iulian, în contradictoriu cu pîrîţii Mălăncuş Alexandru şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vaslui. Obligă pîrîţii să achite reclamantului, cu titlu de daune morale, suma de 1.000 de lei”. Decizia nu este definitivă, avînd drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Surse judiciare au declarat corespondentului MEDIAFAX că poliţistul, angajat la Serviciul Circulaţie, în timp ce se îndrepta spre casă, în Aprilie 2018, fiind în timpul liber, a auzit vînzătoarea unui magazin ţipînd. Omul legii l-a urmărit pe bărbatul care a ieşit din magazin şi l-a prins, după ce acesta furase mai multe pachete de ţigări. Pentru că nu avea cătuşe, poliţistul l-a legat cu cureaua de la pantaloni, apoi l-a dus la Secţia de Poliţie, unde mai mulţi colegi i-au făcut fotografii, într-una dintre poze bărbatul prins că a furat fiind cu cureaua dată peste umăr, ca şi cînd ar fi fost legat de gît, susţin sursele citate. Acesta i-a făcut plîngere penală poliţistului pentru purtarea abuzivă, însă dosarul a fost clasat. Sursele citate au menţionat că poliţistul respectiv este considerat un erou, în timp ce era în misiune pe litoralul bulgăresc reuşind să salveze un copil care să înecase cu un sîmbure.

Peste 150 de kilograme de droguri au fost aduse la mal de Marea Neagră. Poliţiştii au găsit, Luni, noi pachete cu stupefiante

Peste 150 de kilograme de droguri au fost aduse la mal de Marea Neagră, în ultimele trei zile ale săptămînii trecute, au anunţat reprezentanţii Poliţiei Române, la Tulcea, precizînd că şi Luni continuau căutările poliţiştilor şi jandarmilor, sub coordonarea DIICOT.

Reprezentanţii Poliţiei Române au precizat că şi Luni dimineaţă au mai fost găsite pachete cu droguri pe diferite plaje, însă, pînă la momentul ştirii, nu este cunoscută exact cantitatea acestora. Pachetele cu droguri au fost găsite atît de localnici, care au sunat apoi la 112 anunţînd descoperirea, cît şi de poliţişti, care sunt ajutaţi în acţiunea lor şi de cîini de urmă. În continuare, sute de poliţişti şi jandarmi caută pachetele cu droguri de-a lungul întregului litoral, acţiunea avînd loc în cadrul unui dosar instrumentat de DIICOT. Cetăţenilor din zona litoralului românesc li s-a reamintit, Duminică, să nu deschidă pachete pe care le găsesc pe plajă, să anunţe cel mai apropiat poliţist sau să sune la 112, dacă găsesc astfel de colete. Acestea pot conţine droguri cu o concentraţie foarte mare, de peste 90 la sută, extrem de periculoasă pentru viaţa oamenilor. În perioada 5-6 Aprilie, pe litoralul din judeţul Constanţa s-a depistat şi ridicat cantitatea de 131 de kilograme de droguri.

Pe 29 Martie 2019, procurorii DIICOT au adus la sediul central din București saci întregi de cocaină găsiţi într-o şalupă din Delta Dunării, drogurile avînd o valoare estimată pe piaţă de 300 de milioane de euro. Anchetatorii au fost sesizaţi după ce, pe raza unei localităţi din judeţul Tulcea, dintr-o dubă înmatriculată în România a căzut un pachet ambalat conţinînd un kilogram de cocaină, cu puritate de 90%. Apoi ancheta poliţiştilor şi a procurorilor a dus la descoperirea a aproape o tonă de cocaină, în interiorul unei bărci de pe malul Mării Negre, în Sfântu Gheorghe. Întreaga captură de cocaină avea o puritate de 90%, anunţa atunci procurorul-şef DIICOT Felix Bănilă, care preciza că, pe piaţa drogurilor, la momentul vînzării, această cantitate urma să fie triplată, prin combinarea cu diferite substanţe. Drogurile proveneau din America de Sud şi au fost transportate în România pe cale maritimă.

Presa străină despre judecarea ex-președintelui român Ion Iliescu pentru „crime împotriva umanității”

Fostul preşedinte român Ion Iliescu urmează să fie judecat de ”crime împotriva umanităţii” în legătură cu rolul pe care l-a jucat în evenimentele sîngeroase care au urmat revoltei anticomuniste şi căderii lui Nicolae Ceaușescu, scriu agențiile de presă.

”Este vorba despre o mişcare deosebit de importantă pentru Justiţia din România, care îşi îndeplineşte o datorie de onoare faţă de Istorie”, a declarat Luni procurorul general August Lazăr, care a prezentat actul acuzării la Bucureşti, citat de AFP, scrie news.ro.

Aceste urmăriri privesc tirurile soldate cu sute de morţi în zilele care au urmat fugii dictatorului, la 22 Decembrie 1989, pe fondul unor manifestaţii anticomuniste masive.

Ion Iliescu, un fost demnitar comunist, în prezent în vîrstă de 89 de ani, este acuzat că se află în spatele unei ”vaste operațiuni de diversiune şi dezinformare”, care a creat o ”psihoză generalizată marcată de tiruri haotice şi fratricide”, potrivit Parchetului General. Această operaţiune urma să permită Frontului Salvării Naţionale (FSN), pe care-l conducea, ”să acceadă la putere şi să obţină o legitimitate în ochii poporului”.

În total, 862 de persoane au fost ucise, iar alte peste 2.150 au fost rănite în aceste circumstanţe tulburi, victime, potrivit unei versiuni oficiale de la acea vreme, ale unor misterioşi ”terorişti” loiali fostului dictator. Reprimarea revoltei anticomuniste ordonate de către Ceauşescu s-a soldat, la rîndul ei, cu aproximativ 200 de morţi.

Alte două persoane sunt inculpate de ”crime împotriva umanităţii” în acest dosar, şi anume un fost vicepremier, Gelu Voican-Voiculescu, şi fostul şef al aviaţiei militare Iosif Rus. În schimb, dosarul cu privire la fostul premier Petre Roman a fost clasat ”din lipse de probe”. Ion Iliescu a condus România de la sfîrşitul lui 1989 pînă în 1986, iar apoi din 2000 în 2004. Anul trecut, în cursul inculpării sale, el a denunţat ”o farsă” şi a dat asigurări că şi-a ”făcut datoria”. Anunţarea acestui viitor proces are loc după numeroase răsturnări de situaţie, procedura fiind clasată fără urmări în 2015, după care a fost redeschisă în 2016 prin hotărîrea Înaltei Curţi de Casaţie (ÎCC).

După căderea lui Ceauşescu, Iliescu a beneficiat de o mare popularitate, însă sute de persoane au murit în timpul revoltei, iar adversarii lui Iliescu îl acuză că a confiscat revoluţia poporului, relatează REUTERS.

”Încheierea anchetei procurorilor noştri militari este unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului pe care mi l-am asumat în mod public acum trei ani: o vedere clară a dosarelor istorice ale României”, a declarat Lazăr pentru presă, citat de Reuters.

Data procesului lui Iliescu nu a fost anunţată încă. Parchetul l-a acuzat în Decembrie pe Iliescu de faptul că a prezidat la formarea, în Decembrie 1989, a unei organizaţii al cărei obiectiv era să cucerească puterea şi o legitimitate politică. Potrivit procurorilor, această organizaţie s-a angajat, prin declaraţii şi folosind televiziunea, în ”activităţi de mare anvergură şi complexe menite să facă diversiune şi să propage dezinformarea” după fuga lui Ceauşescu de la Bucureşti, la 22 Decembrie 1989.

Procesul şi execuţia lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în ziua de Crăciun, în 1989, au făcut parte din această operaţiune, potrivit procurorilor Iliescu a fost conformat drept preşedinte interimar de un Parlament de tranziţie în Februarie 1990, iar în calitate de candidat al FSN el a obţinut 85% din voturile exprimate în alegerile prezidenţiale din Mai 1990.

Adversarii săi, atît din România, cît şi din străinătate, îl acuză pe Iliescu şi pe alţi conducători politici că au căutat să împiedice reformele şi că au vrut să protejeze moştenirea politică a sistemului comunist. Iliescu este cea mai importantă figură care urmează să fie judecată, alături de Voican-Voiculescu şi Rus, relatează THE ASSOCIATED PRESS. Acuzaţiile vizează o perioadă de cinci zile în care Iliescu a acaparat puterea după fuga cuplului Ceauşescu, notează AP. Preşedintele român Klaus Iohannis a salutat anunţul, apreciind că ”încheierea investigaţiilor judiciare cu privire la evenimentele de la Revoluţie, la 30 de ani de la căderea comunismului, este un act necesar şi ne onorează eroii”.